Cum am devenit socialist

Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Nu ┼úi se ├«nt├«mpl─â ├«n fiecare zi s─â afli de la un fost prim-ministru rom├ón c─â te-a citat un fost ministru britanic. Tocmai asta mi s-a ├«nt├«mplat s─âpt─âm├«na trecut─â. Premierul rom├ón este tocmai Adrian N─âstase, persoan─â de care m─â leag─â o veche lips─â de simpatie, reciproc ┼či public asumat─â de am├«ndoi. Acesta scrie pe blogul s─âu un post numit ÔÇ×Ne pas stigmatiser le capitalisme, mais lui opposer des contre-pouvoirsÔÇť. Acolo, Adrian N─âstase citeaz─â un articol cu respectivul titlu ap─ârut ├«n Lib├ęration, semnat de Denis MacShane, fost ministru laburist. La care adaug─â urm─âtorul P.S.: ÔÇ×A┼čtept comentariile voastre. Eu nu ┼čtiam, spre exemplu, c─â, ├«n str─âin─âtate, Christian (Cristian) Ghinea se d─â socialist rom├ón!ÔÇť.

├Äi mul┼úumesc domnului prim-ministru pentru c─â mi-a adus la cuno┼čtin┼ú─â articolul din Lib├ęration ┼či sper s─â-i l─âmuresc nedumerirea. Care este legitim─â, cu excep┼úia detaliului c─â nu avea de unde s─â ┼čtie c─â eu m-a┼č da socialist. E drept c─â a┼ča m─â prezint─â MacShane ├«n acel articol. El vorbe┼čte acolo despre o dezbatere (online) organizat─â de revista Social Europe Journal pe marginea unui manifest numit ÔÇ×The Good Society ProjectÔÇť. Manifestul scris de Jon Cruddas (parlamentar britanic) ┼či Andrea Nahles (secretara general─â a PSD german) a fost baza de plecare a unei dezbateri la care au fost invita┼úi s─â scrie c├«teva zeci de oameni de prin Europa. Dintre to┼úi, MacShane s-a g─âsit s─â m─â citeze tocmai pe mine ┼či zice chiar a┼ča: ÔÇ×├Än cadrul acestei dezbateri londoneze, un socialist rom├ón, Christian Ghinea, a explicat beneficiile dumping-ului social pentru muncitorii din ┼úara saÔÇť.

Povestea cu H-ul ├«n plus este simpl─â, exasperant─â ┼či o spun doar s─â nu cread─â cineva c─â ├«mi pocesc numele s─â par─â mai cu mo┼ú. Domnule N─âstase, Microsoft e de vin─â, pe cuv├«ntul meu de fost pionier! Programul Word are ceva cu ÔÇ×CristianÔÇť ┼či ├«i pune mereu un ÔÇ×HÔÇť din autocorectura englezeasc─â; mi se ├«nt├«mpl─â mereu. C├«t despre ÔÇ×socialistÔÇť, povestea e chiar mai simpl─â. Fiind o dezbatere organizat─â de ni┼čte social-democra┼úi, omul o fi crezut c─â numai respectivii pot scrie acolo. Tot pe cuv├«nt de pionier, domnule N─âstase, eu mi-am f─âcut datoria ┼či le-am r─âspuns la invita┼úie zic├«nd c─â nu s├«nt de st├«nga, dar ei au zis c─â nu e nici o problem─â, accept─â opinii ┼či de la oameni defec┼úi.

Citind eu manifestul ┼či opiniile de la acel moment, mi s-a p─ârut c─â se ├«ncerca o contrarevolu┼úie: cu v├«nt ├«n pup─â de la criza economic─â, st├«nga aia veche, dur─â ┼či pur─â se ├«ntorcea cu cu┼úitul ├«n din┼úi ├«mpotriva tr─âd─âtorilor, alde Blair, Schroder ┼či al┼úi adep┼úi ai celei de-a treia c─âi. De altfel, ┼či Cruddas ┼či Nahles s├«nt lideri ai aripilor st├«ngi din partidele lor. Din c├«te ┼úin minte, Adrian N─âstase se situa pe sine de partea lui Blair et Co, pe c├«nd era mai mult dec├«t nepotul unei celebre m─âtu┼či, ascuns sub fustele Parlamentului.

Deci, manifestul ├«n sine ┼či majoritatea cov├«r┼čitoare a opiniilor de acolo veneau dinspre st├«nga dur─â cu accente trendy. ├Än general, ideea era: capitalismul e na┼čpa ┼či criminal, trebuie s─â-i repudiem pe tr─âd─âtori ┼či s─â ne ├«ntoarcem la socialismul de baz─â. Articolul meu se numea ÔÇ×Politics before Economy and Ideology before Reality?ÔÇť. Executam acolo ni┼čte contre fa┼ú─â de anumite solu┼úii propuse de cei doi, solu┼úii care brutalizau realitatea de dragul ideologiei.

