⬆
Tema săptămînii
Pagina 43
Despre smerenia epistemică. Cîți au curajul să spună simplu „nu știu“?
Cu cît avem mai mulți analfabeți funcțional, cu atît crește și numărul „specialiștilor“. De fapt, nu avem aici de a face decît cu o exemplificare a zicalei potrivit căreia „Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul“. Prost smerit mai rar, căci ignoranța merge mînă în mînă cu aroganța, iar prostia e în genere însoțită de autosuficiență. E greu să mai auzi astăzi un cumsecade „Nu știu“. De „Știu că nu știu nimic“ al lui Socrate nici nu mai poate fi vorba. Mai bine
Pîinea cea de toate zilelele a păreriștilor: post-adevărul
Vorbele cu încărcătură emoțională. „Ponta dezamăgește“, titrează Evenimentul zilei după ultimul sondaj electoral, explicînd că „nu reușește să capitalizeze electorat în ultimele șase luni“. Asta, în condițiile în care Victor Ponta a pus pe roate un partid care a
Una e știrea din sat, mamaie, și alta e politica de la televizor
De ce n-a vrut bunica mea, de fapt, să afle ce se întîmplă în țară și-n lume? Am înțeles-o, pe de o parte, și-am încetat să o mai bat la cap cu tehnologia modernă (de telefon nici nu poate fi vorba, îl refuză cu și mai mare vehemență). Cu o teorie ela
Istorie, ideologizare și părerism în România actuală
Vehicularea unor opinii fără fundamente este vizibilă și în privința istoriei recente. În ultimele două decenii au fost mai multe scandaluri publice legate de afirmațiile unor oameni politici cu referire la dictaturile de la jumătatea secolului trecut, la
Fragilitatea democrației
Mai este nevoie să apărăm libertatea? Aparent, trăim în cea mai bună dintre lumile posibile. Cel puțin aici, în lumea occidentală, unde democrația pare să se fi instaurat hotărît, universal și definitiv, și unde economia liberă a contribuit în mod esențial la bunăstarea
Începuturile liberalismului ce-am pus noi și ce-am luat de la alții
Originile liberalismului românesc merg împreună cu modernizarea și cu intrarea progresivă în limbajul politic a conceptului de democrație, și se pot regăsi în primele proiecte de reformă scrise de boieri luminați, de intelectuali autodidacți și, mai tîrziu, de generația pașoptistă, prima formată, în mod programatic, în școlile din Occident.
Strivirea liberalismului şi sfîrşitul libertăţii sub comunism
Începînd din 1947, practic întreaga conducere centrală a acestor partide, precum şi elita politică de la nivel judeţean au fost supuse persecuţiei, fiind victimele mai multor valuri de arestări şi încarcerări. Alături de Dinu Brătianu, Iuliu Maniu, Ion Mih
Spre individualismul luminat
Principiul libertăţii egale presupune susţinerea celor defavorizaţi (bolnavi, şomeri, persoane cu dizabilităţi, bătrîni etc.). Pentru că şi aceste persoane trebuie să se bucure, pe cît posibil, de o libertate egală cu a celorlalţi membri ai societăţii. Pe scurt: liberalii nu se opun politicilor sociale. Dimpotrivă!
