Vera ULARU

În orice decizie de plecare este și o renunțare la unele părți, care sînt bune.

Dacă ne privește cineva de sus sau se poartă urît cu noi, creierul privește această situație ca pe o amenințare, ca pe o situație care nu este bună pentru noi.

Să apreciem mai mult implicarea, grija, simplitatea.

Este clar că nu toată lumea e intuitivă, din cîte îmi dau seama. În acest caz, ce cred că ne salvează este să rămînem împreună.

Uneori, aceste așa-zise certitudini ne duc în fața unor situații care ne lasă fără glas. Atunci, un dram de îndoială ne poate salva din calea lor (ca să nu spun de la moarte, chiar).

Un studiu recent realizat de MKOR Consulting arată că 56% din români își cumpără haine, încălțăminte sau accesorii vestimentare de cel puțin cîteva ori pe lună. Sumele cheltuite de aceștia pentru vestimentație au crescut: 40% din consumatorii online plătesc peste 301 lei lunar pe articolele de fashion, cu 5% mai mulți în 2018 față de anul anterior.

Pentru viitor, EcoStuff își propune să continue proiectele care s-au dovedit pînă acum a avea rezultate și „ne dorim să dezvoltăm un complex sau un centru de informare, educație și sustenabilitate care să conecteze comunitatea tînără, creativă și de acțiune din

La Mercheașa se află și cel mai bătrîn copac cunoscut și în viață din România. Stejarul a fost descoperit în 2012, dintr-o întîmplare. Fiica pădurarului din Mercheașa a trimis o fotografie cu stejarul la un concurs prin care copiii erau chemați să descopere cel mai mare copac din zonă. Așa a fost descoperit „Bătrînul Carpaților“, cum este numit. „Locul e foarte fain. Din prima clipă cînd ajungi acolo îți dai seama că e un loc deosebit, are o energie aparte. E o pășune cu peste 800 de

Mă gîndeam că persoanele elegante sînt atît de discrete încît e greu să numeşti una imediat. Prima persoană care îmi apare este Marina Sturdza, dar din păcate nu mai este printre noi. Apoi Ileana Vulpescu, Clotilde Armand, Oana Pellea… Eu nu prea reuşesc să separ eleganţa

Despre plecarea mea la Madrid sînt sigură că i-aş povesti copilului meu. A fost „plecarea mea de acasă“. Era pentru prima oară cînd ieşeam din ţară şi pentru prima oară cînd am fost pe picioarele mele. Plecasem „definitiv“, cu gîndul să rămîn acolo

Dacă ONG-urile vor ști să apere în 2018 dreptul la exprimare, libertatea de conștiință și vor putea contribui un pic la a duce aceste valori înspre mai multă toleranță și nu spre o ruptură mai mare în societate, atunci eu cred că vom putea zice că societatea civilă organizată e cu un pas mai aproape de maturitate

Te gîndeşti la ce ţi-e bine ţie ca om. Faci ceea ce crezi că trebuie, dacă vezi că alţii nu fac, faci tu.

Mătuşa unuia dintre colegii de clasă ai copilului din Piteşti povesteşte despre ameninţări în timpul orelor, cum sînt agresaţi copiii şi cum unul dintre copii îşi păzește fratele mai mic în fiecare pauză, pentru că a fost ameninţat că va fi omorît.

Mai mult decît constatarea faptelor și ordinul de protecție, e important sprijinul moral. Victimele care au apelat la centrele asociațiilor ANAIS și ALEG au povestit ce a însemnat întîlnirea cu poliția. De multe ori, trauma continuă.

Acum doi ani, cînd a mers pentru prima oară la centrul de zi al Fundaţiei Române pentru Copii, Comunitate şi Familie, din Cluj, Gabriela era corijentă la matematică.

„Satisfacţia de sine nu poate fi decît atunci cînd nu eşti nicio­dată satisfăcut. Mai exact, scopul meu e ca, atunci cînd mi-am atins un ţel, să îmi impun imediat altul mai avansat.“

De curînd, am citit o carte despre un preot monah rus care a mers ca misionar în Siberia, unde a spovedit 25.000 de deţinuţi din închisorile de acolo. Unii dintre ei au nişte poveşti de viaţă teribile. Omorîseră sute de oameni, violaseră, jefuiseră, prostituaseră şi torturaseră copii.

