⬆
colţul societăţii civile
Un norvegian în Europa de Est
Norvegianul Lars Soeftestad a venit pentru prima oară în România în 2008, datorită fondurilor EEA și Norvegia. Lucrînd pentru Banca Mondială în anii ‘90, călătorise prin toată lumea pînă atunci, dar Europa de Est îi era complet străină. În timp, ca urmare a numeroaselor proiecte în care s-a implicat în zonă, a ajuns să locuiască o parte din an în Bulgaria.
Poveşti despre voluntariat
Anul acesta, la Gala Naţională a Voluntarilor, pe lîngă proiectele de voluntariat, voluntarii, centrele şi coordonatorii de voluntari, sînt premiate şi poveştile. Voluntarii implicaţi în proiectele finanţate prin Fondul ONG au fost invitaţi să scrie despre experienţele lor.
Ecoturism, sat după sat, în Delta Dunării
Foarte multă lume vine în Deltă ca la un turism de weekend. Nu se face o diferențiere între localități suficient de mare încît turistul să-și creeze din start un program.
Semnături pentru apă
În România există în prezent aproximativ 8.450.000 de oameni care nu beneficiază de racordarea locuințelor la rețeaua publică.
Sprijin la bătrînețe
După prima ei vizită la casa unei bătrîne care avea nevoie de îngrjire, Ștefana Pocneț spune că nu a mai putut mînca trei zile. Punea farfuria în față și nu se putea atinge de mîncare, cu gîndul la familia din Țicău la care fusese – o mamă bolnavă trăia cu cei doi fii pe la 40 de ani, unul cu handicap mintal, celălalt bolnav şi el.
Raftul cu inițiativă
Cu ajutorul unor sponsorizări de la localnici s-au instalat leagăne, un tobogan, s-a construit o căsuță a cărților, din care poți lua o carte dacă aduci una în loc. Acum, vin în părculeț mame și bunici cu copii, iar educatoarele și învățătoarele își scot clasele la aer.
Raftul cu inițiativă
Cu ajutorul unor sponsorizări de la localnici s-au instalat leagăne, un tobogan, s-a construit o căsuță a cărților, din care poți lua o carte dacă aduci una în loc. Acum, vin în părculeț mame și bunici cu copii, iar educatoarele și învățătoarele își scot clasele la aer.
Clujul tinerilor
250 de proiecte ale tinerilor pentru Cluj-Napoca a fost ideea cu care Grupul PONT a pus conceptul de bugetare participativă în contextul Cluj – Capitală Europeană a Tineretului și a cîștigat o finanțare din partea Fondului ONG.
Cum văd nevăzătorii filme
În cadrul festivalului au fost proiectate zece filme special accesibilizate pentru persoanele cu deficienţe de vedere. La intrarea în sală, aceştia au primit cîte un set de căşti, în care se auzeau detalii suplimentare despre cum sînt îmbrăcate personajele, gesturi, mimică, atmosferă şi alte informaţii ce ajută un nevăzător să înţeleagă intriga mai bine.
Ne-au cucerit vikingii!
Primele organizaţii ale societăţii civile au fost înfiinţate aici prin secolul al XIX-lea, din dorinţa oamenilor de a trăi mai bine împreună şi de a-şi păstra şi transmite mai departe tradiţiile.
ONGFest 2015
Pe 9 şi 10 mai are loc în Bucureşti cea de-a șasea ediție a ONGFest, Festivalul Organizațiilor Neguvernamentale, organizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în Parcul Herăstrău, la intrarea dinspre piață Charles de Gaulle.
Ura prin comunitate
Vorbele aruncate cu ură nu sînt nimic nou în interacţiunea dintre oameni. De curînd, însă, au început să fie una dintre preocupările apărătorilor drepturilor omului.
O zi mai puțin cunoscută: ziua datelor deschise
Cum ar fi dacă am ști exact la ce oră ajunge autobuzul în stație? Sau cum ar fi dacă am putea notifica Primăria despre groapa din mijlocul asfaltului trimițînd o poză de pe mobil, iar după cîteva zile groapa ar dispărea? Sau dacă am ști care instituții publice, universități și cafenele au rampe de acces pentru persoane cu dizabilități?
Grup sau comunitate: cum creștem cultura în educație
Miza proiectului „Susține cultura în educație” este de a susține realizarea unor programe de cultură cu o dimensiune educațională în România prin dezvoltarea unei comunități profesionale dedicate.
Ia o pauză
Îşi petrece bună parte din zi ascultînd muzică. Populară românească sau religioasă. La centru învaţă să asculte muzică fără să ţină mîinile la urechi.
Drepturi şi practici
Cred că puţini dintre noi ştiu totuşi cu adevărat care anume sînt drepturile omului, cine se ocupă de ele şi ce presupune încălcarea lor.
Alegătorii dispăruţi
Există categorii de români pe care îi excludem în mod sistematic şi complet din spaţiul public.
