Curățenia generală

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
Curățenia generală jpeg

La începutul anului, legea care ar fi trebuit să rezolve administrarea deșeurilor din România reușește mai mult să blocheze circuitul de reciclare. 2020 bate la ușă, iar în timp ce țara noastră este în situația de a primi sancțiuni serioase la nivel european, pentru neatingerea țintelor de reciclare asumate (de 50% reciclare materiale), nu face decît să se acopere cu gunoi, din ce în ce mai mult.

Potrivit Eurostat, un avantaj pe care îl avem este legat de faptul că, totuși, România produce mai puține deșeuri decît țările din împrejurimi. În medie, producem aproximativ 261 de kilograme de deșeuri pe cap de locuitor. Există o diferență între mediul urban și cel rural. La oraș, se ajunge pînă la 350 de kilograme pe cap de locuitor.

Dacă pînă acum colectarea deşeurilor era făcută mai mult prin serviciul de salubritate contractat de primării, pentru gunoiul umed, şi de alți operatori privați, pentru materialele reciclabile, acum totul rămîne în sarcina serviciului de salubritate. Dacă pînă acum, la capitolul reciclarea ambalajelor, am reuşit să atingem angajamentele faţă de Comisia Europeană (50%), la deşeurile municipale nu ajungem nici măcar la 13%. Ordinul de Ministru 1362/2019 şi Legea 31/2019, intrate în vigoare în luna ianuarie, își propun rezolvarea acestei situații. Lucrurile par însă că se duc mai mult în jos.

Există organizații care se axează pe măsuri pentru rezolvarea problemei deșeurilor, care au programe educative pentru copii sau publicul larg, însă eforturile lor sînt diminuate, dacă sistemul nu îi ajută. Am stat de vorbă cu Radu Rusu, președintele Asociației EcoStuff, despre noile acte normative, dar și despre implicarea lor, ca asociație, la firul ierbii.

„Din punctul nostru de vedere, acest Ordin și Legea 31/2019 nu ajută deloc circuitul reciclării în România, dimpotrivă, îl complică și îl fac ineficient. Pur și simplu au fost scoși din schemă marii colectori, singurii care făceau relativ bine ce făceau, și au plasat întreaga responsalibilitate a reciclabilelor în seama operatorilor de salubritate, care și pînă acum s-au dovedit total ineficienți“, spune Radu Rusu.

În cîteva cuvinte, „EcoStuff s-a născut din dorința de a lua atitudine și de a schimba ceva atunci cînd lucrurile nu funcționează așa cum ne dorim. Mergînd pe principiul learning by doing, prin fiecare proiect de pînă acum am încercat și am reușit sa promovăm soluții pentru a educa și dezvolta comunitatea, să încurajăm creativitatea și să inspirăm acțiuni pozitive pentru protejarea mediului înconjurător“, adaugă Radu Rusu.

Principalele proiecte ale EcoStuff sînt orientate spre educație ecologică, lucru care se pare că ne lipsește. Se adresează atît copiilor, în cadrul concursului național de educație ecologică „Școala Zero Waste“, dar și oamenilor mari, prin concursul cu ambarcațiuni realizate din reciclabile „Make it! Race it! Recycle it!“ sau prin proiectele upcycle de instalații urbane.
„Școala Zero Waste“ vine cu rezultate faine: pînă acum, la cele șapte ediții au participat peste 90.000 de elevi din peste 1000 de școli din toată țara. „Ideea «Școlii Zero Waste» a venit în 2013. Motivul este că, în România, sînt puține școli care au programe extinse sau permanente de educație ecologică. Dacă dorim să ne îndreptăm către o lume curată și sănătoasă, O Lume cu Zero Deșeuri, componenta educațională este o soluție evidentă, organizarea de sesiuni de training și de workshop-uri de educație ecologică pentru elevi devenind o necesitate“, completează Radu Rusu.

Pentru a face procesul de învățare mai atractiv, EcoStuff a introdus competiția, iar desfășurarea acesteia este simplă: școala care acumulează cele mai multe puncte este considerată cîștigătoare. Punctele se obțin din organizarea cît mai multor acțiuni educaționale din lista oferită de organizatori și din colectarea selectivă a cît mai multe deșeuri reciclabile: hîrtie/carton, aluminiu și plastic/PET, DEEE-uri etc.

„În 2016 am introdus pentru cei mai implicați elevi din cadrul școlilor cîștigătoare Tabăra «Zero Waste Summer School» unde, pe lîngă faptul că se distrează (și mulți dintre copii nu au mai fost în tabără niciodată), învață și aprofundează multe lucruri legate de mediu, protecția lui și numeroase abilități care să-i capaciteze și să organizeze ei, pe viitor, proiecte cu impact pozitiv asupra mediului. În 2019 am introdus chiar și un modul destinat elevilor din clasele IX-X prin care o echipă de cinci elevi și un profesor coordonator trebuie să conceapă și să propună un proiect ecologic și sustenabil pentru școala lor sau pentru comunitatea în care trăiesc“, spune Radu -Rusu.

Întrebat care sînt cele mai faine proiecte puse în practică de școli, Radu Rusu povestește cum „au ieșit în evidență două proiecte, unul dintre ele vizînd amenajarea unui spațiu verde pe 1500 de metri pătrați în apropierea școlii, care să cuprindă și zone educaționale în aer liber, și unul care își propune amenajarea unui traseu turistic cu puncte de observare a faunei și florei într-o arie protejată“. Urmează ca în august, în timpul Taberei „Zero Waste Summer School“, aceste proiecte să fie dezvoltate, iar unul dintre ele va beneficia de sprijin din partea EcoStuff România.

