Copiii din ultima bancă

Publicat în Dilema Veche nr. 658 din 28 septembrie-5 octombrie 2016
Copiii din ultima bancă jpeg

”Am fost încurajată de personalul centrului: Alexandra, Marius, Sanda şi, cel mai mult, Mia şi Odesa, profesoarele mele de română şi matematică. Datorită ajutorului pe care l-am primit la centru la mate şi română, la examene am luat note la care nici nu mă aşteptam: 6 la matematică şi 8,5 la limba română. Notele mele la şcoală au crescut tot mai mult, iar profesorii m-au lăudat – acest lucru mi-a plăcut mult“, spune Gabriela B., într-un mesaj scris către cei ce lucrează în centrul EveryChild, în ultimele zile cînd a mers la centru. A fost admisă în clasa a IX-a, activităţile centrului incluzînd doar copii care sînt în învăţămîntul primar.

Acum doi ani, cînd a mers pentru prima oară la centrul de zi al Fundaţiei Române pentru Copii, Comunitate şi Familie, din Cluj, Gabriela era corijentă la matematică. Profesoara de matematică, o doamnă mai în vîrstă care ţipa la copii, nu reuşea să o facă să „îndrăgească“ calculele. Nici la limba română nu avea rezultate prea bune, deşi e o materie care îi place. La centrul din strada Ilie Măcelaru, Gabriela a mers aproape zilnic. Îşi făcea temele însoţită de profesori şi voluntari, participa la tot felul de activităţi organizate. Ca fire, e mai „sperioasă“. „Cînd cineva ţipa, una-două mi se făcea frică şi nu mai ştiam nimic“, spune ea. În timp, prin jocurile şi activităţile de la centru, a prins încredere în propriile forţe, iar clasa a VIII-a a încheiat-o cu note bune. Pe 12 septembrie, a început şcoala la Liceul Teoretic „Eugen Pora“, din Cluj, la clasa de profil uman.

„Gabriela e un caz fericit, pentru care s-a intervenit la timp“, spune Alexandra Moldovan, coordonatoarea centrului EveryChild. Sînt copii care însă n-au acelaşi noroc. Pentru cele 45 de locuri disponibile în centru prin proiectul finanţat prin Fondul ONG, granturile Spaţiului Economic European, s-au primit din partea şcolilor peste 80 de recomandări pentru sprijin la teme şi alte sarcini şcolare. În general, copiii cu rezultate slabe la învăţătură, cu absenţe, corijenţe şi care proveneau din familii care nu reuşeau să îi ajute. De regulă, familii cu venituri mici, pînă în 600 de lei pentru fiecare membru, sau cu spaţii de locuit mici sau familii numeroase care locuiau mai multe persoane în aceeaşi cameră.

Atunci cînd familiile se confruntă cu dificultăţi destul de mari, mulţi dintre copii abandonează şcoala. Fără modele pozitive, cineva care să îi ghideze şi să le imprime reguli, copiii „intră în grupuri rău famate şi ajung să aibă tot felul de comportamente deviante“. Petrec mult timp pe stradă, pot ajunge să fure, să se drogheze sau să aibă relaţii distructive.

Oricum ar fi, fără puţin ajutor, majoritatea rămîn în cercuri vicioase. Sărăcia şi mediul familial îi fac să abadoneze şcoala, iar abandonul îi duce tot la sărăcie. De multe ori, problemele familiilor din zonele sărace sînt mai mari decît abandonul şcolar. Sînt părinţi abuzivi, care consumă alcool sau pentru care delicvenţa e un stil de viaţă. Mulţi dintre aceştia nu ştiu să îşi ajute copiii, au abandonat şcoala devreme, la rîndul lor, nu ştiu să scrie sau să citească. Sprijinul vine atunci din afara familiei.

La centru, copiii vin imediat după ore. Primesc o masă caldă, apoi sînt ajutaţi să-şi facă temele. „Cei din clasele I-IV lucrează cu predilecţie cu psihopedagogul şi pregătesc temele pentru a doua zi împreună cu voluntarii, iar cei de clasele V-VIII se pregătesc la română şi la matematică, cu cele două profesoare; de asemenea, îşi pregătesc lecţiile la limba engleză, geografie sau alte materii. Copiii primesc sprijin în fiecare zi pentru teme, sînt ajutaţi să-şi pregătească portofoliul sau unele lecţii. Pedagogul organizează săptămînal grupuri de consiliere psihopedagogică. Pedagogul, în consilierile de grup, lucrează cu copiii care au o motivaţie de învăţare scăzută sau nu utilizează tehnici de învăţare. La fel şi psihologul, lucrează individual cu fiecare copil şi urmăreşte dacă are probleme emoţionale, comportamentale sau anumite anxietăţi. Atacă problemele prin grupuleţe, în care învaţă cum să se comporte în grupul de prieteni, cum să facă faţă situaţiilor şcolare, atunci cînd şi-a pregătit foarte bine tema şi are emoţii, de exemplu“, povesteşte Alexandra Moldovan.

