De ce deranjează organizaţiile societăţii civile?

Valentin BURADA
26 septembrie 2014
De ce deranjează organizaţiile societăţii civile? jpeg

Coşmarul politicienilor îl reprezintă apariţia uneia sau mai multor organizaţii cu cel puţin 2 milioane de membri care au la dispoziţie în permanenţă cea mai capabilă “armată” de jurişti, avocaţi, economişti şi mobilizatori comunitari.

Pe 16 septembrie Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile a lansat Indexului Sustenabilităţii Societăţii Civile (CSOSI) pentru anul 2013. Indexul, care acoperă Europa şi Eurasia, dar şi alte ţări din lumea întreagă, este produs de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) pentru a evalua progresele în dezvoltarea unei categorii largi de organizaţii ale societăţii civile nonprofit active în regiunea Europei şi Eurasiei. Acesta examinează cadrul general de dezvoltare a societăţii civile, cu o atenţie deosebită acordată pentru cadrul legislativ, capacitatea organizaţională, sustenabilitatea financiară, advocacy, furnizarea de servicii, infrastructura şi imaginea publică. Raportul descrie şi punctează dezvoltarea societăţii civile în fiecare ţară şi în ansamblul regiunii.

Raportul global evidenţiază o înrăutăţire a situaţiei organizaţiilor societăţii civile, mai ales în regiunea Europa şi Eurasia (şi în România). În timp ce guvernele (şi adesea şi opoziţia lor politică) devin din ce în ce mai “iliberale”, societatea civilă organizată rămîne una dintre puţinele voci critice (alături de puţina presă independentă pe cale de dispariţie). Această voce deranjează. Dar politicienii sînt conştienti că organizaţiile societăţii civile sînt fragile. Vulnerabilitatea lor provine în principal din două dimensiuni care, pentru organizaţiile serioase (vom vedea mai jos ce înseamnă asta), sînt în strînsă legătură: finanţarea şi imaginea publică.

“Societatea civilă” este mult mai diversă decît ceea ce aleg să înţeleagă atît mass media, cît şi politicienii. De ceva vreme în Romînia societatea civilă nu mai este (re)prezentată în mass media doar de acele organizaţii critice faţă de politicile publice iresponsabile, ci şi de organizaţiile societăţii “în civil”, emanaţii mai mult sau mai putin tenebroase, anexe dubioase care fie implementează democraţia apărînd încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, fie aplaudă anexarea cu puşca în mînă a Crimeei de către Federaţia Rusă.

Organizaţiile societăţii civile sînt însă mult mai mult decît aceste două categorii pe care mass media şi politicienii le supraexpun. Marea lor majoritate nu este vizibilă în spaţiul public decît pentru grupul lor de beneficiari direcţi. Organizaţiile societăţii civile oferă peste cincizeci la sută din serviciile sociale din România. 83% dintre beneficiarii de servicii de îngrijire la domiciliu sînt acoperiti de furnizori privaţi, în majoritate nonprofit; toate centrele de integrare pentru tinerii instituţionalizaţi care părăsesc sistemul sînt private. Organizaţii ale societatii civile deservesc cu astfel de servicii sute de mii de beneficiari în toată ţara. Aceste organizaţii deranjează nu doar pentru că apară interesele celor mai vulnerabili pe care mulţi i-ar vrea uitaţi, ci pentru că prin însăsi existenţa lor demonstrează incapacitatea statului de a-şi face treaba. Banii pentru serviciile lor nu pot fi deturnaţi pentru construcţia de monumente inutile, borduri sau biserici.

Dar în schimbul serviciilor lor nici una dintre aceste organizaţii nu le spune beneficiarilor cum să voteze (majoritatea lor nici nu pot vota!), nu s-au construit statui pentru oamenii care conduc aceste organizaţii, nici nu s-au zugrăvit portrete ale lor pe pereţi de biserici. Mai mult, tot ceea ce fac ei costă foarte mulţi bani (nu uitaţi că vorbim de sute de mii de beneficiari cu nevoi specializate, mai ales socio-medicale), iar aceşti oameni duc o luptă contracronometru pentru a obţine resursele necesare. Guvernul nu ajută prea mult, dimpotrivă chiar. Autorităţile locale sînt mai sensibile, dar fie nu pot ajuta foarte mult, fie de multe ori atunci cînd o fac, primează mai degrabă interese electorale (nici orfanii, nici multe categorii de persoane cu dizabilităţi nu votează!): sînt finanţate activităţi sportive sau culturale, care aduc o vizibilitate imediată şi în care, aşa cum s-a dovedit, circuitul banilor este uneori deviat “unde trebuie”, spre clientela sau puşculiţele de partid. Filantropia privată se îndreaptă mai degrabă către biserică, decît către oameni. Iată de ce vestea ca sustenabilitatea financiară a organizaţiilor societăţii civile rămîne scăzută este o veste proastă pentru toată societatea noastră. Cei care se bucură de pe margine că ONG-urile o duc prost, se bucură degeaba: lipsa banilor înseamnă, cel mai adesea, că mii de bătrîni, copii, persoane cu dizabilităţi nu vor (mai) beneficia de singurele servicii care îi ajută să fie parte a societăţii.