Calitatea lucrurilor
De curînd, am participat la Forumul Naţional ONG. Unul dintre evenimentele reprezentative din domeniul organizaţiilor neguvernamentale, organizat de Centrul de Asistenţă pentru Organizaţiile Neguvernamentale (CENTRAS).
Bucureştenii îşi revendică oraşul
Conform unui sondaj INSCOP realizat în septembrie 2014, 58.4% dintre români au puţină sau foarte puţină încredere în primării, iar 72% manifestă acelaşi grad de neîncredere în consiliile judeţene.
De ce deranjează organizaţiile societăţii civile?
Coşmarul politicienilor îl reprezintă apariţia uneia sau mai multor organizaţii cu cel puţin 2 milioane de membri care au la dispoziţie în permanenţă cea mai capabilă “armată” de jurişti, avocaţi, economişti şi mobilizatori comunitari.
Cartierul ideal
Aproape în fiecare zi trec pe lîngă un teren viran pe care, de cele mai multe ori, sînt aruncate gunoaie.
Cum se poate rezolva?
Despre amenajările care au început în luna august pe strada lor, locuitorii de pe strada Castelului, aflată în Centrul Istoric al Braşovului, au aflat din presă.
319
319 este un număr foarte sec pînă cînd îţi dai seama că măsoară, tăcut, solidaritatea comunității în care trăieşti. Măsoară interesul public de a preveni nefericitul evitabil. 319 este numărul de români care, în prima jumătate a lui 2014, au aflat că trăiesc cu HIV/SIDA.
„Patrula Eco“, arădenii care salvează pădurea Ceala
Pădurea Ceala, din Arad, inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului, era de mulţi ani ţinta turiştilor care o vizitau şi care lăsau în urmă munţi de gunoaie. Dorel Gureanu (44 de ani), un profesor de geografie de la Colegiul Naţional „Elena Giba Birta“ din Arad, alături de un grup de elevi, a reuşit, prin intermediul unui proiect, să prezinte o nouă viziune asupra pădurii.
Dansul muzicii
Sînt 20 de ani de la prima ediţie a “Festivalului de muzică Sighişoara”, astăzi numit Festivalul-Şcoală Academia Sighişoara. Organizat anual, festivalul de artă contemporană aduce la un loc tineri muzicieni şi mentori renumiţi la nivel internaţional.
De după perdeaua cea mai groasă
Chiar în aceste zile, Guvernul României a reaprins discuţia despre grupuri vulnerabile, lansînd un nou apel de proiecte din fonduri structurale.
Barza neagră
Uneori, dezvoltarea economică şi protecţia mediului intră în conflict. Iar deciziile sînt luate fără a ţine cont de interesele sau nevoile celorlalţi.
Revista Civic Arena
Europa trece prin cea mai grea recesiune din anii 30 şi pînă în prezent. În astfel de momente, cînd stabilitatea economică este afectată apar şi efecte sociale, printre care, din nefericire, se numără şi creşterea intoleranţei, a rasismului şi xenofobiei.
Cu părinţii ascunşi pe lîngă casă
30.000 de copii cu părinţi deţinuţi în România este o valoare estimată, pentru că nu toate penitenciarele înregistrează dacă au sau nu deţinuţii minori în ingrjire.
Antreprenorii sociali
Economia socială este un domeniu ce pare nou în România. Încă în curs de definire, cu neclarităţi şi necunoscute pe alocuri chiar şi pentru cei care lucrează în acest domeniu. Ce este antreprenoriatul social, deci? Şi mai mult decît atît, există el în România?
Roşia de la oraş
Sînt locuri unde pasionaţii de grădinărit se întîlnesc şi plantează legume, plante aromatice, flori şi nu numai. Grădinile sînt amenajate în spaţii accesibile pentru oricine doreşte să ia parte la grădinărit.
Terapia Snoezelen
Terapia Snoezelen este folosită în special pentru tratarea copiilor cu dizabilităţi mintale, fiind o terapie care se realizează în afara comunicării verbale, o terapie care induce beneficiarului anumite senzaţii cu scopul de a-i reactiva memoria.
Ghici cine votează pe cine?
Alegerile din România readuc permanent pe agenda publică probleme cu care se confruntă instituţiile responsabile cu organizarea proceselor electorale, organizaţiile neguvernamentale sau competitorii electorali. Însă de multe ori rămîn fără rezolvare.
Frumoasele imperfecte
Zi de zi, de pe blocul de vis-a-vis, de pe panourile din marginea şoselei sau din emisiunile din prime-time, sîntem inundaţi de reprezentări ale etaloanelor de frumuseţe.
„Întreabă cineva de vorbă”
"Cel puţin 20% dintre vîrstnici au nevoie de îngrijire la domiciliu şi doar 0.23% beneficiază de aşa ceva."