Uneori, sprijinul copiilor înseamnă mai mult decît lecţiile făcute în centru. „Urmărim care e motivul real al rezultatelor scăzute. Sînt copii care, de exemplu, nu îşi fac tema pentru că acasă nu au o masă la care să lucreze, nu pentru că nu vor să lucreze. Singura masă pe care o au e cea din bucătărie, unde mama găteşte. La centru vin, îşi fac temele, apoi singura lor grijă este să îşi facă ghiozdanul şi să se joace. (…) Cei mai mulţi dintre ei au un nivel de cunoştinţe foarte scăzut, la cele mai multe materii au note foarte mici. La cele de bază, română şi matematică, mulţi dintre ei sînt corijenţi. Dacă nu ştiu înmulţirea, nu pot face nici împărţirea. O bună parte dintre ei au stima de sine scăzută, probleme de comportament, conflicte cu profesoarele, cu diriginţii, cu colegii, ceea ce îi împiedică să ia note pe merit, pentru cunoştinţele pe care le deţin, ci mai mult pentru comportament.“ Deşi intervenţia e complexă, costurile nu sînt atît de mari: „Aproximativ 300 de lei pe lună pentru fiecare copil, cu tot cu utilităţi şi plata salariilor. Copiii din familiile defavorizate participă gratuit la activităţi.“

Pentru mulţi dintre copiii din familii sărace, un an de sprijin nu e suficient. „Ar fi nevoie de un ciclu primar şi unul gimnazial. Copiii, de multe ori, nu se descurcă nici cînd sînt ajutaţi. Dacă nu le insuflă nimeni sentimentul că pot, că au abilităţi, ajung să nu îşi facă temele, să nu mai fie interesaţi de şcoală. Şcoala valorizează de multe ori numai reuşita şcolară. Copiii au şi alte abilităţi care nu sînt validate de şcoală“, mai spune doamna Moldovan.

Dacă, în România, media abandonului şcolar ajunge la 19%, realitatea din comunităţile cele mai sărace arată că abandonul şcolar e mai mare. „Dacă stai cu capul într-o găleată cu gheaţă şi cu picioarele în foc, per total eşti bine“, spune Laura Marin, doctorand în ştiinţele educaţiei şi preşedinta Asociaţiei Human Catalyst. „Am putea lansa ideea că în mediul rural nivelul abandonului şcolar ar fi dublu.“ Dintr-un studiu realizat de Laura Marin reiese că „aproape 300.000 de elevi din învățămîntul primar și gimnazial din România învață în școli defavorizate, cu risc ridicat de abandon. Din aproximativ 5000 de școli din țară cu învățămînt primar și gimnazial, primele 414 din listă sînt încadrate în clasa 1 de risc socio-educațional, adică cel mai înalt grad de risc pe o scară de la 1 la 5.“ „Asta înseamnă că se află într-o localitate săracă, cu elevi săraci şi primării sărace, cele mai defavorizate sînt în zona rurală şi în ghetourile din zona urbană“, adaugă Laura Marin.

Una dintre soluţiile pentru prevenirea abandonului şcolar e programul „Şcoală după școală“, un program complementar cursurilor obligatorii. Oferă oportunităţi de învăţare formală şi nonformală, consolidează competenţele, este un program care are ca scop remedierea şi accelerarea învăţării. Toate aceste activităţi se pot desfăşura după programul obligatoriu, doar dacă şcoala are resursele necesare. Pînă acum, after-school-uri au existat doar acolo unde au fost susţinute financiar de părinţi. Sînt localităţi unde Consiliile Locale au alocat fonduri pentru aşa ceva, însă în comunităţile sărace, şansele sînt foarte mici. Astfel, cercul vicios apare, sărăcia din unele comunităţi duce la abandonul şcolar, iar abandonul ţine sărăcia aproape.

Alexandra Moldovan crede că un program „Şcoală după școală“ înseamnă trecerea de la „să se descurce singuri“ la „ce putem să facem pentru ei“, la o dezvoltare armonioasă. „Ar aduce sentimentul de valoare, de încredere în sine şi i-ar obişnui să depună efort zilnic. Din lipsa acestui antrenament, de multe ori ei abandonează înainte să înceapă. Sînt copiii aceia invizibili, care fie sînt puşi în ultima bancă, fie etichetaţi că nu ştiu prea multe, sînt copiii marginalizaţi. Le-ar arăta că şi ei sînt importanţi, pentru ceea ce sînt şi ştiu să facă.“ Din experienţa de la centru, mulţi dintre copii au un ritm mai lent şi probleme de concentrare, au nevoie de mai mult timp ca să înţeleagă sarcinile şcolare. „După şcoală, profesorii ar avea timpul necesar să le explice mai bine, ar fi o perioadă de exersare.“

Există comunităţi unde organizaţiile neguvernamentale au înfiinţat centre de zi sau desfăşoară activităţi de tip after-school în cele deja existente, de cele mai multe ori cu finanţare internaţională. Lucrează într-un stil mai complex, identifică toate problemele ce stau în calea evoluţiei copilului şi fac tot posibilul să le rezolve. Dincolo de faptul că sînt zone ale ţării unde nu există asemenea organizaţii sau nu au capacitatea să acopere toate problemele din zonă, apar dificultăţi pentru găsirea surselor de finanţare. Asociaţia Human Catalyst susţine finanţarea programului „Şcoală după școală“, pentru copiii din familiile defavorizate, de la bugetul de stat. Alături de CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publică – au iniţiat anul trecut, printr-un proiect finanţat prin Fondul ONG, gestionat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, o campanie de advocacy pentru acest lucru. După mai multe întîlniri şi discuţii cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, lucrurile au rămas la nivelul promisiunilor.

