Pompierii voluntari
„Ce este societatea civilă?”; „Avem societate civilă?”; „Ce fac ONG-urile din România?” – sînt doar cîteva întrebări la care rubrica de faţă, o rubrică realizată în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, va căuta, săptămînal să dea răspunsuri.
Anul trecut în România au avut loc peste paisprezece mii de incendii. Cauzele lor sînt diverse, de la coşuri de fum defecte sau necurăţate, pînă la ţigări lăsate nesupravegheate sau nestinse. Incendiile izbucnesc aproape în egală măsură atît în mediul rural cît şi în urban. Potrivit statisticilor Ispectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, anual, sute de persoane îşi pierd viaţa în incendii.
Neglijenţă, catastrofă naturală sau rea intenţie, situaţia incendiilor în România e un subiect destul de amplu.
Francisc Giurgiu, de la asociaţia Operaţiunea Satele Româneşti (Operations Villages Roumanians - OVR), spune că unele comune sînt greu de accesat de către serviciile specializate de intervenţie în caz de urgenţă. În mod normal, ar trebui să existe servicii voluntare locale. De cele mai multe ori însă, acestea lipsesc cu desăvîrşire. Asociaţia OSR şi-a propus să înfiinţeze astfel de centre zonale de suport voluntar pentru stingerea incendiilor, în cadrul unui proiect finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
Pînă acum au fost deschise centre în comuna Crucea, judeţul Suceava, comuna Deda, judeţul Mureş, comuna Livezi, judeţul Bacău şi comuna Gherla, judeţul Cluj. Umătoarele două comune pe lista lor sînt Corneşti, din Judeţul Cluj şi Plăieştii de Jos, din Judeţul Harghita. Fiecare centru are cel puţin cinci sau şase sate sub supraveghere. Centrele sînt dotate cu echipamente donate de autorităţi publice din Elveţia. Deşi au fost folosite, acestea sînt în stare bună de funcţionare. Uneori, chiar "mai performante decît cele folosite de serviciile specializate", spune Francisc.
În total, peste patru sute de persoane sînt implicate voluntar în echipele de salvare. În spatele operaţiunii "este o întreagă filosofie". Centrele zonale sînt realizate cu spirijinul primăriilor din comunele respective, unde un angajat răspunde la telefon în situaţii de urgenţă. Incendiile sînt sesizate mai întîi la numărul 112. Dacă nu este un caz foarte grav, aceştia contactează responsabilul din centrul zonal, care sună, indiferent de zi sau oră, voluntarii înscrişi ca voluntari. Echipaţi, aceştia pornesc către locul cu pricina.
Realizarea echipelor de voluntari "este o muncă in sine", recunoaşte Francisc. În unele cazuri majoritatea tinerilor sînt plecaţi la oraş. E dificil atunci să găsească persoane potrivite. Pentru cei rămaşi însă, cea mai mare motivaţie este că sînt priviţi ca "nişte oameni respectaţi în sate". În grupul de pompieri voluntari se poate înscrie oricine. Este bine să fi satisfăcut serviciul militar la serviciul de pompieri. Dar nu obligatoriu. Singurele condiţii sînt să participe la sesiunile de pregătire organizate de asociaţie în fiecare dintre aceste centre şi să îşi asume disponibilitatea, atunci cînd este nevoie de ei. Pînă acum fiecare voluntar a participat la un curs "de bază"susţinut de voluntari din Elveţia. Au învăţat măsurile de prim ajutor şi cum să folosească echipamentele de intervenţie. Stinsul incendiilor cere tehnică. Căci presiunea apei e bine să fie adaptată la situaţie şi tipul de foc.
Dotarea centrelor este făcută în funcţie de specificul zonei, pentru că şi intervenţiile sînt diferite. Ultima investigaţie, făcută pentru cele două centre ce urmează să fie inaugurate, a durat două săptămîni. "În Deltă sînt mai des întîlnite incendiile de vegetaţie. Aici e nevoie de şalupe sau bărci cu motor pentru intervenţii. În zonele de munte, dacă mergi la o mie patru sute de metri altitudine, cu vegetaţie forestieră ai nevoie de maşină cu tracţiune 4x4." spune Francisc. Oricum, fiecare centru a fost dotat cu cel puţin două maşini de intervenţie şi echipamentele necesare pentru voluntari (costume, măşti de oxigen şi alte echipamente rezistente la temperaturi înalte).
Sînt situaţii cînd se mobilizează mai mulţi oameni din zonă. Există microbuze pentru transportul persoanelor puse la dispoziţie de centre, sape, cazmale şi furtune speciale pentru stingerea incendiilor. Oameni aşa curajoşi şi dedicaţi e bine să fie în orice sat şi oraş din ţară. Şi mai bine e însă, să nu existe situaţii cînd ei să intervină.
