Muzici și copaci

Valentina SANDU-DEDIU
Publicat în Dilema Veche nr. 790 din 11-17 aprilie 2019
Muzici și copaci jpeg

Doar auzind tema care trebuia să mă provoace să mă gîndesc la posibili copaci prin muzici (și nu invers, pentru că de păsări a fost vorba în alt dosar al Dilemei vechi), am început să fredonez cîntecul folkistului Ștefan Hrușcă, „Un copac cu flori“ („Și un colț uitat de cer / Un copac cu flori / Este tot ce vă ofer“), care nu mi-a plăcut prea mult vreodată. În schimb, din copilărie mi s-au impregnat în memorie și revin oricînd, cu plăcere, liniile melodice mult mai puțin banale, semnate de profesioniști talentați ca Zsolt Kerestely și Horia Moculescu, pe versuri despre copacul omagiat de Aurelian Andreescu și despre salcia de la mal, evocată de Mihaela Mihai. Șlagărele anilor ’70, festivalul de la Mamaia, vocile celebre pentru generația mea (și a părinților mei), toate acestea se reîntorc cu inevitabilul condiment nostalgic la un click pe YouTube, totodată aducîndu-mi aminte ce puțin contau pentru mine, pe atunci, versurile. Tenta patriotică din „Copacul demn se-nalță în grădina mea / Amețit de soare, de lumina grea. / Acest copac e trup din trupul țării sfînt / Și-o fi veșnic pe pămînt“ (Ovidiu Dumitru, 1975) mă lăsa destul de indiferentă. Nici aceea romantică, la fel de metaforică, din „De-ai fi tu salcie la mal / M-aș face rîu, în umbra ta“ (Mihaela Mihai, 1974), nu mă impresiona în mod deosebit. În schimb, înțeleg azi (mai analitic și neutru) efectul garantat pe care-l aveau asupra ascultătorului avînturile melodice ascendente, spectaculoase, din refrenele ambelor melodii, orchestrația și construcțiile armonice inspirate.

Întorcîndu-mă apoi spre partituri mai „serioase“, și Giuseppe Verdi a transpus în muzică, grație lui Shakespeare, o altă salcie, încărcată cu semnificații funebre, într-o arie a Desdemonei din ultimul act al operei Otello. Momentul dramatic este unul de premoniție, într-o atmosferă de liniște dezolată: pregătindu-se de culcare, Desdemona rememorează „Cîntecul salciei“, auzit în copilărie și transformat de Verdi într-un rămas-bun dureros, fatalist. Recitativul, declamația, discursul melodic se împletesc în a exprima muzical sentimentele eroinei, colorate extrem de eficient de sonoritățile orchestrale (mai ales corzi și suflători de lemn). Cuvîntul „salcie“ (Verdi, în acord cu libretistul său, Arrigo Boito, modifică forma corectă de „salice“ într-o comprimare de două silabe) este repetat obstinat de Desdemona, în direcție descendentă (intervalică și dinamică), de cîte trei ori, cu efect de ecou. Fiecare soprană care se transformă pe scenă în Desdemona (vă recomand o înregistrare veche, cu Renata Scotto) trebuie să facă față acestei arii nespectaculoase, în care Verdi topește minunatul său belcanto într-o muzică mai apropiată de verism, de urmărirea atentă a finelor nuanțe psihologice prin detalii muzicale.

Literatura muzicală romantică a­bun­dă în simboluri din natură, iar copacilor (stejari, plopi, tei…) li s-au destinat destule pagini; compozitorii le preiau de la poeți în muzicile lor pe text, fie în opera italiană, fie în liedul german. Nu mai puțin faimos decît salcia Desdemonei este teiul eroului solitar care întreprinde trista Winterreise (călătorie de iarnă) a lui Franz Schubert (cu vreo șase decenii îna­intea verdianului Otello). Al cincilea lied din ciclul de 24 de cîntece, compuse pe versurile lui Wilhelm Müller, Der Lindenbaum oferă drumețului un refugiu pasager – reveria sub crengile teiului –, după care călătoria continuă cu o abundență de imagini înghețate, singuratice, înlăcrimate, întunecate. Figurile inventive, plastic-vizuale ale acompaniamentului pianistic susțin vocea într-o manieră introvertită, dar cu atît mai emoționantă atunci cînd interpreții știu să decodeze cum trebuie sensibilitatea lui Schubert (neîntrecuți rămîn Dietrich Fischer-Dieskau și Gerald Moore).