De ce există iliberalismul
Iliberalismul are marea calitate de a pretinde că deține soluții simple la probleme complicate. Pentru a le aplica, liderii iliberali au nevoie de sisteme de luare a deciziilor simplificate și obediente. Orice opoziție devine suspectă de trădare. Iar deciziile s
Cum aș drege Bucureștiul cu 9 miliarde de euro
Folosind corect piața. Acolo unde ai nevoie de servicii publice și ai operatori economici, într-o piață cît de cît funcțională, scoți corect la licitație, din timp, super-transparent, serviciul public pe care vrei să îl oferi cetățenilor. La investiții, la fel: nu t
Mîna invizibilă care nu spune o poveste nu primește atenție
Istoria s-a încăpățînat să-l contrazică însă pe Marx. Lărgirea sferei libertății economice, acumularea de capital și, după cum spunea austriacul Joseph Schumpeter, „distrugerea creatoare“ inerentă procesului economic capitalist au condus, de fapt, la sc
Calea de mijloc. Adică moderația – interviu cu Cristian PREDA
La începutul anilor ’90, adversarii democrației liberale păreau să fi dispărut. Fukuyama avea, de fapt, în vedere totalitarismele. Era foarte optimist. Există încă și azi regimuri totalitare – în China, Coreea de Nord sau Cuba. Pe de altă parte, au apărut alț
„Ce fel de capitalism avem noi aici, domnule?“
La întrebarea lui Ovidiu Nahoi, Alexandru Solomon a răspuns că poate ar fi bine nu să definim capitalismul, ci comunismul. Acest lucru, spunea el, ar fi necesar mai ales pe fundalul actualei pre-campanii electorale, în care diverși repr
Avem nevoie de 1,7 planete
La Mercheașa se află și cel mai bătrîn copac cunoscut și în viață din România. Stejarul a fost descoperit în 2012, dintr-o întîmplare. Fiica pădurarului din Mercheașa a trimis o fotografie cu stejarul la un concurs prin care copiii erau chemați să descopere cel mai mare copac din zonă. Așa a fost descoperit „Bătrînul Carpaților“, cum este numit. „Locul e foarte fain. Din prima clipă cînd ajungi acolo îți dai seama că e un loc deosebit, are o energie aparte. E o pășune cu peste 800 de
Nucul și hidrogeologia
În loc de „Bună ziua“, la primul curs de hidrogeologie, profesorul Zamfirescu ne-a luat prin surprindere cu o stranie întrebare: „Știți de ce-și plantează țăranii cîte un nuc pe lîngă casă?“. Ar fi trebuit să fiu mai pregătit să reacționez, eram deja în anul al patrulea de facultate, dar am rămas mască, la fel ca toți ceilalți. Cîteva clipe nu s-a mai auzit nici musca în sală.
Profesorul se
Arbori de oraș
Conform unor date neoficiale, în București există un deficit de pînă la 300.000 de arbori. Oricum, nici nu știm foarte exact cîți arbori sînt în oraș, deoarece Cadastrul verde al Capitalei (inițiativă foarte utilă) s-a terminat în 2011 și terminat a rămas de-atunci. În s
Copilăria tăietorului de frunză la cîini
În ciuda intimității cotidiene cu arborii de oraș, nu prea știam mare lucru despre ei. Puteam să-i recunosc și să-i numesc, știam să deosebesc în parc conurile de brad lungărețe și lipicioase de cele de pin, în formă de con geometric, zdravene
Despre noi și duhurile copacilor
O pădure bătrînă de brazi a avut sute de ani privilegiul de a rămîne neatinsă de oameni. În fiecare brad locuia un duh. Fiecare duh avea un nume.
Copacul vieții
Imaginea și expresia de pom al vieții sînt adînc înrădăcinate în teologia creștină. Nici nu s-ar fi putut altfel, cu întreg setul de imagini și semnificații ale Bibliei preluate de primele comunități creștine. Mai întîi, înțelepciunea însăși, pers
Arborii ucigași
Trunchiul arborelui nu este o bucată mare de lemn vertical, cu un smoc de frunze în capăt. Prin el există un sistem asemănător vaselor noastre de sînge, care îi asigură circulaţia apei şi a hranei. Frunzele sînt un adevărat sistem digestiv şi respirat
Copacul Filozofic și Grădina alchimică
Trecem pe lîngă ei cu nonșalanță, detașare și indiferență. Ne-am obișnuit cu prezența lor. Fac parte din decor. Nu sînt altceva decît „un arboret“, cum s-a exprimat odată, disprețuitor, privind copacii, un secretar de partid de pe vremea răposatului. Ma
Muzici și copaci
