„Revenim la acel oraș de burghezi care au și bun gust, și resurse să-l afirme“ – interviu cu Gheorghe FALCĂ, primarul municipiului Arad

Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
„Revenim la acel oraș de burghezi care au și bun gust, și resurse să l afirme“ – interviu cu Gheorghe FALCĂ, primarul municipiului Arad jpeg

Domnule primar, cum arată Aradul cultural astăzi?

În Arad, există poate de mai bine de un deceniu sentimentul public că orașul trebuie să-și schimbe statutul. Iar această schimbare de statut trebuie să se producă convertind prosperitatea economică în viață culturală – în sens strict, ca evenimente și instituții culturale, dar și ca ofertă de loisir pe care orașul o face locuitorilor săi sau vizitatorilor. Așadar, aceasta ar fi dorința, sentimentul general căruia administrația i-a răspuns în ultimii ani prin finanțări tot mai generoase ale inițiativelor culturale. La întretăierea dintre dorința de a se reinventa a arădenilor și finanțarea suplimentară, i-am așteptat și pe oamenii cu idei bune și, mai ales, cu experiență în management cultural. Muncind laolaltă, administrație, instituții locale – teatru, filarmonică, bibilioteci, universități –, manageri culturali și ONG-uri independente, am sporit spectaculos oferta culturală arădeană, triplînd, cred, numărul de festivaluri și evenimente cu relevanță națională. Depășim așadar statutul de oraș proletar, la care ne-a redus perioada comunistă, și revenim la cel de oraș de burghezi care au și bun gust, și au și resurse să-l afirme.

Văd prin țară că există un fel de competiție între primari cu privire la construirea stadioanelor. Nici prin cap nu le trece să construiască săli de concerte, teatre sau biblioteci.

Am să încep răspunsul cu o glumă, spunîndu-vă că, dacă vorbim de stadioane, eu sînt de două ori vinovat. Pe de o parte, sînt constant certat de arădeni pentru vina de a fi demolat stadioane. De fapt, tribune și vestiare în ruină, aflate pe terenuri care nici măcar nu aparțineau municipalității. Pe de altă parte, mă fac vinovat de a fi promovat construcția celui mai mare stadion finanțat exclusiv din banii unei administrații locale. E vorba de stadionul „Francisc von Neuman“, casa Bătrînei Doamne, echipa UTA.

Dacă vorbim de clădirile care compun infrastructura culturală a orașului, vă pot spune că Aradul e un oraș norocos. Burghezia prosperă a secolului al XIX lea și începutului de secol XX s-a înnobilat și a înnobilat orașul cu cîteva edificii excepționale, care par chiar supradimensionate față de ceea ce reprezenta Aradul, demografic și economic, la acea vreme. Dar aceste edificii, multe cu funcție culturală, erau semne ale unei afirmări de ambiție și de gust căreia trebuie să-i răspundem azi cu grijă. Avem, de pildă, în Arad, un Palat Cultural în care funcționează Filarmonica locală și Muzeul Județean, secția de istorie. Această bijuterie arhitecturală, în care a funcționat al șaselea conservator european, cu o sală de concerte cu o acustică excepțională, a fost de curînd reabilitată din fonduri europene. Clădirea Teatrului Clasic, care domină un capăt al bulevardului central, intră și ea în reabilitare chiar în acest an. Vorbim așadar, în Arad, de păstrarea în bună stare a unor clădiri monumentale, generoase ca dimensiuni, nu de construirea unor clădiri noi cu utilizare culturală. Tot așa, Aradul e un model în ceea ce privește preluarea sălilor de cinema, abandonate de Regia de difuzare, săli pe care le-am reabilitat și dotat cu aparatură modernă. Sîntem orașul în care a funcționat primul cinematograf cu program permanent din România, iar astăzi avem trei cinematografe în administrare locală, cele mai multe din țară: unul ultracentral, cu un program constant de proiecții de filme de artă, și două în cartiere, păstrînd și funcțiunea de cinema, dar susținînd și o ofertă de centru cultural al comunității.

Împreună cu omologii dumneavoastră din Cluj, Timișoara și Oradea ați fondat „Alianța Vestului“ și ați anunțat că veți lucra împreună cîteva proiecte spre beneficiu mutual. Există și o dimensiune culturală a acestei Alianțe?