Dacă piesele cu text și cele programatice (cu titluri indicate de compozitor) ghidează ascultătorul direct spre diverse imagini – în cazul nostru cu copaci –, muzica absolută, în ipostazele ei abstracte, „pur“ sonore, care nu apelează la indicații extramuzicale, nu are cum să sugereze imagini din natură, dar nici nu l poate împiedica pe ascultător să-și închipuie orice dorește (este o veche discuție estetică pe marginea imaginarului muzical). Și totuși, „arborele“ există (tot ca o metaforă) și la nivelul strict muzical, datorită unei metode de analiză a formelor, adaptată după cele ale structuralismului lingvistic. Mai cu seamă semioticienii muzicii (din anii ’70-’90 ai secolului trecut) au propus un procedeu de segmentare a operei muzicale, de la întreg spre descompunerea în unități din ce în ce mai mici. Am desenat și eu, pe urmele profesorilor mei Dinu Ciocan și Ștefan Niculescu, arbori structurali care mă obligau să fiu riguroasă și totodată să mi folosesc intuția în precizarea dimensiunii „ramurilor“. Dar n-am ajuns la virtuozitatea de a „traduce“ vreo structură muzicală în vreun „copac cu flori“. 

Valentina Sandu-Dediu este profesor la Universitatea Națională de Muzică din București. Cea mai recentă carte: În căutarea consonanțelor, Editura Humanitas, 2017.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

lemne de foc shutterstock
Bărbat împușcat la granița cu Bulgaria. Împreună cu fiul său erau la furat de lemne
Un bărbat a fost împușcat în urma unui conflict cu autoritățile bulgare, în timp ce trecea granița ilegal
image png
Întrebare dificilă chiar și pentru șoferii cu zeci de ani de experiență. Care mașină trece prima
Un test auto a făcut ravagii în rândul șoferilor la început de drum și chiar a celor experimentați. Nu mulți au știut să răspundă corect întrebării asociată imaginii de mai jos:
Ai aceasta bancnota in portofel Detaliul scapat de toti pana acum va produce surprize majore jpg
Un hoț „calificat” în furturi din magazine a fugit din sediul de poliție. A ajuns în arest după două săptămâni
Un tânăr în vârstă de 22 ani, „specializat” în furturi din magazine, a plecat cu două săptămâni în urmă cu portofelul unei vânzătoare. Jandarmii l-au prins și l-au dus la poliție, de unde hoțul a plecat fără încuviințarea polițiștilor și nu s-a mai prezentat la audieri. A fost găsit joi și arestat.
autostrada Buzău – Focşani Foto Cristian Pitol   Facebook jpg
Stadiul lucrărilor la autostrada Buzău – Focşani. Șeful CNAIR: „Deschiderea în acest an a circulaţiei este din ce în ce mai sigură”
Conducerea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a afirmat că lucrările evoluează foarte bine pe şantierul autostrăzii Buzău – Focşani. Se dorește deschiderea circulației în acest an.
Ilie Bolojan - FOTO Eduard Enea
Ilie Bolojan revine în politica de la București. Pleacă de la Consiliul Județean Bihor și va deschide lista PNL la Senat
Preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, a anunţat vineri lista completă a candidaţilor pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie, acesta fiind primul pe listă la Senat, iar la Camera Deputaţilor pe prima poziţie fiind senatoarea Arina Moş.
Expoziția  „O lume nouă în căutarea celor vechi. Un veac de arheologie sub egida Universității Clujene la Cetățile Dacice și Ulpia Traiana Sarmizegetusa”
100 de ani de la inițierea primelor cercetări arheologice ale cetăților dacice din Munții Orăștiei
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) găzduiește expoziția „O lume nouă în căutarea celor vechi. Un veac de arheologie sub egida Universității Clujene la Cetățile Dacice și Ulpia Traiana Sarmizegetusa”.
lumanare
horoscop octombrie png
Horoscop săptămâna 7-13 octombrie. Schimbări majore pentru zodii. Ce secrete vor ieși la iveală
Horoscop săptămâna 7-13 octombrie. Urmează o perioada cu adevărat provocatoare pentru toate semnele zodiacale.
Rembrandt van Rijn   Self Portrait jpg
Povestea pictorului Rembrandt care a avut tot luxul din lume, dar a murit în anonimat din cauza femeilor
Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1606–1669), unul dintre cei mai mari pictori din istoria artei occidentale, a avut o viață personală complexă și adesea controversată, care a contrastat puternic cu succesul său artistic.