Tînărul perfect

Publicat în Dilema Veche nr. 512 din 5-11 decembrie 2013
Tînărul perfect jpeg

De curînd, am participat la conferinţa Romanian Youth Focus 2013, organizată de SMARK Know How. Au avut loc multe prezentări, despre cum cumpără tinerii din zilele noastre, ce preferinţe au în diverse domenii, cum se raportează la realitate, precum şi alte subiecte, toate din acest domeniu, al tinerilor.

Am aflat că generaţia Y, născută între anii ’80-’90, este extrem de critică, refuză liderii şi modelele şi doreşte să trăiască într-un mediu prietenos. Mai mult decît atît, luptă pentru ca să schimbe mediul înconjurător.

Îmi şi imaginez o astfel de lume, cu oameni care zîmbesc tot timpul şi vorbesc foarte amabil şi se ajută unii pe alţii. Ei nu aşteaptă să întîlnească experţi care să îi înveţe ceva, ci trag singuri concluzii, din experienţa proprie. Lucrează la cele mai înalte standarde de profesionalism, sînt foarte evoluaţi spiritual şi se comportă după cele mai înalte principii morale. Pe fundal, bineînţeles, se aude încontinuu vocea lui John Lennon: „Imagine all the people…“ – chiar dacă el nu face parte din generaţia Y.

Din nevoia asta de a trăi într-o lume perfectă, au apărut, probabil, şi nenumăratele titluri de articole şi publicaţii despre cum să obţii locul de muncă perfect, sau, mai mult, despre cum să cîştigi zeci de mii de euro fără să faci nimic. Cum să-ţi găseşti perechea visurilor, cum trebuie să te adresezi copilului, cum să fii un soţ perfect, ca să nu mai vorbesc despre cum să obţii silueta perfectă. Tind să cred că ai întîlnit cel puţin un astfel de articol în ultima lună, dacă îţi petreci oarecare timp zilnic pe Internet. Ai văzut, primit sau încercat cel puţin o reţetă de succes sau o serie de paşi recomandaţi pentru a ajunge la perfecţiune într-un domeniu al vieţii tale. Bine, dar cum rămîne cu libera exprimare şi autodeterminarea? Unde este nonconformismul şi ieşirea din tipare, eliberarea de reguli şi alegerile libere despre care se tot vorbeşte în ultima vreme? Dacă ar urma toţi reţetele propuse de alţii, nu e cumva o dovadă de conformism, de încadrare în tipare? Şi unde este responsabilitatea pentru propriile alegeri? Mă uitam mai devreme pe Facebook şi am găsit o caricatură cu un domn care vorbea în faţa unei clase de elevi şi le spunea: „Mă aştept să fiţi cu toţii independenţi, inovativi, cu gîndire critică şi să faceţi exact cum vă spun eu.“ Mi s-a părut că ilustrează foarte bine această situaţie.

Mai aflu apoi despre tineri că întîrzie să se maturizeze. Locuiesc pînă la vîrste destul de mari cu părinţii, îşi asumă responsabilitatea unei familii şi a întreţinerii unei locuinţe mai tîrziu decît generaţiile premergătoare lor. Vor să „bifeze“ toate experienţele, să treacă prin toate etapele unei vîrste, să experimenteze mai multe relaţii înainte de a-şi întemeia o familie. Probabil îşi doresc să fie împliniţi ca indivizi şi consideră aceste exprienţe o modalitate de creştere, iar pînă cînd nu le experimentează pe toate, nu consideră că sînt suficient de pregătiţi să treacă la următoarea etapă. Şi, oricum, dacă modelul la care aspiră este unul perfect, nu e de mirare că amînă să îşi asume un asemenea rol.

