Protestul online

Publicat în Dilema Veche nr. 503 din 3-9 octombrie 2013
Protestul online jpeg

„Un strop de sînge pentru un copil!“ „Dacă ştii pe cineva care poate dona, dă mai departe mesajul acesta. E URGENT!“ „Stop eutanasierii cîinilor vagabonzi!“ „Semnează petiţia online dacă eşti şi tu de acord!“

Aceste mesaje sînt fictive, însă, dacă foloseşti zilnic Internetul, cum o fac eu, este foarte posibil să te fi întîlnit cu unele similare. Şi, dacă ai pînă în 35 de ani şi locuieşti într-un oraş, sînt aproape sigură că intri zilnic pe Internet. Cel puţin aşa arată studiile.

Vara anului trecut m-a găsit făcînd o cercetare despre audienţele online şi felul în care tinerii studenţi din Bucureşti accesează site-urile de ştiri româneşti. Voiam să aflu care sînt cele mai populare site-uri, cum le vizitează şi ce îi motivează să facă asta.

Dar, pînă să ajung la ştiri, era nevoie de context. Cine sînt tinerii online? Ce fac ei „pe Internet“? Şi, mai ales, de ce? Cum cercetări pe tema aceasta, ale căror date să fie disponibile, erau destul de puţine, am început să caut date la companii de cercetare de piaţă, despre care ştiam că fac aşa ceva. Am aflat, astfel, că mare parte dintre tineri folosesc zilnic Internetul şi vor să facă lucrul asta oriunde, tot timpul. Pe stradă, în parc, autobuz, în baruri şi cafenele, tinerii vor să se conecteze la Internet în permanenţă („Tînărul din România. Profil urbam de marketing“, realizat de Brennan Research).

Le place să aibă opţiuni şi posibilitatea de a alege între mai multe surse de informare, să decidă singuri ce, cît, cînd şi de unde utilizează site-urile preferate. Sînt destul de familiarizaţi cu newsletter-ele şi folosesc e-mail-ul cît se poate de mult (cel puţin aşa spun datele „Studiului de Audienţă şi Trafic de Internet“ pe care l-am primit atunci). Ţin mult şi la comunicarea interpersonală şi folosesc mesageria instantanee, cum sînt chat-ul de la Facebook sau Gtalk.

Deşi nu mai este o noutate, cred, mulţi dintre tineri petrec zilnic ore bune pe Facebook, uitîndu-se la fotografiile celorlalţi, postînd link-uri sau fotografii mai mult sau mai puţin personale ori comentînd diferite lucruri. Se pare că fetelor le place mai mult să scrie, pentru că postează mai multe comentarii decît băieţii, care preferă să posteze mai mult link-uri cu filmuleţe, muzică sau fotografii. De altfel, muzica, filmele şi jocurile sînt printre principalele preocupări online ale tinerilor. Răzvan Crişan, de la Asociaţia ORICUM – care a făcut recent o cercetare despre tinerii online –, îmi spunea zilele trecute că YouToube este principala platformă pe care tinerii o caută şi o utilizează.

Google are şi el un rol important în viaţa tînărului de azi, căci tinerii îl folosesc aproape de fiecare dată cînd vor să caute ceva. De fapt, Google a devenit noul distribuitor de presă şi punct de informare pentru ei. 

I-am întrebat pe studenţi dacă obişnuiesc să comenteze pe portalurile de ştiri. Marea majoritate, dintre cei aproape 500 care au răspuns la chestionar, au spus că nu obişnuiesc, ci mai mult preferă să dezbată pe Facebook, alături de prieteni şi cunoscuţi. Bine, dar unde e opinia exprimată public? Deşi este o platformă foarte utilizată, Facebook poate fi accesată doar de cei care au cont creat.

Andy Kaltenbrunner, unul dintre cercetătorii dedicaţi interactivităţii portalurilor de ştiri, spune că activismul şi exprimarea opiniilor sînt chestiuni culturale. Mai puţin contează nivelul de tehnologizare al unei ţări, cît cultura solidarizării pentru o cauză civică şi a exprimării libere a opiniei, a protestului, în faţa anumitor situaţii sau subiecte. Se pare că ţările care au fost sub regim comunist, cum e şi cazul României, nu au această cultură împămîntenită. Şi-au pierdut din abilitatea sau conştiinţa de a lucra împreună pentru un scop comun, care ne priveşte pe fiecare dintre noi. Şi, deşi Internetul promite libera exprimare a opiniilor, tinerii nu se înghesuie să participe, ci preferă grupurile restrînse, uneori chiar private. Poate tinerii încă nu cred că au dreptul la o opinie sau că vocea lor contează. Sau poate nu cred că au puterea să schimbe ceva. O parte dintre ei probabil că nu au o opinie sau, cînd o au, preferă să o împărtăşească doar faţă de oameni cu viziuni similare.

În ton cu protestele din Piaţa Universităţii, mă uit la pagina de Facebook „Uniţi Salvăm“. Are peste 30.000 de like-uri şi mai bine de 40.000 de persoane vorbesc despre aceste subiecte. Zilele acestea, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, ca să protesteze împotriva exploatărilor de la Roşia Montană. Mulţi tineri, hipsteri, ecologişti, care lucrează sau nu în ONG-uri, marea majoritate a celor care au participat la marşul din Bucureşti au ieşit să susţină aceeaşi cauză. Şi cred că protestele acestea înseamnă încă un pas spre o democraţie funcţională. 

Vera Ularu este coordonator al Departamentului de Comunicare din cadrul FDSC.

Foto Cătălin Georgescu

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.