De la mic la mare, avem nevoie de soluții pentru România. Este nevoie de rezolvarea problemelor pe care le avem acum în ceea ce privește generarea de gunoi și deșeuri, pe de-o parte, și colectarea selectivă la nivelul normal cerut de civilizație. Din punctul de vedere al EcoStuff, trei componente merg mînă în mînă: educația – atît pentru cei mici, dar mai ales pentru cei mari; interzicerea tuturor produselor de unică folosință și înlocuirea lor cu unele de folosință îndelungată sau realizate din materiale biodegradabile; și un sistem de colectare a deșeurilor bine gîndit și implementat de autorități, care să nu restricționeze colectarea, favorizîndu-i pe cei puțini, ci să permită cît mai multor colectori privați să adune deșeurile reciclabile. „Am avut situații în timpul concursului «Școala Zero Waste» în care școli care pînă anul acesta s-au descurcat bine cu colectarea și predarea de reciclabile, primind și ceva bănuți în urma valorificării, anul acesta nu au mai avut cui să predea reciclabilele și «le-a luat» serviciul public de salubritate sau chiar au fost nevoite să plătească pentru ridicarea acestora“, povestește Radu Rusu.

Pentru viitor, EcoStuff își propune să continue proiectele care s-au dovedit pînă acum a avea rezultate și „ne dorim să dezvoltăm un complex sau un centru de informare, educație și sustenabilitate care să conecteze comunitatea tînără, creativă și de acțiune din România cu cea din Europa, să dezvolte proiecte și să formeze tineri lideri cu accent pe colaborare, protecția mediului, educație continuă, dezvoltare de competențe și comunități“.

EcoStuff mobilizează anual mulți copii și adulți pentru cauza pe care o sprijină, pentru că, după părerea lor, fiecare dintre noi are puterea de a schimba realitatea viitoare. „Vrem o țară mai curată? Păi, hai să o păstrăm curată! Pentru început, fă doar ce ține de tine: refuză produsele și ambalajele de care nu ai nevoie, renunță la cele de unică folosință sau înlocuiește-le cu unele de folosință îndelungată, nu arunca pe jos, participă la o acțiune de curățenie în afara localității (pe rîuri, lacuri, marginea drumurilor sau în păduri), plantează în fiecare an cel puțin zece copaci. Și o să fie bine!“, încheie Radu Rusu, plin de optimism.

Facem ce facem și ajungem iar la educație, care și în cazul protecției mediului, și al reciclării este esențială. Modul în care gestionăm cantitatea de gunoi produsă arată cum ne respectăm mediul înconjurător și pe noi înșine. Blocajul instalat în momentul de față în circuitul reciclării reflectă incapacitatea de conectare la realitatea zilnică a României, pe care rapoartele Comisiei Europene însă nu întîrzie să o sublinieze: penultimul loc, în ceea ce privește colectarea selectivă a gunoiului municipal. Avem nevoie de ONG-uri care să mobilizeze oamenii, însă atunci cînd cadrul legislativ pune bețe în roate, avem nevoie de o curățenie în acest cadru. Sau generală. 

Vera Ularu este specialistă în comunicare.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

tara fara semafoare jpg
Aceasta este singura țară din lume fără semafoare. Atenție la mișcările pline de grație ale polițistului
Poate exista trafic fără semafoare? Întreaga lume ar spune că așa ceva nu este posbil. O singură țară din lume demonstrează contrariul și anume că se poate circula în siguranță pe șosele
Banner Andreea Marin
Ce a făcut Andreea Marin, cu o lună înainte de a împlini 50 de ani: „De ce o fi cu supărare pentru alții, nu știu…”
Andreea Marin, una dintre cele mai emblematice personalități din țara noastră, se pregătește să schimbe prefixul. Curând va împlini vârsta de 50 de ani și consideră că este necesar să își acorde ei mai mult timp, pentru sănătatea fizică și psihică.
Szocs jpg
cetatuia negru voda jpg
Unde se află mănăstirea supranumită „Meteora României“. Se crede că ctitorul ei ar fi fost fiul lui Basarab I
Într-un loc cu frumuseți inegalabile, departe de lume, la 22 de kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, la o altitudine de 880 de metri, vei găsi Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă, numită și „Meteora României”. Este considerată cea mai aspră sihăstrie românească și este una dintre cele trei aşezăminte mo
image png
Profesor de la SNSPA, despre cursa pentru Cotroceni: Nu m-aș uita la „calitățile” candidaților, nu au așa ceva, dar m-aș uita la anturajul lor
Cătălin Stoica, profesor de sociologie la SNSPA, a explicat pe Facebook metoda pe care o recomandă celor care nu știu pe cine să voteze.
Sistem Patriot   Foto X(ex Twitter) jfif
Ucraina caută noi sisteme de apărare antiaeriană pentru a combate rachetele intercontinentale ale Rusiei
Ucraina intensifică discuțiile cu partenerii săi internaționali pentru a asigura noi sisteme de apărare antiaeriană, a anunțat președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unui discurs susținut vineri seara, citat de agenția Ukrinform.
62500327 jpg
„Familii cu inima frântă”. Turistă de 19 ani moartă, după ce a băut „shot-uri” gratuite în vacanță. Alte cinci persoane au decedat
O tânără australiancă, în vârstă de 19 ani, a murit, după ce a băut „shot-uri” gratuite în vacanță în Laos. Bilanțul turiștilor decedați a ajuns la șase.
Denis Alibec, Romania Elvetia (Sportpictures) jpg
racheta intercontinentala rubeja/ FOTO: defence.mgimo.ru
Putin crede că sperie lumea cu rachetele sale. Mai degrabă el este cel speriat şi disperat
Ultima rachetă cu rază medie de acţiune, lansată de ruşi împotriva Ucrainei, nu demonstrează capacitatea militară a Rusiei, ci disperarea lui Putin