Literatura muzicală romantică abundă în simboluri din natură, iar copacilor (stejari, plopi, tei…) li s au destinat destule pagini; compozitorii le preiau de la poeți în muzicile lor pe text, fie în opera italiană, fie în liedul german. Nu mai puțin faim
Arbori și oameni
Unii oameni s-au pus să distrugă pădurile, alții și-au dedicat viața apărării și înmulțirii lor, mulți am uitat de legătura pe care o avem cu copacii, chiar și de faptul că sînt vii, alții, însă, auzim și azi vocea vechilor oarbori atunci cînd stăm în preajm
A fi sau a nu fi monument al naturii în București
E umilit de monumentele de ignoranță ale unor factori de decizie comozi și iresponsabili care, prin acțiunile lor concertate, sintetizează mostra miserupismului municipal-național din domeniul protecției mediului și, în mod special, din ce
Dragă tata,
O conferință despre Bizanțul Paleologilor, despre Toma de Aquino și Grigore Palamas, urmată de o cină cu Andrei Pleșu, Petre Guran, Bogdan Tătaru-Cazaban și, evident, Marcus Plested. Eram cinci persoane la o ma
Împotriva fanatismului
Aceste spirite independente nu pot fi decît rareori interpretate prin prisma categoriilor noastre convenționale (stînga, dreapta etc.) cu care încercăm să ne orientăm în labirint. Spiritele înrudite cu Montaigne ne provoacă, întrucît ne revel
Inteligența inimii
Mai degrabă decît o măiestrie formală, tinzînd spre perfecțiunea portretului și a aforismului, stilul lui Alexandru Paleologu avea farmecul unei priviri înțelegătoare asupra lumii: rigoarea observației sale nu rămînea suspendată necruțător, ci se
Asumarea libertății
Ar fi fost inevitabil să mă împrietenesc, încă de-atunci, cu Mircea Mihăieș. Cred că drumurile mele s-ar fi încrucișat cu acelea ale lui Horia Patapievici, Mircea Cărtărescu, Adriana Babeți, Vasile Popovici, am fi ajuns instantaneu prieteni pe viață. Bănui
Spiritul casei și amintirea tatălui meu
Nu l-am pensionat la 65 de ani, așa cum se face la universitățile de stat, ci l-am păstrat în rîndul nostru, cei mai mulți dintre noi putîndu-i fi nepoți.
Du jugement et de la vertu: Alexandru Paleologu, aşa cum l-am cunoscut
Nu-i de mirare că omul acesta înzestrat cu umor cît pentru o întreagă naţiune a fost cel dintîi care mi-a atras luarea-aminte asupra semioticii dificile a rîsului, stîrnindu-mă spre a cerceta nivelul de inteligenţă al cuiva după felul în care rî
Cu mare dor
Nu încape dubiu: moștenirea sa eseistico-filozofică, redactată la maturitate, trece proba timpului și merită soarta hermeneutică a clasicilor, tot așa cum modelul său paideic, inspirat de buna intimitate cu marile texte (de la Platon și Augustin
O operă de educație intelectuală
Om de modă veche şi strălucit reprezentant al spiritului liberal, erudit care nu face paradă de erudiţie, orator cu un stil elegant şi causeur plin de farmec, Alexandru Paleologu este invitat în perioada postcomunistă la cele mai diverse reuniuni, sava
Sîntem făcuți din toate vîrstele prin care trecem
Bătrînețea, la fel ca moartea, pare multă vreme ceva ce li se întîmplă doar celorlalți, nu nouă.
Teamă de neînțelegere
Am asistat zilele trecute la o conferință despre Alzheimer. Acolo, niște psihologi britanici îi învățau pe vîrstnici arta graffiti-ului. Ideea de bază era că graffiti e prin excelență mijlocul de comunicare al marginalilor, al celor pe care societatea nu îi mai vrea, adică exact precum o să fim și noi în nu foarte mulți ani, dacă nu intrăm în Academia Română.
Multibătrîneţi
De ceva vreme mă tot uit în oglindă şi mă întreb dacă acesta este anul în care voi face tranziţia spre părul cărunt. Încerc să adun mental suficientă aroganţă pentru a mă elibera de servitutea faţă de vopsele, care durează de aproape două decenii, şi de imperativul afişării unei anume tinereţi de care nu mă simt neapărat ataşată.
„Cum să-ți fie frică de ceva atît de nostim?“ - Anchetă
Fiindcă sînt vechi, domnule, bătrînețea înseamnă, pentru mine, ce însemna pentru Laurian și Massim, în dicționarul lor de la 1871...
Cealaltă
Iată-mă îmbătrînind. Cu o salbă de negi în jurul gîtului, mai mult carne decît os, cu măruntaiele moi și vorba aspră.