Anul acesta, la Gala Naţională a Voluntarilor, pe lîngă proiectele de voluntariat, voluntarii, centrele şi coordonatorii de voluntari, sînt premiate şi poveştile. Voluntarii implicaţi în proiectele finanţate prin Fondul ONG au fost invitaţi să scrie despre experienţele lor.

E nevoie de presă ca să sesizeze lucrurile în neregulă, să le transmită către publicul larg, iar acoperirea subiectului în criză e binevenită. Fără continuitate, însă, oamenii înţeleg doar o parte din ce înseamnă încălcarea drepturilor omului.

Efectele voluntariatului asupra unor copii sînt vizibile. „Sînt copii care nu aveau acasă nici măcar o bibliotecă. Acum vin la centru şi cer cărţi. Una dintre fetiţe, Valentina, o adolescentă, locuieşte cu bunicii. Părinţii sînt plecaţi în străinătate. Ea a găsit la noi un refugiu. Cel mai mult mă bucur că şi-a descoperit stima de sine."

Pentru Adrian experienţa este importantă. Pe parcursul discuţiei noastre, a amintit de mai multe ori învăţarea experienţială, experienţa în muncă, învăţarea din experienţa personajelor din operele de la limba română. Practica şi metodele aplicate de învăţare îl ajută pe Adrian să înţeleagă lucrurile mai bine.

În cadrul festivalului au fost proiectate zece filme special accesibilizate pentru  persoanele cu deficienţe de vedere. La intrarea în sală, aceştia au primit cîte un set de căşti, în care se auzeau detalii suplimentare despre cum sînt îmbrăcate personajele, gesturi, mimică, atmosferă şi alte  informaţii ce ajută un nevăzător să înţeleagă intriga mai bine.

Mii de români din diaspora au stat ore în şir la coadă, în ambele tururi de scrutin, fără să reuşească să voteze. Organizare defectuoasă. Insuficiente secţii de votare deschise. Prea multă birocraţie. Motivele sînt diverse.

Îşi petrece bună parte din zi ascultînd muzică. Populară românească sau religioasă. La centru învaţă să asculte muzică fără să ţină mîinile la urechi.

Cred că puţini dintre noi ştiu totuşi cu adevărat care anume sînt drepturile omului, cine se ocupă de ele şi ce presupune încălcarea lor.

De curînd, am participat la Forumul Naţional ONG. Unul dintre evenimentele reprezentative din domeniul organizaţiilor neguvernamentale, organizat de Centrul de Asistenţă pentru Organizaţiile Neguvernamentale (CENTRAS).

„Cine se ocupă de CSR la voi?“ o întreb pe prietena mea, Florina. „CSR-ul sîntem noi. Eu şi cîţiva colegi de-ai mei. Sîntem cinci persoane şi ne implicăm voluntar. De fapt, noi coordonăm doar. Sînt mult mai mulţi voluntari. O treime aproape din toţi angajaţii.“

Potrivit unui studiu GfK România, tinerii petrec peste 20 de ore pe săptămînă pe Internet. Vorbesc cu prietenii şi cu cei apropiaţi, ascultă muzică şi urmăresc filmări şi transmisii video. „Un tînăr trăieşte într-o lume «multi screen». Caută în permanenţă conţinut nou, ce îi menţine atenţia pentru cîteva minute.“

Aproape în fiecare zi trec pe lîngă un teren viran pe care, de cele mai multe ori, sînt aruncate gunoaie.

Despre amenajările care au început în luna august pe strada lor, locuitorii de pe strada Castelului, aflată în Centrul Istoric al Braşovului, au aflat din presă.

Sînt 20 de ani de la prima ediţie a “Festivalului de muzică Sighişoara”, astăzi numit Festivalul-Şcoală Academia Sighişoara. Organizat anual, festivalul de artă contemporană aduce la un loc tineri muzicieni şi mentori renumiţi la nivel internaţional.

Pînă pe la 13 ani mi-am petrecut bună parte din vacanţele de vară în Brăila, la bunicii din partea mamei. Pentru mine, mersul la bunici nu însemna „la ţară", cum era pentru mulţi dintre cunoscuţi. Bunica şi bunicul locuiau într-un apartament cu două camere, într-un bloc din Vizirul III, din Brăila.

Uneori, dezvoltarea economică şi protecţia mediului intră în conflict. Iar deciziile sînt luate fără a ţine cont de interesele sau nevoile celorlalţi.

