„Revenim la acel oraș de burghezi care au și bun gust, și resurse să-l afirme“ – interviu cu Gheorghe FALCĂ, primarul municipiului Arad

Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
„Revenim la acel oraș de burghezi care au și bun gust, și resurse să l afirme“ – interviu cu Gheorghe FALCĂ, primarul municipiului Arad jpeg

Domnule primar, cum arată Aradul cultural astăzi?

În Arad, există poate de mai bine de un deceniu sentimentul public că orașul trebuie să-și schimbe statutul. Iar această schimbare de statut trebuie să se producă convertind prosperitatea economică în viață culturală – în sens strict, ca evenimente și instituții culturale, dar și ca ofertă de loisir pe care orașul o face locuitorilor săi sau vizitatorilor. Așadar, aceasta ar fi dorința, sentimentul general căruia administrația i-a răspuns în ultimii ani prin finanțări tot mai generoase ale inițiativelor culturale. La întretăierea dintre dorința de a se reinventa a arădenilor și finanțarea suplimentară, i-am așteptat și pe oamenii cu idei bune și, mai ales, cu experiență în management cultural. Muncind laolaltă, administrație, instituții locale – teatru, filarmonică, bibilioteci, universități –, manageri culturali și ONG-uri independente, am sporit spectaculos oferta culturală arădeană, triplînd, cred, numărul de festivaluri și evenimente cu relevanță națională. Depășim așadar statutul de oraș proletar, la care ne-a redus perioada comunistă, și revenim la cel de oraș de burghezi care au și bun gust, și au și resurse să-l afirme.

Văd prin țară că există un fel de competiție între primari cu privire la construirea stadioanelor. Nici prin cap nu le trece să construiască săli de concerte, teatre sau biblioteci.

Am să încep răspunsul cu o glumă, spunîndu-vă că, dacă vorbim de stadioane, eu sînt de două ori vinovat. Pe de o parte, sînt constant certat de arădeni pentru vina de a fi demolat stadioane. De fapt, tribune și vestiare în ruină, aflate pe terenuri care nici măcar nu aparțineau municipalității. Pe de altă parte, mă fac vinovat de a fi promovat construcția celui mai mare stadion finanțat exclusiv din banii unei administrații locale. E vorba de stadionul „Francisc von Neuman“, casa Bătrînei Doamne, echipa UTA.

Dacă vorbim de clădirile care compun infrastructura culturală a orașului, vă pot spune că Aradul e un oraș norocos. Burghezia prosperă a secolului al XIX lea și începutului de secol XX s-a înnobilat și a înnobilat orașul cu cîteva edificii excepționale, care par chiar supradimensionate față de ceea ce reprezenta Aradul, demografic și economic, la acea vreme. Dar aceste edificii, multe cu funcție culturală, erau semne ale unei afirmări de ambiție și de gust căreia trebuie să-i răspundem azi cu grijă. Avem, de pildă, în Arad, un Palat Cultural în care funcționează Filarmonica locală și Muzeul Județean, secția de istorie. Această bijuterie arhitecturală, în care a funcționat al șaselea conservator european, cu o sală de concerte cu o acustică excepțională, a fost de curînd reabilitată din fonduri europene. Clădirea Teatrului Clasic, care domină un capăt al bulevardului central, intră și ea în reabilitare chiar în acest an. Vorbim așadar, în Arad, de păstrarea în bună stare a unor clădiri monumentale, generoase ca dimensiuni, nu de construirea unor clădiri noi cu utilizare culturală. Tot așa, Aradul e un model în ceea ce privește preluarea sălilor de cinema, abandonate de Regia de difuzare, săli pe care le-am reabilitat și dotat cu aparatură modernă. Sîntem orașul în care a funcționat primul cinematograf cu program permanent din România, iar astăzi avem trei cinematografe în administrare locală, cele mai multe din țară: unul ultracentral, cu un program constant de proiecții de filme de artă, și două în cartiere, păstrînd și funcțiunea de cinema, dar susținînd și o ofertă de centru cultural al comunității.

Împreună cu omologii dumneavoastră din Cluj, Timișoara și Oradea ați fondat „Alianța Vestului“ și ați anunțat că veți lucra împreună cîteva proiecte spre beneficiu mutual. Există și o dimensiune culturală a acestei Alianțe?

Desigur că există. Avem acest obiectiv în documentul fondator, cu un focus special pe colaborarea celor patru orașe în cadrul proiectului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021. Aradul e cel mai interesat să susțină Timișoara, nu doar cu idei, evenimente colaterale și chiar co-finanțări, ci și prin facilitarea participării publicului la evenimentele anului 2021. Gîndiți-vă că mare parte dintre vizitatorii internaționali ai Timișoarei în acel an vor intra în țară pe la Nădlac, vor trece prin Arad, și poate se vor și caza aici, pentru că sîntem la doar o jumătate de oră de Timișoara, pe autostradă. Trebuie să gîndim și o ofertă culturală arădeană pentru acești vizitatori, cu evenimente în oglindă, dar și servicii speciale de transport, de pildă curse regulate noi între cele două orașe. Ne dorim, cu alte cuvinte, ca anul 2021 să fie în bună măsură o „poveste despre două orașe“.

Ce evenimente culturale plănuiește Primăria Aradului să susțină în acest an?

Am început cu un eveniment popular, mult discutat, dar și de mare succes la public – o semifinală Eurovision. Pentru restul anului, menținem ceea ce am început în anii trecuți, dorindu-ne să dezvoltăm aceste evenimente și să le mărim relevanța națională și internațională. Avem în Arad trei festivaluri de teatru (teatru clasic, teatru underground și teatru de animație), un festival de film documentar cu un focus curatorial provocator la fiecare ediție (FARAD, în toamnă), vom avea a șasea ediție a unicului festival de media art din România (MAFA, în toamnă), tot a șasea ediție a singurului festival de literatură și film (Discuția secretă, la începutul verii), a doua ediție a Tîrgului de Carte OpenBook, o nouă Stagiune lirică arădeană și, bineînțeles, în săptămîna care urmează, a cincea ediție a Festivalului de științe umaniste, pe cale să devină prima ediție a Conferințelor Dilema veche.

a consemnat Sever VOINESCU

Foto: Ciprian Hord

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

image
Alina Pușcaș, internată în spital cu o afecțiune rară. „ Nu am știut că există așa ceva“ | adevarul.ro
Prezentatoarea emisiunii „Te cunosc de undeva“ are probleme de sănătate și se află în spital de câteva zile.
image
21 de ani de închisoare pentru unul dintre răpitorii câinilor cântăreţei Lady Gaga | adevarul.ro
Unul dintre cei trei indivizi acuzaţi că au împușcat un angajat al cântăreţei americane Lady Gaga pentru a răpi câinii vedetei a fost condamnat luni, la Los Angeles. Pedeapsa primită de individ este de 21 de ani de închisoare, relatează AFP

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.