Cîţiva paşi în această direcţie s-au făcut. Pachetul naţional antisărăcie include măsuri dedicate pentru programul „Şcoală după școală“.  A fost înfiinţată Coaliţia Antisărăcie, unde un grup dedicat educaţiei, format şi din organizaţii neguvernamentale, monitorizează implementarea acestei măsuri şi propune soluţii pentru bunul mers al lucrurilor. Lipsesc însă, în continuare, fondurile. Fondurile structurale acoperă o parte dintre nevoi, însă, din nou, acolo unde are cine să le implementeze, ceea ce nu înseamnă întotdeauna şi acolo unde este cea mai mare nevoie.

Pentru toamna aceasta, Ministerul Educaţiei a anunţat finanţarea unei mese calde, pentru 50 de şcoli din zone defavorizate. Este nevoie însă de un program susţinut, cu acoperire naţională, prin care, pe lîngă o masă caldă, să se acorde copiilor şi atenţia necesară. Cu ajutorul profesorilor şi educatorilor din şcoli, sau în parteneriat cu ONG-urile care ştiu deja să facă asta. Numai prin Fondul ONG au fost finanţate aproape 30 de proiecte cu activităţi de tip after-school, experienţa lor poate fi multiplicată. Fără o investiţie din partea statului în atenţia şi răbdarea de care au nevoie aceşti copii, sînt şanse ca ei să rămînă în ultima bancă. Sau să nu mai meargă deloc la şcoală.

Vera Ularu este coordonator de comunicare la FDSC.

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

image png
Cum au știut telefoanele românilor că vine cutremurul. Tehnologia Google care a declanșat alarmele
Mii de români au fost treziți în noaptea de marți spre miercuri de alarmele emise de telefoanele mobile, în timpul cutremurului cu magnitudinea 5,7 produs în zona Vrancea.
Catedrala Mântuirii Neamului
Catedrala Națională, închisă de Sfântul Andrei. Când vor putea intra din nou credincioșii
Anunț de ultimă oră de la Patriarhia Română! Catedrala Națională va rămâne închisă de Sfântul Andrei. Ce se întâmplă cu pelerinii
Celestial Zodiac  Mercury and Lilith jpg
Ziua în care lucrurile încep să se așeze pentru cinci zodii. Ce aduce sextilul Mercur-Lilith
Horoscop 18 noiembrie 2026. Mercur formează un sextil cu Lilith, aducând clarificări și oportunități pentru cinci zodii. Află cine are noroc.
putin xi png
Xi și Putin s-au întâlnit înaintea summit-ului istoric cu Trump. Ce au discutat?
Liderii Chinei și Rusiei, Xi Jinping și Vladimir Putin, s-au întâlnit miercuri în orașul Shenzhen, cu o zi înaintea unui summit trilateral cu președintele american Donald Trump. Discuțiile urmează să abordeze războiul din Ucraina, conflictul din Iran, dezarmarea nucleară și comerțul global.
Timişoara. Piaţa Prinţului Eugen, la începutul secolului XX
Timișoara, primul oraș european iluminat electric
Pe 12 noiembrie 1884, Timișoara devenea primul oraș european iluminat electric și al doilea din lume, după New York.
Seismograf
IGSU explică de ce unii români au primit alertă de cutremur pe telefon, iar alții nu: „Nu trebuie confundată cu RO-Alert”
Mulți români au fost treziți în noaptea de marți spre miercuri de notificări primite pe telefon cu câteva secunde înainte de producerea cutremurului de 5,7 grade din zona Vrancea.
vremea prognoza meteo toamna jpg
Vreme neobișnuit de caldă pe 18 noiembrie! Temperaturile ajung la 19 grade, dar ploile și vântul puternic pun stăpânire pe mai multe regiuni
Vremea din România vine cu schimbări importante miercuri, 18 noiembrie 2026, când temperaturile vor continua să se mențină peste valorile obișnuite pentru această perioadă a anului, însă aspectul predominant al vremii va fi unul instabil.
ciovvolata neagra jpg
Ciocolata neagră, ingredientul care transformă orice desert! Două rețete delicioase pe care merită să le încerci
Povestea ciocolatei negre începe cu o băutură amară din America Centrală și ajunge, azi, în aproape orice bucătărie. Iată câteva lucruri bune de știut, fie că o topești într-un brownie, fie că o guști pătrățel cu pătrățel.
image png