Copacul Filozofic și Grădina alchimică

Publicat în Dilema Veche nr. 790 din 11-17 aprilie 2019
Copacul Filozofic și Grădina alchimică jpeg

Trecem pe lîngă ei cu nonșalanță, detașare și indiferență. Ne-am obișnuit cu prezența lor. Fac parte din decor. Nu sînt altceva decît „un arboret“, cum s-a exprimat odată, disprețuitor, privind copacii, un secretar de partid de pe vremea răposatului. Mai nou, orășenii au început să-i privească doar „cu ochi de negustor“ sau „mentalitate de copoi“. Ca pe niște delincvenți, care ar putea să le strice mașina parcată pe trotuar sau bloca vreo construcție pe spațiul verde dintre blocuri. În realitate, copacii sînt niște fabrici verzi, de oxigen, răcoare și bioenergie. Arhetipul copacului a marcat matricea culturală a omenirii. A avut un impact profund asupra imaginarului mitic și religios, a inspirat creativitatea artistică, ne-a modelat ritual și ceremonial existența.

Bradul și stejarul, copaci sfinți la români

Bradul și stejarul erau socotiți sfinți în mitologia neaoșă. Bradul, veșnic verde, e una din ipostazele cele mai frecvente ale Pomului vieții și ale Arborelui cosmic. Sinonimul său parțial, molidul (molift), pare înrudit cu slavul vechi „molitva“ (rugăciune), ceea ce ar sugera sacralitatea ancestrală a copacului. Un copac al locurilor sfinte este și stejarul. Stabilindu-se în țara Canaanului, patriarhul biblic Avraam s-a așezat la stejarul Mamvri (care înseamnă „cel care vede“) și a zidit acolo un jertfelnic Domnului (Facerea 13,18), cf. Maurice Cocagnac (Simbolurile biblice, Lexic teologic, Humanitas, 1997).

Bradul este considerat, în folclorul nostru, un însoțitor magic (în plan ritual și ceremonial), de la naștere și pînă la moarte. Abia născut, pruncul era închinat unui brad, ce-i purta numele și destinul: „Pe fruntea bradului / Scrisă-i soarta fiului“. I se ura copilului nou-născut: „Să trăiești / Să crești / Drept ca bradul / Voinic ca stejarul“. În vechime, exista arborele de judecată care era bradul de jurămînt, ce funcționa ca „martor“ sau „instanță de judecată“ pentru diverse pricini. Uneori, siliți de împrejurări (izolare, acces dificil în zone populate), păstorii se logodeau în „Biserica de brazi“ încropită într-un pîlc de brazi plantați în cerc. Exista și spovedania la brad. Ciobanii făceau o cruce pe trunchiul bradului și-i mărturiseau păcatele, ca la preot. Mugurii de brad țineau loc de împărtășanie.

Și locul unde creștea stejarul era considerat sacru și prielnic comunicării cu divinul. Sătenii își puneau așezările sub pavăza magică a stejarului. O lungă tradiție etnoculturală a făcut din acest copac simbolul măreției și al stabilității. Pentru imaginarul românesc, stejarul întruchipa omul ce nu se lasă doborît de soartă și continuitatea vieții și a faptelor unui popor, marcînd cu prezența sa locurile unor evenimente istorice (stejarul de la Borzești, gorunul lui Horea).

Copacul Filozofic

Copacul Filozofic este o metaforă-concept ce aparține alchimiei, adică artei hermetice care urmărea, prin diverse procedee de laborator, pornind de la metale inferioare (cum este plumbul), obținerea prin transmutație a Pietrei Filozofale și a Elixirului nemuririi. Procesele alchimice aveau loc în cuptorul alchimic (în grecește, athanor – cu aluzie la athanatos, nemurire). Piatra filozofală alcătuită din esențe obținute prin calcinare, distilare, sublimare, dar și prin alte operațiuni secrete, putea transmuta metale ordinare (plumb, mercur) în aur sau, lichefiată, să devină un elixir al nemuririi. Straniu este că, în sistemul periodic al elementelor, evident necunoscut de alchimiști, aurul (greutate atomică 79) se învecinează cu mercurul (greutate atomică 80) și cu plumbul (greutate atomică 84). Știut fiind că sistemul de gîndire „alchimic“ opera într-un cosmos viu și o natură însuflețită, este posibil să fi experimentat tehnici pe care astăzi le-am numi magice, care au rămas însă secrete sau pierdute. Ne rămîne să contemplăm Copacul Filozofic, care este o reprezentare simbolică a celor șapte faze ale transmutației. Începînd cu secolul al XIII-lea, simbolurile vegetale în care abundă diversele tratate alchimice au fost grupate într-o așa-numită Grădină a Filozofilor sau Grădină alchimică, în care fiecare floare, copac sau element vegetal reprezenta un concept sau un proces alchimic. În centrul grădinii se află Copacul Filozofic, antic simbol al forței universale ce fertilizează întreg universul. Acest „copac alchimic“ era asimilat cu Pomul Vieții. Alături de el se afla Fîn­tîna Tinereții, un alt imago al regenerării universale. Îngrijind grădina, alchimistul participa cu trup și suflet la împlinirea Marii Opere. În realitate, cum precizează destul de confuz și enigmatic textele hermetice, transmutația se referea la un proces psiho-spiritual, la o calcinare lăuntrică a „omului de plumb“ urmată de aurora sublimărilor spirituale care aveau să conducă la transformarea în „om de aur“.

