Se întîmplă în România

Publicat în Dilema Veche nr. 602 din 27 august - 2 septembrie 2015
MagiCAMP jpeg

Zilele trecute le-am petrecut vorbind cu voluntari şi oameni care lucrează în ONG-uri ce au proiecte de voluntariat. După fiecare discuţie începeam să le povestesc colegilor despre cei cu care am stat de vorbă. Despre doamna Dobre, care este poştaş, locuieşte în comuna Goieşti, judeţul Dolj, şi merge de două ori pe săptămînă acasă la familii de romi să facă tot felul de jocuri educative cu copiii lor, i-am povestit pînă şi mamei mele. Pic într-o admiraţie profundă aproape de fiecare dată cînd cunosc sau aud vorbindu-se despre o persoană care face voluntariat.

Şi totuşi, ce mai e de spus despre voluntariat? Bună parte dintre români îl consideră doar „o activitate neremunerată, inutilă, fără beneficii imediate“, spune colega mea Andreea Ţundrea,

în programul Fondul ONG. Ce îi poate convinge pe români, al căror nivel de trai este destul de scăzut şi pentru care plata facturilor este o preocupare de zi cu zi, că voluntariatul e OK măcar? 

Voluntarii de la Ciumîrna 

Daniela Ceredeev este una dintre fondatoarele Asociaţiei Proiect Pro Europa din localitatea Ciumîrna. Un „sat de munte împrăştiat“, cum îl numeşte, din comuna Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava. A înfiinţat în sat un Centru de Dezvoltare Locală. Este un spaţiu amenajat cu ludotecă, minibibliotecă, sală de

şi spaţiu expoziţional pentru concursuri şi ateliere de creaţie plastică,

-uri, reciclare, recondiţionare şi alte activităţi din aceste categorii. În fiecare săptămînă organizează seri de lectură. Copiii mai mari din sat le citesc poveşti celor mici. „O parte sînt voluntarii noştri, o parte sînt copii din şcoală, eu sînt profesor de limba română, şi vin la activităţile noastre. Le face plăcere să vină. Citim fragmente reprezentative doar, suficient cît să le deschidă apetitul pentru citit. După aceea participăm la o discuţie pe sistemul interpretării de text literar: ce am reţinut, care este mesajul, ce ar fi de făcut mai departe. De cele mai multe ori se duc acasă şi caută singuri cărticica să citească“, spune Daniela Ceredeev. 

Efectele voluntariatului asupra unor copii sînt vizibile. „Sînt copii care nu aveau acasă nici măcar o bibliotecă. Acum vin la centru şi cer cărţi ca să citească. Una dintre fetiţe, Valentina, o adolescentă, locuieşte cu bunicii. Părinţii sînt plecaţi în străinătate. Ea a găsit la noi un refugiu. Cel mai mult mă bucur că şi-a descoperit stima de sine. A devenit conştientă de o mulţime de calităţi de care nu era sigură. (…) Are mai multă încredere în ea, vrea să fie utilă, mă întreabă tot timpul cînd poate să mai vină. Nu a participat la foarte multe

-uri, fiind foarte timidă.“ Valentina citeşte, se joacă cu copiii, moderează atelierele şi pregăteşte materialele. E nevoie de un copil mai mare care să fie alături de cei mici, iar ea este printre cei mai prezenţi.

Cititul ajută atît voluntarii, cît şi copiii care participă la ateliere. „Lectura schimbă în primul rînd modul de a gîndi, de a vedea lumea din jur. E tot mai mult o societate a crizelor de repere morale. Literatura poate să conteze în asta. Ei sînt mici şi au nevoie să viseze, au nevoie să creadă în ei şi în cei din jur. Să creadă că pot schimba lumea. L iteratura îi ajută să îşi creeze repere. Şi nu numai asta. Eu îi încurajez foarte mult să fie creativi, să găsească soluţii. Şi nu pot face asta fără să aibă şi experienţa altora în spate. Lectura poate să facă asta“, spune doamna profesoară de limba română. 