În alte ţări (democratice), organizaţiile neguvernamentale nu sînt atît de importante. Acolo există autorităţi publice care răspund repede solicitărilor cetăţenilor şi rezolvă problemele comunităţii, anticipîndu-le adesea, fără a fi nevoie ca cetăţenii să le tragă de mînecă. Nu este cazul României. Noi chiar avem nevoie de o societate civilă activă, formată din cetăţeni implicaţi. Şi pentru că inerţia  autorităţilor publice este mare, această societate civilă trebuie să fie implicată pentru o perioadă lungă de timp. Forma de organizare care permite şi susţine acţiunea colectivă eficienţa a cetăţenilor pentru rezolvarea unor probleme pe termen mediu şi lung sînt asociaţiile sau fundaţiile adică organizaţii neguvernamentale (ONG), aşa cum pentru apărarea drepturilor salariale angajaţii au dreptul şi posibilitatea de a se organiza în sindicate, iar asociaţiile profesionale şi patronale sînt instituţii legitime pentru promovarea intereselor altor categorii de cetăţeni.

Voluntariatul este o resursă importantă, mai ales pentru activităţi punctuale, pe termen scurt. Pe termen lung, pentru a îşi îndeplini obiectivele, organizaţiile neguvernamentale au nevoie de specialişti angajaţi, de sedii, de echipament etc. Toate acestea costă bani. Organizaţiile au nevoie prin urmare de finanţare. Băncile nu finanţează ONG-urile pentru ca acestea nu produc profit care să poată fi returnat pentru a acoperi creditele şi dobînzile. Prin urmare, pentru a răspunde unor nevoi mai complexe, ONG-urile sînt dependente de donaţii individuale, de subvenţii şi subsidii de la stat, de finanţări nerambursabile din surse publice şi private, de cotizatii şi alte mici surse de venit. Pentru a obţine finanţări nerambursabile, aceste organizaţii intră în competiţie propunînd proiecte. Finanţatorii (fie autorităţi publice sau instituţii europene, fie entităţi private (fundaţii corporatiste), evaluează aceste proiecte într-un mod similar cu băncile sau investitorii care evaluează planuri de afaceri.

Singura diferenţă este ca în general scopul acestor proiecte nu este de a produce profit privat, ci de a rezolva probleme publice. Pentru banii pe care îi primesc, ONG-urile răspund de doua ori: pe de o parte ele sînt obligate să raporteze în detaliu finanţatorilor despre felul în care cheltuiesc banii (în acest sens adesea fiind obligate ca pe lîngă propria contabilitate să angajeze şi auditori independenţi); pe de altă parte ele trebuie să satisfacă şi exigenţele autorităţilor fiscale ale statului.

Capitalul cel mai important al unei organizaţii a societăţii civile este credibilitatea, imaginea publică. Şi aici apare distincţia între organizaţiile “serioase” şi organizaţiile “oportuniste”, la fel cum în mediul de afaceri există companii serioase şi firme de apartament prin care se derulează “ţepe” şi se şifonează bani (adesea publici). Organizaţiile “oportuniste” nu au nevoie de o imagine publică bună pentru că ele operează în umbră. Ele primesc bani de la stat pe baza unor relaţii personale sau clientelistice (de partid) şi au interesul să nu apară în lumina reflectoarelor. Deşi ele nu ajută pe nimeni, ele nici nu deranjează. Prin urmare nici mass media, nici politicienii nu vor vorbi niciodată despre ele. În schimb organizaţiile “serioase”, care îşi fac treaba, deranjează. Pentru ele imaginea, reputaţia sînt importante pentru că niciun finanţator (privat sau internaţional) serios nu va investi bani într-o organizaţie compromisă. În plus organizaţiile “serioase” au o obligaţie faţă de beneficiarii lor, care reprezintă de fapt însăşi raţiunea lor de a exista. Dacă o organizaţie “oportunistă” poate dispărea fără ca absenţa ei să afecteze pe nimeni, de organizaţiile “serioase” depinde situaţia a zeci, sute sau chiar mii de oameni.