În reprezentările grafice ale Operei alchimice sub forma arborelui filozofic, acesta are frunze și fructe de stejar. Finalul operei era înfățișat printr-o scenă alegorică. Urcînd pe o scară, alchimistul culegea fructele Copacului Filozofic. Mesajul secret al imaginii se referea la obținerea unei condiții spirituale superioare.

Pomul cunoașterii, copacul iluminării și copacul inversat

Universul, cu toate tainele lui, poate fi simbolizat de un copac. Despre noblețea acestui atribut sapiențial găsim atestări nu doar în tradiția biblică a Pomului cunoașterii binelui și răului, cel care a „deschis ochii“ lui Adam, ci și în referințele mitologice și culturale ale marilor civilizații. În mitologia scandinavă, copacul mitic Yggdrasill este un arbore sapiențial, din seva căruia „absoarbe“ cunoașterea zeul suprem Odin. El a stat nouă nopți agățat de rădăcinile arborelui sorbind înțelepciunea primordială și învățînd tainele runelor și ale cunoașterii magice. A plătit dreptul de acces la arborele sacru cu unul din ochii săi, pe care l-a dăruit paznicului Mimir. În budism găsim referințe despre copacul iluminării din legendele despre prințul Gautama Siddhartha, care și-a părăsit palatul (după ce a aflat de existența suferinței și a morții), ducînd o viață ascetică, plină de privațiuni. După ani de suferință, el s-a așezat în postura de lotus sub un smochin sacru (care va deveni copacul iluminării lui Buddha) și s-a concentrat în meditație. Într-o singură noapte și-a amintit de toate existențele sale trecute și s-a eliberat complet de „orbirea“ patimilor lumești, atingînd starea de trezire supremă (bodhi), devenind un Buddha. Textele sacre ale tradiției indiene (Atharva Veda) înfățișează cosmosul asemeni unui copac uriaș, copac cosmic, care cuprinde întreg universul. Este copacul Aswatha, un smochin cunoscut ca rege al copacilor (Vrksa Raja), locuit de Brahma. Aproape fiecare sat indian are un Aswatha. Upanișadele îl descriu ca pe un copac inversat, cu rădăcinile în cer și ramurile întinse deasupra întregului pămînt. Pentru că adevărata „hrană a lumii“ este celestă și tăinuită în filigranul de azur al divinului. În Bhagavad Gita se spune că textele vedice sînt „înscrise“ pe nenumăratele frunze ale smochinului Aswatha. Cine le poate descifra va deține cunoașterea vizionară a Vedelor. Comentariile despre copacul inversat ne duc cu gîndul la Platon (Timaios, 90A) care spunea că omul nu este o plantă pămîntească, ci una cerească. Omul ar fi, așadar, un arbore ceresc.

Nu putem încheia decît cu un fragment din poemul „Dialogul Arborelui“ citit de Paul Valéry, în loc de discurs, la ședința anuală a celor Cinci Academii, în octombrie 1943, ca delegat al Academiei Franceze: „Dar, alteori, eu fac din tine zeu. Ești idol, Arbore, iar eu mă închin ție… și cînd măreția soarelui străluminează totul… tu porți… pe frunze povara arzătoare a tainicei amiezi… Atunci, tu îmi apari ca un fel de templu și nu cunosc bucurie mai mare pe care să n-o-nchin sublimei tale simplități“. 

Silvia Chițimia este doctor în etnologie și scriitoare.

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Soldații ucraineni au recucerit Lîman FOTO Twitter / Defense of Ukraine
Secretele succesului contraofensivei ucrainene, potrivit șefului armatei britanice
Generalul Sir Patrick Sanders, șeful Statului Major al Marii Britanii, a declarat că Ucraina ar putea câștiga războiul împotriva Rusiei datorită mentalității pe care o manifestă pe front.
 Tanc T-80 al Miliției Republicii Populare Lugansk FOTO Profimedia
Putin este gata să sacrifice regiunea Lugansk pentru a păstra sudul Ucrainei
Înfrângerea armatei ruse la Lîman și apărarea în general insuficientă a părții de nord-est a frontului arată că pentru Putin este mult mai important să păstreze sudul Ucrainei. Aceasta a fost concluzia la care au ajuns experții americani.
politia drone jpg
Tehnologia nouă cu care sunt „vânați” vitezomanii din Cluj. E mai eficientă decât clasicele radare
Polițiștii clujeni apelează la drone pentru a-i liniști pe vitezomanii care gonesc pe șosele și riscă să provoace accidente și victime. Imaginile filmate de sus reprezintă probe în acest sens.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.