Preferatele copiilor sînt poveştile. Atunci cînd pleacă de la atelier ştiu tot ce s-a întîmplat pînă la capăt. Cărţile de poveşti sînt colorate şi au personaje de vîrsta lor. Cei mari citesc de la literatură clasică, obligatorie la şcoală, pînă la literatură motivaţională. 

Alături de atelierele de lectură, asociaţia organizează şi ateliere de obiceiuri meşteşugăreşti. La ele participă şi cei vîrstnici, care îi învaţă pe copii din obiceiurile şi meşteşugurile pe care le stăpînesc. „Acest lucru îi ajută pe vîrstnici să nu se simtă abandonaţi. Noi susţinem oamenii-tezaur. E o punte frumoasă între generaţii. Sună a şablon, ştiu, dar e o relaţie care se construieşte în timp. (…) Totodată, au momente de responsabilitate faţă de comunitatea lor, de satul în care s-au născut, de locul faţă de care nu se mai simt aşa de ataşaţi.“ În activităţile centrului din Ciumîrna s-au implicat pînă acum 130 de voluntari. 

Lucrul cu voluntarii 

L-am întrebat pe Răzvan Luca, de la Federaţia Share, din Cluj, cum face să îşi atragă voluntari în proiectele lor. Prin proiectul Day 15, federaţia organizează în fiecare lună cîte un eveniment în care sînt implicaţi tineri. Cluj este anul acesta Capitala Europeană a Tineretului, iar cei de la Share s-au gîndit să fie un proiect dedicat lor. În luna februarie a avut loc „Walls of Cluj“. Au amplasat pe străzile Constanţa, Potaissa şi în Piaţa Muzeului o serie de instalaţii alcătuite din origami. Instalaţiile exprimau mesaje pentru combaterea discursului instigator la ură. Cei 2000 de voluntari au creat 15.000 de origami. De două ori mai mult decît s-au aşteptat. „Tinerii se implică mai uşor în proiecte culturale, în organizarea de evenimente sau spectacole, unde e vorba de muzică sau dans. Dacă există ceva ce îi atrage, vin singuri la voluntariat“, spune Răzvan. Lucrul cu voluntarii e greu. Nu întotdeauna se găsesc persoanele potrivite, iar cele potrivite nu sînt disponibile mereu. Federaţia Share a creat o bază de date de voluntari, ce s-au implicat în evenimentele organizate pînă acum. Există însă o mînă de oameni pe care se bazează, pe care îi pot suna oricînd. 

Dacă la oraş voluntarii sînt mai uşor de găsit, la sat lucrurile sînt diferite. Fundaţia Solidaritate şi Speranţă din Iaşi, prin filiala din Săvineşti, organizează cursuri de managementul voluntarilor în mediul rural. „La ţară trebuie să te descurci cu toate resursele. La oraş îţi permiţi să mai alegi. La sat, oricine poate să se transforme în voluntar. Avem persoane de la 15 la 60 de ani. Tinerii nu prea sînt obişnuiţi să facă voluntariat, că fac naveta la oraş majoritatea. Nici nu s-au gîndit că ar putea să facă voluntariat la ei în sat. Şi acum, încet-încet, se adună, se mai anunţă unii pe alţii“, spune Brînduşa Albert, coordonator de programe. Pentru lucrul cu copiii, fundaţia organizează cursuri de animator. Iar pentru vîrstnici, însă nu doar pentru ei, cursuri de lucru manual. Lucrurile produse ar putea fi vîndute şi s-ar transforma astfel în metodă de autosustenabilitate. 