De pild─â, preferin┼úa ideologic─â a autorilor fa┼ú─â de sistemele de pensii pay-as-you-go (PAYG) ÔÇô adic─â sistemul clasic ├«n care actualii pensionari primesc pensia din pl─â┼úile actualilor salaria┼úi). Autorii propun ca statul s─â resping─â pensiile de tip asigurare (pl─âte┼čti c├«nd e┼čti salariat ┼či prime┼čti banii mai t├«rziu) ┼či s─â r─âm├«n─â doar sisteme PAYG ÔÇ×at├«t ├«n sectorul public c├«t ┼či ├«n cel privatÔÇť. Traduc aici fragmentul relevant din critica mea: ÔÇ×Autorii par s─â explice r─âsp├«ndirea acestui sistem de pensii ├«n ultimele decenii ca un efect al a┼ča-numitului ┬źconsens neoliberal┬╗. Dar ├«n acest caz puterea de influen┼ú─â a ideilor este exagerat─â. ├Än realitate, sistemele-asigurare s-au r─âsp├«ndit ca suplimente la PAYG, din cauza ├«mb─âtr├«nirii popula┼úiei ┼či declinului muncitorimii industriale. Cu tot mai pu┼úini muncitori ┼či tot mai mul┼úi pensionari, sistemele PAYG s├«nt suprasolicitate ┼či nu e clar cum o preferin┼ú─â ideologic─â pentru ele poate schimba aceast─â realitate. Putem lua exemplul unui sistem public PAYG care ┼či-a dep─â┼čit deja limitele, acela din ┼úara mea. Avem un num─âr aproape egal de pensionari ┼či angaja┼úi.

Dat─â fiind aceast─â situa┼úie, ar trebui s─â alegem pe criterii ideologice ├«ntre un sistem public PAYG ┼či pensiile-asigurare? A┼č fi fericit dac─â am g─âsi solu┼úii de a face actualul PAYG m─âcar sustenabil, dar s├«ntem departe de asta (anul acesta am transferat 1,5 miliarde euro de la bugetul de stat la cel de pensii pentru a-i evita falimentul). O alt─â propunere cu efecte controversate ├«n Rom├ónia ar fi: ┬źun salariu minim european, corespunz─âtor venitului mediu na┼úional, care s─â limiteze diferen┼úele de salarizare ├«n Europa ┼či s─â previn─â dumping-ul social┬╗. Poate c─â propunerea sun─â bine, dar care ar fi diferen┼úa practic─â fa┼ú─â de sistemul actual, care nu e reglementat la nivel UE? ├Än practic─â, salariile minime stabilite la nivel na┼úional s├«nt legate (formal sau nu) de venitul mediu na┼úional. Salariul minim ├«n Rom├ónia (├«n jur de 200 de euro) corespunde unui salariu mediu de 430 de euro (├«n 2008), care este mai pu┼úin dec├«t salariul minim ├«n Europa de Vest. Mai mult chiar, dumping-ul social ├«n Vest este cel mai bun lucru care s-a ├«nt├«mplat muncitorilor rom├óni ├«n ultimii ani, din moment ce companiile occidentale au relocat job-urile aici. Desigur, am prefera s─â avem venituri occidentale, dar alegerea real─â este ├«ntre job-urile pe care le avem acum ┼či ┼čomaj. De┼či aceste venituri pot p─ârea derizorii celor din Vest, salariile pl─âtite de companii care au relocat activit─â┼úi ├«n Rom├ónia au ajutat la cre┼čterea venitului nominal cu 75%, ├«ntre 2005 ┼či 2008. Deci, care este cea mai bun─â op┼úiune pentru un rom├ón dornic s─â ajute la construirea Bunei Societ─â┼úi propus─â de autori? Prevenirea dumping-ului social pentru a proteja job-urile din Vest? Nu prea credÔÇť.

Aceasta a fost ideea care l-a f─âcut pe Denis MacShane s─â scrie ├«n Lib├ęration c─â poate ei v─âd acolo ÔÇ×delocalizarea ca pe o crim─â a capitalismului contra muncitorilorÔÇť, dar dinspre cealalt─â parte a delocaliz─ârii se poate vedea altfel, astfel ├«nc├«t st├«nga se vede confruntat─â cu propria incoeren┼ú─â. Ceea ce era chiar scopul meu. Deci, chiar nesocialist fiind, am ap─ârat st├«nga bun─â, a domnilor N─âstase ┼či Blair, de st├«nga rea, ┼či pe muncitorii rom├óni de protec┼úionismul occidental.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.