Leacuri filozofice pentru criza vîrstei de mijloc
Să studiez mai multe ore pe zi sau să petrec mai mult timp cu iubita? Orice aş alege, voi simţi, pe undeva, un regret. Dar nu aş putea fi ferit de asemenea regrete decît dacă aş fi o fiinţă oarbă la orice altceva în afara unui singur fel de valoare: sigur nu aş vrea să fi fost o asemenea vieţuitoare monomană şi „monocromă“, cum nici tu nu cred că ai vrea!
„Ideea este să nu arătăm ca niște roboți“ - interviu cu medicul estetician Angelica BANU
...există și oameni care își acceptă vîrsta. Pînă la urmă, este o artă să știi să îmbătrînești frumos. Depinde cum te poziționezi tu ca individ. Iar dacă simți că nu ai nevoie de ajutor din partea chirurgiei estetice și-ți asumi vîrsta, e foarte bine.
„Sînt tot mai tăcut și poate asta e bătrînețea“ - Lavinia Bălulescu în dialog cu Constantin Bălulescu
Constantin și Lavinia Bălulescu sînt tată și fiică. Lavinia este scriitoare și jurnalistă. Constantin este poet și inginer. Recent au publicat împreună volumul de poezie Zmeii sînt de treabă (Editura Paralela 45, 2018). De asta au vorbit despre bătrînețe.
În spirit arădean
O să stea cineva să asculte ore în șir două conferințe, una după cealaltă? Mai au românii de azi atîta răbdare încît să urmărească un asemenea maraton al vorbelor? Unde mai pui că tema conferinței era dintre cele mai grele: „Despre adevăr“.
„Revenim la acel oraș de burghezi care au și bun gust, și resurse să-l afirme“ – interviu cu Gheorghe FALCĂ, primarul municipiului Arad
Am început cu un eveniment popular, mult discutat, dar și de mare succes la public – o semifinală Eurovision. Pentru restul anului, menținem ceea ce am început în anii trecuți, dorindu-ne să dezvoltăm aceste evenimente și să le mărim releva
Arad – Oraș Liber Regesc
Încă în anul 1725 i s-a promis Aradului ridicarea la rangul de oraș liber regesc. După desființarea regimentelor gră-ni-cerești, locuitorii urbei își reînnoiesc cererile adresate împărătesei Maria Tereza solicitînd pentru orașul lor statutul de „civitas“. Un prim pas în elibe
Ești din Arad, dacă…
Ai ascultat rock la Constructorul. Ai dansat în Artex, Sfinx, Sindicate, Night. Unde bos era Sendi. Ți-ai făcut pantofi din piele cu scîrț, la comandă, costum la Ghinga, rochie pentru nuntă la tanti Iolu. De mireasă, la Doamna Dragoș, în Piața
Aradul – o Vienă a României
Viața mondenă a urbei se consuma în restaurante, berării (clienții fideli își aveau propria halbă pe care aveau gravat numele, iar pe capacul de porțelan era fotografia posesorului), cofetării, cafenele. Dintre toate, Cafeneaua Abbazia din Piața Avram
Cîteva litere dintr-un dicționar sentimental
Pasiunea mea pentru citit a început în Arad (normal, pînă aici, că doar în Arad am crescut), pe Bulevardul Republicii, Corso, pentru prieteni. Mulți dintre cititorii pasionați, care ajung să și scrie, dezvăluie că în spatele pasiunii lor pentru lumea literel
Unde drac vor să margă bețîcii, tu Persîdă, întreabă nana Zemia, și să rîde
După ce au isprăvit de spus astea toate, au pornit nanele spre zupă și sos roșu cu țîmp de pui. În tot cazul nu se știe nici pînă astăzi de unde a pornit zarva Plecării și cum a ajuns la birtul Vulturul Negru din Radna, nu departe de Valea Mare un
Kinema Ikon, la semicentenar
Beneficiind de o sală dedicată evenimentelor „kinema ikon“ la Muzeul de Artă din Arad, putem vorbi de o adevărată dezlănțuire expozițională, realizînd în zece ani nici mai mult, nici mai puțin de 50 de expoziții, plus participări la alte even