Arbori de oraș

Dan BĂRBULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 790 din 11-17 aprilie 2019
Arbori de oraș jpeg

Arborele din fața ferestrei este unul dintre motivele principale care ne conving atunci cînd ne mutăm într-o casă nouă. Iubim arborii, îi îmbrățișăm, îi punem pe Facebook, ne indignăm cînd sînt tăiați sau ciuntiți. Dar atît. Bucureștiul este un oraș anti-arbori, în care atît autoritățile, cît și cetățenii conlucrează activ (primii) sau pasiv (ultimii) la genocidul acestora.

În funcție de dimensiunea coroanei, înălțime, vîrstă și sănătate, un arbore poate să scadă cu cîteva grade bune temperatura în spațiul din jurul lui în zilele călduroase. Are capacitatea de a fixa poluanții din aer, filtrează particulele fine de praf nocive pentru sănătate, funcționează ca o barieră în calea zgomotului, transformă dioxidul de carbon în oxigen.

Un arbore ne bucură privirea. Foșnetul frunzelor, cîntecul păsărilor sînt sunete benefice pentru urechile noastre. Aproape fără să știm, arborii ne dau un sens și dau o identitate locului în care trăim. Atrag insecte polenizatoare, păsări și animale, produc viață în jurul lor.

Dacă sînt mai mulți, toate aceste „servicii“ se multiplică direct proporțional. O „pădure urbană“ oferă un microclimat prin capacitatea de a regla fluctuațiile temperaturii. Poate regla puterea precipitațiilor și viteza vîntului, fixează solul, creează spații de recreere și liniște: alergăm sau ne plimbăm pe aleile împădurite, privim păsările și celelalte animale sălbatice. Desigur, putem vorbi și despre „deservicii“ produse de arbori (alergii, insecte etc.), dar, puse în balanță, serviciile oferite sînt net superioare.

În literatura de specialitate, toate aceste „produse“ oferite de arbori poartă numele de servicii ecosistemice. Fără ele ar fi imposibil să trăim în orașe. Cele mai „deștepte“ dintre ele au început deja să investească masiv în acest asset. O infrastructură verde de calitate va atîrna greu în viitor în contextul schimbărilor climatice, mai ales că pînă în 2050 se preconizează că peste două treimi din populația lumii va locui în oraș.

Uniunea Europeană este portdrapelul acestor schimbări. Are deja o Agendă urbană pentru sprijinirea dezvoltării sustenabile a orașelor și pentru încurajarea inițiativelor de renaturare și de aplicare a soluțiilor verzi (nature based sollutions). Marile orașe se întrec deja în renaturarea spațiilor degradate, dezvoltă inițiative civice pentru plantarea de milioane de arbori sau își schimbă planurile urbanistice bazîndu-se pe infrastructura verde-albastră.

Dar Bucureștiul trăiește alte timpuri. Toate aceste politici și ini­ția­tive trec pe deasupra ora­șu­lui, nereușind să influențeze în vreun fel strategiile și peisajele citadine, nici măcar cu forța. Arborii capitalei noastre duc o viață foarte grea. Dacă ar fi oameni, ar arăta ca o populație aflată sub un asediu continuu. În primul rînd, arborii orașului sînt bătrîni. În București se plantează puțini arbori în pămînt, dar mulți în ghivece. Ultima modă de pe bulevardele din sectorul 4: pomișorul la ghiveci (vezi foto). Pe Bulevardul Tineretului am numărat patru astfel de costisitoare creații urbanistice.

Conform unor date neoficiale, în Bu­cu­rești există un deficit de pînă la 300.000 de arbori. Oricum, nici nu știm foarte exact cîți arbori sînt în oraș, deoarece Cadastrul verde al Capitalei (inițiativă foarte utilă) s-a terminat în 2011 și terminat a rămas de-atunci. În schimb, în fiecare primăvară, sub justificarea necesității lucrărilor de întreținere, arborii sînt mutilați pînă la defrișare. Dacă nu sînt „toaletați“, atunci sînt sufocați de lucrări de asfaltare. Bordurile care se remontează deja anual mușcă din rădăcinile acestora, iar pavelele care se înlocuiesc la trimestru le acoperă pămîntul vital. Cei care scapă de acest asalt sălbatic s-ar putea să cadă sub drujbele „dezvoltatorilor imobiliari“. Aceștia, cu complicitatea autorităților, privesc cu jind fiecare spațiu verde ca pe un viitor complex rezidențial. Nu-i de mirare că suprafața parcurilor Capitalei, în ultimii 25 de ani, a scăzut cu aproape un metru de spațiu verde pe cap de locuitor.

Într-un oraș în care arborii o duc rău, locuitorii nu sînt bine nici ei. Sau poate aceasta este explicația. Asistăm neputincioși la mutilarea arborilor, ne indignăm pe Facebook, înjurăm primarii și atît. Inițiativele cetățenești în favoarea arborilor și a spațiilor verzi sînt prea puține pentru necesitățile orașulului și pentru ritmul galopant în care acestea din urmă dispar.

Zilele acestea, dacă arborii ar avea voce, Bucureștii ar deveni un fel de Vale a Plîngerii. Dar putem fi noi, cetățenii, vocea lor și astfel să le întoarcem serviciile ecosistemice pe care ni le oferă. Putem filtra administrația de particulele poluante care negociază comisioanele primite pe ghivecele exotice montate în intersecții, putem regla modul în care se fac lucrările de intreținere, putem purifica primarii de sector care doboară arborii înfloriți pentru a-i înlocui cu tuia în ghivece. Putem construi în Capitală un microclimat benefic arborilor și oamenilor. Putem? Dacă vrem să mai trăim în acest oraș, eu cred că este obligatoriu, la următoarele alegeri, să o facem. 

Dan Bărbulescu este directorul Aso­cia­ției Parcul Natural Văcărești.

Foto: wikimedia commons

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Multe localități din Siberia nu au căldură FOTO SHUTTERSTOCK
Rușii din Siberia îngheață în case: „Ucraina supraviețuiește fără încălzire, iar aici, în Hakasia, viața este îngrozitor de grea”
Rușii din regiunile cele mai izolate ale Rusiei sunt lăsați să înghețe, în timp ce președintele țării Vladimir Putin cheltuiește zeci de miliarde de dolari purtând un război de cucerire în Ucraina.
iulian juncanaru, stomatolog mort FOTO Faceb jpg
Medicul Iulian Juncănaru, fost concurent la Chefi la cuțite, a murit la doar 39 de ani. Cum a fost găsit
Un stomatolog, fost concurent al sezonului 8 Chefi la cuțite, a murit la numai 39 de ani. Clinica unde el a lucrat ca stomatolog, precum și apropiații au făcut anunțul trist. Tânărul a murit subit acasă.
lemne de foc shutterstock
Cea mai eficientă metodă de încălzire a locuinței. Centrala pe lemne versus centrala pe peleți
Pentru o casă de 100 de metri pătrați bine izolată, în care locuiesc patru persoane, costurile pentru încălzirea cu lemne sunt de 7.000-9.000 lei/sezon de încălzire. La peleți vorbim de un plus de 2.000 de lei.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.