Desigur că există. Avem acest obiectiv în documentul fondator, cu un focus special pe colaborarea celor patru orașe în cadrul proiectului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021. Aradul e cel mai interesat să susțină Timișoara, nu doar cu idei, evenimente colaterale și chiar co-finanțări, ci și prin facilitarea participării publicului la evenimentele anului 2021. Gîndiți-vă că mare parte dintre vizitatorii internaționali ai Timișoarei în acel an vor intra în țară pe la Nădlac, vor trece prin Arad, și poate se vor și caza aici, pentru că sîntem la doar o jumătate de oră de Timișoara, pe autostradă. Trebuie să gîndim și o ofertă culturală arădeană pentru acești vizitatori, cu evenimente în oglindă, dar și servicii speciale de transport, de pildă curse regulate noi între cele două orașe. Ne dorim, cu alte cuvinte, ca anul 2021 să fie în bună măsură o „poveste despre două orașe“.

Ce evenimente culturale plănuiește Primăria Aradului să susțină în acest an?

Am început cu un eveniment popular, mult discutat, dar și de mare succes la public – o semifinală Eurovision. Pentru restul anului, menținem ceea ce am început în anii trecuți, dorindu-ne să dezvoltăm aceste evenimente și să le mărim relevanța națională și internațională. Avem în Arad trei festivaluri de teatru (teatru clasic, teatru underground și teatru de animație), un festival de film documentar cu un focus curatorial provocator la fiecare ediție (FARAD, în toamnă), vom avea a șasea ediție a unicului festival de media art din România (MAFA, în toamnă), tot a șasea ediție a singurului festival de literatură și film (Discuția secretă, la începutul verii), a doua ediție a Tîrgului de Carte OpenBook, o nouă Stagiune lirică arădeană și, bineînțeles, în săptămîna care urmează, a cincea ediție a Festivalului de științe umaniste, pe cale să devină prima ediție a Conferințelor Dilema veche.

a consemnat Sever VOINESCU

Foto: Ciprian Hord

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Barbat arestat - catuse FOTO Shutterstock
Urmărit internațional, prins în România. Bărbatul este acuzat că a comandat un omor în Germania
Un bărbat cu dublă cetăţenie rusă-germană, dat în urmărire internațională după ce a comandat un omor în Germania, a fost prins de autoritățile române la București.
gradinarit  jpg
Scapă de păduchii de pe plante cu o soluție simplă din bicarbonat de sodiu. Iată cum să procedezi!
Bicarbonatul de sodiu este unul dintre cele mai utile și mai versatile produse din bucătăria voastră. El poate fi folosit aproape la orice, de la curățenie, gătit și chiar și pentru a proteja plantele de dăunători!
carmen harra 5 jpg
Carmen Harra, sfat pentru români: „Este începutul unui război”
Clarvăzătoarea Carmen Harra lansează un avertisment dur și o previziune sumbră pentru românii aflați în Statele Unite ale Americii.
jandarmerie masina jpg
Jandarmi sancționați disciplinar pentru glume cu tentă sexuală făcute cu femeile reținute la Marșul Pride: „Avem patru fete în dubă, mergem la mare?”
Din spusele tinerelor, jandarmii au avut un comportament inadecvat și au făcut mai multe glume cu tentă sexuală față de ele: „Avem patru fete în dubă, mergem la mare?”, glumeau între ei.
Sharoma de vita  Sursa foto shutterstock 2250636245 jpg
Poftă de shaorma de vită? Noi avem reţeta!
Când ai poftă de o shaorma, o poţi pregăti exact aşa cum îţi place în propria bucătărie. Aici găseşti reţeta care să te ghideze!
Plaja in Grecia FOTO Shutterstock jpg
Cât trebuie să scoți din buzunar pentru o umbrelă și două șezlonguri, în Thassos: „S-a românizat treaba”
Grecia rămâne una dintre destinațiile favorite ale românilor, iar insula Thassos atrage în fiecare vară tot mai mulți turiști din România.
admiterea 2025 la universitatea romano americana apte faculta i locuri fara taxa platforma digitala inovatoare i oportunita i interna ionale png
Admiterea 2025 la Universitatea Româno-Americană: șapte facultăți, locuri fără taxă, platformă digitală inovatoare și oportunități internaționale
Sesiunea de admitere pentru anul universitar 2025–2026 este deschisă la Universitatea Româno-Americană. Viitorii studenți se pot înscrie online până pe 24 iulie 2025 sau fizic, în campus, până pe 25 iulie 2025.
ruse gabriela gettyimages 989900112 jpeg
image png
Îl recunoști? Acum e un cunoscut actor și prezentator tv. În trecut a fost constructor: „Eu în două cămăși am făcut tot liceul”
Astăzi este unul dintre cei mai îndrăgiți actori și prezentatori de televiziune din România. Îl vedem mereu cu zâmbetul pe buze, plin de energie și umor. Dar puțini știu că drumul lui Pavel Bartoș până la notorietate a fost presărat cu sacrificii, muncă fizică istovitoare și nopți nedormite.