În căutarea eleganţei

Publicat în Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie – 6 martie 2019
În căutarea eleganţei jpeg

Caut pe Internet cuvîntul „eleganţă“. Primele rezultate sînt articole şi ştiri despre cum să fii o persoană elegantă, arta de a trăi cu eleganţă şi cîteva articole despre vestimentaţie. Sigur, definiţiile şi citatele celebre sînt la locul lor. Sfaturi, paşi de urmat, trucuri de aplicat, care mai de care ne arată cum eleganţa vine din interior, iar pentru obţinerea ei avem nevoie de comportament şi atitudine potrivite. Bine-bine, de definiţii nu ducem lipsă, dar care sînt oamenii eleganţi?

În ultima lună, cînd am avut ocazia, am întrebat persoanele din jurul meu despre eleganţă şi despre persoane pe care le considerau aşa. „Ce înseamnă eleganţa pentru tine?“, îl întreb pe unul dintre colegii mei. „E greu de spus, depinde de fiecare şi nu-mi vine acum o persoană în minte“, răspunde el, cînd insistam să îmi dea un exemplu de persoană elegantă. Una dintre colege şi-a amintit, după un timp, de cineva cu care a lucrat în trecut. Povesteşte despre ea cum, dincolo de hainele elegante, era o doamnă foarte naturală şi politicoasă.

Le întreb pe prietenele mele dacă ştiu persoane elegante. După un timp de gîndire, una dintre ele reacţionează şi propune pe bunica unei cunoştinţe comune. „E mai elegantă ca regina Angliei!“, spune ea. „Măi, dar persoane mai tinere ştiţi?“ Ana ne arată mai multe fotografii cu o colegă foarte frumoasă, de 33 de ani, îmbrăcată şic, despre care spune că este „unică“: veselă, blîndă şi mereu în atenţia tuturor. După aşa o descriere, reticenţa se spulberă şi o consider încadrată în categoria persoanelor elegante.

Aproape fiecare dintre persoanele întrebate a avut nevoie de cîteva minute de gîndire şi a povestit mai mult despre persoane de la serviciu decît din viaţa personală. Marea majoritate au dat exemple de persoane trecute de prima tinereţe, chiar în vîrstă.

Dar unde sînt tinerii eleganţi? Postez pe pagina mea de Facebook şi în grupul unor studenţi de la Facultatea de Litere din Universitatea Bucureşti. Aşadar, caut persoane elegante pe care să le descriu într-un articol pe tema asta. Printre primele reacţii, o fostă studentă de la Jurnalism şi Comunicare. Flavia are pînă în 30 de ani şi o admiră pe Andreea Lupescu. Am întrebat-o ce îi place la ea mai mult: „Toată înfățișarea ei, nu e vorba doar de cum se îmbracă, deși mi e tare greu să mi-o amintesc în pantaloni, pentru că nu arată tot timpul gata de bal, ci foarte mult alura ei. Cred că e o combinație de multe elemente mici pe care le consider de referință pentru eleganță. Liniile feței ei mă fac să mă gîndesc la portrete de domnițe, iar coafurile pe care le alege completează senzația. Alegerile ei neconvenționale (părul verde, un ghiozdănel copilăresc cu poveste, aerul hipsteresc contemporan) nu se ciocnesc deloc cu un little black dress, ci formează împreună un element nou. Așa o văd pe ea, cu totul, un condiment într-un preparat clasic.“

Eleganţa are o nouă formă pentru tine, conchid eu. „Pe lîngă aspectul fizic, e toată fluența atitudinii ei. Un zîmbet de zile mari, privirile și poziția corpului cînd interacționează cu oamenii arată că ascultă interesată, întotdeauna are ceva de zis pe subiect, nu dă să fugă din conversație. Nu stă țeapănă, dar e stăpînă pe corpul ei, nu pare niciodată obosită, chiar dacă zice că e, pentru că e feminină“, adaugă Flavia. Recunoaşte că îi este şi ei greu să o descrie (deşi descrierea ei a fost foarte completă, în opinia mea) şi să pună degetul pe lucruri anume.