Presa fără patron
RISE Project funcționează ca ONG şi se definesc ca fiind o comunitate de jurnalişti de investigație, activişti, programatori şi artiști grafici cu interes în investigarea corupției şi a crimei organizate.
Purtătorul de pace
PATRIR a început un program numit Edu PACE, de „mediatori sociali” în şcoli. Mediatorul este acel elev care intervine atunci cînd doi colegi de-ai lui sau alte persoane din jur se ceartă şi arată că pot discuta şi altfel decît ţipînd şi agresîndu-se verbal.
Achiziţii publice şi date deschise: de la teorie la practică
Anul acesta, România propune un nou plan naţional de acţiune în cadrul iniţiativei Open Government Partnership, principalul instrument internaţional pentru promovarea guvernării deschise.
Bobul de cafea
Cafeaua de dimineață. N-am neapărat nevoie de ea, dar beau aproape în fiecare zi, acasă sau la birou. Pentru că îmi place. Îmi plac culoarea, gustul, mirosul, chiar și ideea de "a bea cafeaua de dimineață".
Cercul neîncrederii
„În condiţii de sărăcie extremă tinerii uită să îşi mai fixeze ţeluri înalte. Pur şi simplu aleg să trăiască aşa cum au trăit şi părinţii sau bunicii - de azi pe mîine."
Unde nu-i cap, vai de bani!
În 2010, 76 de familii de romi din Cluj, care locuiau în centrul oraşului, au fost evacuate şi mutate într-un complex de locuinţe sociale construit la cîţiva metri de groapa de gunoi de la Pata Rît.
Despre ce nu se vorbeşte
Cancerul de sîn pare să fie un subiect despre care s-au spus destul de multe. Am văzut campanii, fundiţe roz şi multe vedete implicate. Cu toate acestea, în România, aproape 3500 de femei mor în fiecare an, răpuse de această boală.
Școală și comunitate: o reformă uitată
Legea Educației Naționale din 2011 se bazează pe o filozofie a responsabilizării comunității în ceea ce privește funcționarea școlii. Este o opțiune de politici educaționale care vine ca răspuns la creșterea distanței între universul școlii și societate.
Serendino. Unde dai şi unde crapă
Ai o idee genială, care îi poate ajuta pe cei din jur? E momentul ca ideile bune să fie scoase din sertar! Scrie-ne cîteva cuvinte despre ideea ta, încearcă să-i dai viaţă într-un film scurt şi înscrie-te în competiţie! Fundaţia Soros România lansează competiţia „Serendino – Unde dai şi unde crapă!”.
9 luni de terapie
„Puiule, ce alegi, nenorocita aia de sticlă de pe masă sau pe noi?”, îl întreabă soția din uşă, în timp ce Richard termina încă o sticlă de tărie. Nu era singura din ziua aceea şi cu siguranţă nu avea de gînd să se oprească. Pentru că în clipa în care ajungea în corpul său un strop de alcool, nu se putea opri.
Pensia. Ultima frontieră
Tipă, 35-40 de ani. Mai degrabă intelectuală. „Aş vrea sa îmi declar anii lucraţi în străinătate, pentru luarea în considerare la calcularea pensiei. Am înţeles din presă că trebuie completat un formular.” Doamna de la „Comunicare” (etaj 2, Casa de Pensii Bucureşti) se uită la un coleg.
Pensia. Ultima frontieră
Tipă, 35-40 de ani. Mai degrabă intelectuală. „Aş vrea sa îmi declar anii lucraţi în străinătate, pentru luarea în considerare la calcularea pensiei. Am înţeles din presă că trebuie completat un formular.” Doamna de la „Comunicare” (etaj 2, Casa de Pensii Bucureşti) se uită la un coleg. Perceptibilă ezitare. Acesta preia sarcina, solemn.
Ce este justiţia socială?
Pe 20 februarie este Ziua Mondială a Justiţiei Sociale, un concept destul de puţin cunoscut în România. Despre ce anume este vorba şi la ce anume se referă acest concept l-am întrebat pe Florin Moisă, directorul Centrului de Resurse pentru Comunităţile de Romi din Cluj.
Justiţia socială
Pe 20 februarie este Ziua Mondială a Justiţiei sociale - un concept destul de puţin cunoscut în România. Despre ce este vorba şi la ce se referă conceptul de "justiţie socială" - sînt cîteva întrebări pe care le-am adresat lui Florin Moisă, directorul Centrului de Resurse pentru Comunităţile de Romi din Cluj.
Viaţa de după heroină
Cînd a consumat pentru prima oară heroină, Ionuţ avea paisprezece ani. Locuia în cartierul Obor din Bucureşti, iar gaşca de bloc „l-a ajutat în acest sens”. În anul acela, părinţii lui au divorţat şi, pentru el, „nu a fost uşor”. Dar heroina îl ajuta să treacă peste stările de anxietate cu care se confrunta.