În general, voluntariatul se desfăşoară în centre special amenajate, la sediile organizaţiilor sau instituţiilor sau în afara lor. Fundaţia „Adina Stiftelsen“ derulează un proiect de voluntariat în mediul rural, prin care voluntarii oferă sprijin la domiciliu. New Start este un concept nou în România. Oferă sprijin familiilor ce au cel puţin un copil care nu merge la şcoală încă. Ideea acestui tip de voluntariat a fost preluată de la organizaţia norvegiană Stiftelsen Kirkens Bymisjon, din Bergen, Norvegia. Împreună, sînt parteneri în proiectul „Eu, oltean de la ţară, trebuie să fiu educat!“. Ana Dobre, din comuna Goieşti, judeţul Dolj, este unul dintre voluntarii proiectului. De două ori pe săptămînă, merge la cîte o familie de romi din sat. Se joacă cu copiii, stă de vorbă cu cei mari. „Parcă vin mulţumită sufleteşte acasă. Cînd au văzut că nu ne ducem să le impunem nimic, că îi ascultăm, au căpătat încredere“, spune doamna Dobre. Are 49 de ani, patru copii şi lucrează ca poştaş. 

Se întîmplă în România 

De fiecare dată cînd scriu un articol despre ONG-uri, merg la colegii mei din departamentul de finanţare. Ei mă lămuresc cum stau lucrurile în diverse domenii, ce proiecte sînt, cu cine aş putea să vorbesc. 

„Unele proiecte se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii pentru voluntari; de exemplu, în Constanţa (Asociaţia Viitorul Romilor), Buhuşi (Asociaţia Există o Şansă) sau Săvineşti (Fundaţia Solidaritate şi Speranţă). Majoritatea promovează voluntariatul şi îşi propun să crească numărul de voluntari în cadrul organizaţiilor, dar şi în comunităţi, în general. De exemplu, Asociaţia Help Autism îşi propune să-şi sporească numărul de voluntari implicaţi în activităţile sale cu 50 de persoane. Tipurile de beneficiari ai proiectelor în care sînt implicaţi voluntari variază. Persoanele defavorizate, cele de etnie romă, seropozitive, elevii cu deficienţe de vedere, precum şi părinţii dintr-o şcoală din Bucureşti sînt doar cîteva dintre acestea“, explică Tudor Cojocariu,

în programul Fondul ONG. Tudor monitorizează o parte dintre proiectele finanţate prin subcomponenta 5.3 dedicată creşterii capacităţii ONG-urilor de a lucra cu voluntarii. 

Lucruri similare, dar ceva mai aplicate, se întîmplă şi în proiectele finanţate subcomponentei de voluntariat 1.2, ca metodă de implicare civică. „În principiu, prin proiectele finanţate organizaţiile îşi propun să implice voluntari în activităţi diverse, fie că este vorba de activităţile zilnice ale organizaţiilor, fie că sînt iniţiative noi de schimbare comunitară cu sprijinul voluntarilor. Scopul lor e să crească numărul de voluntari prin campanii de promovare şi recrutare, să formeze voluntari pentru diferite activităţi, să crească numărul de parteneriate cu instituţii de învăţămînt care să ajute la creşterea vizibilităţii voluntariatului, să promoveze voluntariatul în comunităţi rurale. Cîteva exemple: dezvoltarea de programe de voluntariat în biblioteci din ţară (Pro Vobis – Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat), promovarea voluntariatului în comunităţi rurale interetnice şi implicarea voluntarilor de etnie romă în identificarea şi rezolvarea unor probleme la nivel local (Fundaţia Ruhama), introducerea conceptului de voluntariat şi organizarea de activităţi în penitenciare (Asociaţia Mai Mult Verde), voluntariat sprijinit de angajator (Pro Vobis), în activităţi cu persoane cu dizabilităţi (Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual), voluntari vîrstnici (Fundaţia Bethany), programe de voluntariat de mediu (Fundaţia Raţiu)“, detaliază Andreea Ţundrea,

pentru o parte dintre proiectele finanţate prin componenta de implicare civică.

Sînt peste 50 de proiecte dedicate voluntariatului finanţate prin Fondul ONG, prin cele două subcomponente dedicate.  Voluntariatul se regăseşte însă în mai multe proiecte. Multe dintre iniţiative sînt posibile doar cu ajutorul voluntarilor. 

Vera Ularu este coordonator de comunicare la FDSC. Proiectele menţionate sînt finanţate prin granturile SEE 2009-2014, Fondul ONG în România. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.