Economia socială este un domeniu ce pare nou în România. Încă în curs de definire, cu neclarităţi şi necunoscute pe alocuri chiar şi pentru cei care lucrează în acest domeniu. Ce este antreprenoriatul social, deci? Şi mai mult decît atît, există el în România?

Sînt locuri unde pasionaţii de grădinărit se întîlnesc şi plantează legume, plante aromatice, flori şi nu numai. Grădinile sînt amenajate în spaţii accesibile pentru oricine doreşte să ia parte la grădinărit.

Anul trecut în România au avut loc peste paisprezece mii de incendii. Cauzele lor sînt diverse, de la coşuri de fum defecte sau necurăţate, pînă la ţigări lăsate nesupravegheate sau nestinse.

"Cel puţin 20% dintre vîrstnici au nevoie de îngrijire la domiciliu şi doar 0.23% beneficiază de aşa ceva."

PATRIR a început un program numit Edu PACE, de „mediatori sociali” în şcoli. Mediatorul este acel elev care intervine atunci cînd doi colegi de-ai lui sau alte persoane din jur se ceartă şi arată că pot discuta şi altfel decît ţipînd şi agresîndu-se verbal.

Cafeaua de dimineață. N-am neapărat nevoie de ea, dar beau aproape în fiecare zi, acasă sau la birou. Pentru că îmi place. Îmi plac culoarea, gustul, mirosul, chiar și ideea de "a bea cafeaua de dimineață".

„În condiţii de sărăcie extremă tinerii uită să îşi mai fixeze ţeluri înalte. Pur şi simplu aleg să trăiască aşa cum au trăit şi părinţii sau bunicii - de azi pe mîine."

Cancerul de sîn pare să fie un subiect despre care s-au spus destul de multe. Am văzut campanii, fundiţe roz şi multe vedete implicate. Cu toate acestea, în România, aproape 3500 de femei mor în fiecare an, răpuse de această boală.

„Puiule, ce alegi, nenorocita aia de sticlă de pe masă sau pe noi?”, îl întreabă soția din uşă, în timp ce Richard termina încă o sticlă de tărie. Nu era singura din ziua aceea şi cu siguranţă nu avea de gînd să se oprească. Pentru că în clipa în care ajungea în corpul său un strop de alcool, nu se putea opri.

Pe 20 februarie este Ziua Mondială a Justiţiei Sociale, un concept destul de puţin cunoscut în România. Despre ce anume este vorba şi la ce anume se referă acest concept l-am întrebat pe Florin Moisă, directorul Centrului de Resurse pentru Comunităţile de Romi din Cluj.

Pe 20 februarie este Ziua Mondială a Justiţiei sociale - un concept destul de puţin cunoscut în România. Despre ce este vorba şi la ce se referă conceptul de "justiţie socială" - sînt cîteva întrebări pe care le-am adresat lui Florin Moisă, directorul Centrului de Resurse pentru Comunităţile de Romi din Cluj.

Cînd a consumat pentru prima oară heroină, Ionuţ avea paisprezece ani. Locuia în cartierul Obor din Bucureşti, iar gaşca de bloc „l-a ajutat în acest sens”. În anul acela, părinţii lui au divorţat şi, pentru el, „nu a fost uşor”. Dar heroina îl ajuta să treacă peste stările de anxietate cu care se confrunta.

De curînd, am participat la conferinţa Romanian Youth Focus 2013, organizată de SMARK Know How. Au avut loc multe prezentări, despre cum cumpără tinerii din zilele noastre, ce preferinţe au în diverse domenii, cum se raportează la realitate, precum şi alte subiecte, toate din acest domeniu, al tinerilor.

În ton cu protestele din Piaţa Universităţii, mă uit la pagina de Facebook „Uniţi Salvăm“. Are peste 30.000 de like-uri şi mai bine de 40.000 de persoane vorbesc despre aceste subiecte. Zilele acestea, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, ca să protesteze împotriva exploatărilor de la Roşia Montană.

Am înţeles că experienţa – în orice domeniu – este cel puţin la fel de importantă ca teoria, cînd am început să lucrez ca asistent social la Centrul pentru Integrarea Profesională a Persoanelor cu Deficienţe Fizice al Asociaţiei „Viaţă Independentă“, din Bucureşti.