Coşmarul adevărat al politicienilor nu este însă posibilitatea ca organizaţiile societăţii civile furnizoare de servicii sociale care nu mai au resurse să îşi servească beneficiarii să îi scoată pe aceştia în stradă pentru a protesta – ei ştiu că acest lucru este improbabil din două motive: pe de o parte etica (reputaţia) acestor organizatii nu le permite manipularea şi expunerea acestor oameni, iar pe de altă parte, fizic aceşti beneficiari nu sînt exact masa de manevră pe care o scot în faţă partidele sau organizaţiile fantomă oridecate ori au nevoie de o baie de mulţime.

Coşmarul cel mare al politicienilor îl reprezintă apariţia uneia sau mai multor organizaţii (să le spunem ale plătitorilor de taxe şi impozite) cu cel puţin 2 milioane de membri care plătesc o cotizaţie anuală de 100 de lei şi care au la dispoziţie în permanenţă cea mai capabilă “armată” de jurişti, avocaţi, economişti şi mobilizatori comunitari. Astfel de organizaţii monitorizează cu atenţie cheltuirea banilor publici şi respectarea legilor, iar atunci cînd instituţiile şi organele de control abilitate ale statului nu îşi fac treaba, semnalează şi dau în judecată autorităţile publice centrale şi locale. De aceea succesele de etapă a multor organizaţii care deranjează, precum CeRe (Centrul de Resurse pentru participare publică) sau APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki) (aproape invizibile în mass-media), multiplicate de 1000 de ori, rămîn singura şansa de schimbare reală pentru România.
După ce a făcut nenumărate solicitări adresate Primăriei sectorului 5 (PS5) cu scopul de a-i convinge pe reprezentanţii primăriei să publice informaţiile despre buget cel puţin pe pagina web a instituţiei, CeRe a depus o plîngere la Tribunalul Bucureşti pentru a solicită instanţei să ia măsuri cu privire la refuzul tacit al Primăriei sectorului 5 (PS5) şi primarului Marian Vanghelie de a face public bugetul local pe care această instituţie îl administrează.

Într-o cauză susţinută de APADOR-CH, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a obligat recent România să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să întreprindă cercetări eficiente, apte să ducă la tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi la aflarea adevărului de către întreaga societate, cu privire la ansamblul evenimentelor din iunie 1990, indiferent că este vorba despre decese sau persoane care au fost supuse unor violenţe şi privări de libertate.