Următoarea prezentare care mi-a rămas în minte este despre sporturi extreme. A unui profesor de la departamentul de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, ce a vorbit despre tinerii care, într-o lume a asigurărilor de viaţă şi a protecţiei personale, unde riscurile tind să fie reduse la minimum, tind din ce în ce mai mult să se implice în sporturi extreme. Deci, să îşi asume riscuri în mod voluntar. Se pare că tinerii îşi consideră corpul o modalitate de exprimare şi doresc să depăşească limitele sale, acest tip de experienţe fiind, din ce înţeleg, o evoluţie în viziunea lor. Spunea Gabriel Jderu că şi tatuajele intră în această categorie, a exprimării prin corp. Tinerii îşi creează propria identitate prin diverse desene şi simboluri pe care le consideră reprezentative; ele sînt o modalitate prin care îşi îmbunătăţesc imaginea. Astfel, deşi asumarea unor responsabilităţi cum sînt familia şi întreţinerea unei locuinţe întîrzie să apară, asumarea unor riscuri prin sporturi extreme se pare că e mai la îndemînă pentru ei.

Cum spuneam, aşa ambiţioşi cum sînt tinerii noştri, declară că nu se lasă cu una, cu două şi îşi doresc să schimbe mediul în care trăiesc. Dar cum? „Studiul despre activismul şi cultura protestului la tineri“, realizat de Miliţia Spirituală, arată că aceştia mai mult se adaptează la condiţiile în care trăiesc, decît îşi propun să schimbe ceva. Şi deşi se declară total nemulţumiţi de conducerea ţării, sînt destul de puţin informaţi şi implicaţi în viaţa social-politică. Din ce îmi dau seama, în ochii lor, schimbarea se manifestă mai mult la nivel individual. Dacă fiecare dintre noi ar fi mai bun, am trăi într-o lume mai bună. Sigur, într-o lume perfectă, dar ce facem pînă atunci cu aceia care nu-şi propun să fie mai buni şi îşi fac de cap, luînd decizii care ne privesc pe noi toţi? Aşteptăm să ajungă şi la ei iluminarea?

În imaginarul lor, cred, fiecare dintre tineri este deja implicat, în funcţie de valorile sale, în schimbarea lumii în care trăieşte. Fie îşi propune să se dezvolte personal, fie să stăpînească mai bine noile tehnologii, să experimenteze senzaţii extreme, care probabil îi fac să se simtă mai responsabili şi mai curajoşi. Să fie la curent cu tendinţele în muzică, jocuri, modă, tehnologie etc. Şi, oricum, fiind la curent şi activi în toate aceste domenii, consumă suficient de mult timp, presupun, astfel că nu mai rămîne şi pentru domenii cum sînt implicarea în viaţa politică, sau pur şi simplu pentru a reacţiona cînd ceva nu le convine.

Se vorbeşte destul de mult, în ultima vreme, despre dezvoltarea personală. Despre descoperirea sinelui original, exprimarea de sine şi autenticitate. Există resort-uri unde ne putem retrage pentru a ne regăsi autenticitatea, şi ateliere unde ne descoperim „adevăratul eu“. Sonia Livingstone, un cercetător cu multă experienţă în domeniul copiilor, tinerilor şi al noilor tehnologii, spunea că există această tendinţă în rîndul tinerilor, să trăiască sub presiunea unei lumi utopice. A unei perfecţiuni sprirituale şi personale care nu face decît să crească discrepanţa dintre ce îşi imaginează şi ce reuşesc să obţină. O lume a elitelor, să spunem, în care standardele sînt ridicate, iar tinerii fac eforturi susţinute să le atingă. Relevanţa acestor standarde pentru fericirea şi bunăstarea lor este însă redusă, deoarece aceştia se pare că sînt în continuare nemulţumiţi de condiţiile şi de nivelul de trai.

Experienţa şi istoria ne-au arătat că societăţile utopice nu există. România comunistă, deşi şi-a propus să funcţioneze perfect, nu a avut cele mai bune rezultate, iar efectele acestui regim se resimt încă. Culmea este că, la peste 20 de ani de la căderea comunismului, aspiraţii către o societate utopică încă mai există. Mai comercială, cu un alt context, care promite şi poate oferi cu siguranţă mai multe, în România de astăzi există în continuare dorinţa de a atinge perfecţiunea, în detrimentul bunăstării indivizilor.

Am uitat să precizez, fac parte din generaţia Y. Cum mă maturizez? 

Vera Ularu este coordonator comunicare FDSC.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.