anunt dilema jpg
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul site: www.dilema.ro
Începînd din 7 martie ne puteți găsi pe noul șițe: www.dilema.ro
telefoane samsung galaxy s23 ultra jpg
Ai nevoie de un nou smartphone? Comandă telefoane Samsung Galaxy S23 Ultra aici!
Pentru a vedea specificațiile telefonului este necesar să alegi brandul, modelul, condiția estetică a produsului, culoarea și spațiul de stocare.
Depresia jpg
Depresia: semne, simptome și cauze
Sperăm ca această problemă de sănătate să stea cît mai departe de tine.
Header anvelope jpg
Cum să-ți alegi corect anvelopele de iarnă
Dacă pneurile au taloanele prea moi pentru greutatea mașinii.
Păcănele pe bani reali și cazinourile online jpg
Păcănele pe bani reali și cazinourile online
Jocurile de noroc sînt legate de speranța unui cîștig online.
ruj rezistent 24 ore jpg
Christmas tree landscape png
Cadouri de Crăciun pentru cei mai buni prieteni. 3 idei pe care o să le adore și Moșul
Dacă în cercul de prieteni aveți iubitoare de beauty, un calendar advent este o idee minunată.
poza2 jpeg
Industria IT în România: Joburi și Tendințe în Tehnologie
În plus, se observă o creștere a numărului de femei angajate în domeniul IT, ceea ce reflectă o schimbare pozitivă în dinamica forței de muncă în acest sector.
dilema jpg
Cu ce se diferențiază casele de pariuri online
Alegînd o casă de pariuri cu un sistem de suport bine pus la punct, vei depăși mai ușor anumite momente dificile iar problemele pe care le vei întîmpina vor fi rezolvate mai rapid.
pexels andrea piacquadio 941555 jpg
Stresul de sărbători. Cum să îi faci față mai ușor
Amintește-ți că cel mai potrivit cadou pentru mama este, de cele mai multe ori, veselia și buna dispoziție din ziua de Crăciun, cu toată familia la masă.
The Veils Poster Web jpg
Finn & Oigăn, solo
Originar din Londra dar relocat în Noua Zeelandă, Finn Andrews este compozitor și multi-instrumentist.
ILUMA Stardrift KV Landscape jpg
Philip Morris International lansează în România prima ediție limitată IQOS ILUMA – descoperă IQOS ILUMA STARDRIFT
Philip Morris International (PMI) lansează la finalul acestei luni IQOS ILUMA STARDRIFT, prima ediție limitată a celui mai inovator produs din portofoliul său de alternative fără fum.
Grand Hotel Europa  poza 1 jpg
Grand Hotel Europa sau adevărul minciunilor la persoana întîi
Cu atît mai puțin unul în vogă ca autoficțiunea, explorat de nume mari ale ultimelor decenii precum Annie Ernaux sau Karl Ove Knausgård.
foto alex galmeanu jpg
dragostea, regim urban
Poate pentru că dimineața am intrat la loc în mine
ce rol are vitamina e jpg
Top 3 cele mai frecvente probleme ale pielii și cum le poți combate
Nu uita să faci schimbări și în alimentație: consumă produse cu indice glicemic mai scăzut și evită excesul de lactate.
featured image (7) jpg
un parfum clasic de barbati jpg
Idei de cadouri pentru bărbații din viața ta - ce să le dăruiești, în funcție de relația dintre voi
Așa că, o idee bună este să notezi fiecare link pe care ți-l trimite amicul tău, pentru a fi mai ușor să îi găsești cadoul ideal.
DilemaVeche (2) (3) jpg
Aproximativ 33% dintre parfumurile masculine sînt folosite de femei! Ce ingrediente au astfel de parfumuri?
Foarte apreciate sînt și parfumurile orientale pentru bărbați, care au note unice, catifelate, arome de vanilie și alte condimente minunate.
alege o crema pentru tenul uscat jpg
6 produse de îngrijire care să nu îți lipsească din trusa cosmetică
Toate acestea au proprietăți extraordinare și te pot ajuta să îți menții pielea tînără și frumoasă pentru cît mai mult timp.
AM jpg
Depresie
Cum să nu fiu mohorît
caserole mancare unica folosinta snick ambalaje jpg
Caserole pentru mîncare de unică folosință disponibile la Snick Ambalaje
Acest concept este unul care reușește să atragă mulți clienți, consumatori totodată.
Bulucz jpg
Relicve, ustensile
Tocmai îmi vin în minte spălarea picioarelor, Ciubotele lui van Gogh
IQOS x DIPLOMA 5 jpg
Omid Ghannadi, creatorul instalației IQOS x DIPLOMA: Apreciez că sînt companii care se implică atît de vizibil în sprijinul comunității
El este omul din spatele instalației imersive IQOS proiectată special pentru ediția de anul acesta a festivalului DIPLOMA.
Eutanasie
Cum ne-ai învățat să fim atenți

Adevarul.ro

image
Cum vă ajută mersul pe jos de trei ori pe săptămână. Specialiștii spun că reduce la jumătate riscul de reapariţie a durerilor lombare
Mersul pe jos de trei ori pe săptămână pentru a atenua durerile de spate reduce aproape la jumătate riscul de reapariție a acestora, potrivit primului studiu de acest gen, publicat de The Guardian.
image
România – Ucraina, ce nu ni s-a spus: decizia luată și ținută secret după meciul istoric de la Munchen
Partida de luni va avea efecte pe termen scurt și lung. În primul rând, ne putem gândi, în mod realist, la calificarea în optimi. La fel de important însă e un alt subiect care, deocamdată, n-a „transpirat“ în mass-media.
image
Curiozități despre solstițiul de vară din 2024. Locul din România unde se descifrau tainele cerului VIDEO
Cel mai timpuriu solstițiu de vară din ultimele două secole va avea loc joi, 20 iunie. În România, ora 23:50 marchează momentul solstițiului și începutul verii astronomice.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.