Am întrebat-o pe Flavia dacă ştie o persoană care nu este vedetă, pe care o consideră elegantă. „Aş vrea să mai fie în viaţă…“, spune ea. Adevărul e că şi eu. Exemple de persoane în vîrstă sau care nu mai trăiesc aş avea destule. „E un tip… cred că e manager de bar. L-am văzut la evenimente la Arenele Romane, între toate lanțurile la blugi, era el, la cămașă și vestă, pregătea băuturi. Avea în jur de 30 de ani. Cărare pe o parte, mînecile suflecate corespunzător, pantofi cu șiret, tot.“ Cumva mai clasic, însă într-un mediu cu totul şi cu totul diferit, iar pentru Flavia a întruchipat modelul eleganţei masculine.

Dana, o amică oengistă, comentează: „Mă gîndeam că persoanele elegante sînt atît de discrete încît e greu să numeşti una imediat. Prima persoană care îmi apare este Marina Sturdza, dar din păcate nu mai este printre noi. Apoi Ileana Vulpescu, Clotilde Armand, Oana Pellea… Eu nu prea reuşesc să separ eleganţa vestimentară de educaţie, intelect şi prezenţa socială.“ Să ne fie greu să remarcăm eleganţa? La asta nu m-am gîndit pînă acum.

Anca, o fostă colegă de serviciu, îmi recomandă un cuplu de prieteni, Marius şi soţia lui. Dar din ce motiv îi consideri eleganţi? – întreb eu. „Eleganţa e un soi de atitudine, nu ţine doar de haine. Presupune o doză de bun-gust, bun-simț, frumusețe, potrivire cu ocazia, lipsă de stridență și totuși frumusețe care sare în ochi. Tinerii aceștia asta îmi inspiră. Și au o anume tangenţă și cu lumea aceasta a styling-ului vestimentar. Dacă te uiți în pozele lor, ies in evidență într-un fel frumos. Care poate inspira… sînt şi moderni, şi eleganţi, de curînd şi părinţi“, adaugă Anca. Are 42 de ani şi lucrează la un importator de îmbrăcăminte român. Modern înseamnă mai puţin elegant? – întreb eu. „Oooo, da! După părerea mea. Pentru că e strident, pentru că îmi inspiră goană și superficialitate de multe ori. Materialele nu au calitatea de odinioară, spre exemplu. Sînt multe de zis, tendinţa consumeristă a comerțului, lipsa de etică, de grijă pentru mediu. E un întreg lanț“, care încătuşează eleganţa, din ce înţeleg eu de la Anca.

Printre multele recomandări de vedete pe care le-am primit, marea majoritate doamne, vin şi cîteva postări de conturi de Instagram ale unor bloggeriţe şi vloggeriţe de lifestyle şi fashion. Chiar mă întrebam de unde să pornesc în direcţia asta. Mi-au atras atenţia canalul de YouTube şi contul de Instagram ale Andreei Balaban. Dincolo de faptul că are peste 300.000 de persoane înscrise la canalul de YouTube şi aproape 170.000 de persoane care îi urmăresc postările pe Instagram, se remarcă prin stilul retro-elegant. În fine, nu sînt o expertă în modă, iar aceasta nu este o alegere documentată, dar postările ei despre stil vestimentar par urmărite, iar mie mi-au plăcut.

„Noi identificăm eleganţa şi în raport cu rezistenţa în timp. Căutăm o femeie care e elegantă nu doar cînd e tînără. Tinereţea omului rămîne pe chip, deşi are riduri, dar are o tinereţe pe faţă. În momentul în care omul e matur şi şi-a păstrat o tinereţe pe chip, atunci se poate spune că şi-a păstrat eleganţa“, spune Mihaela, o altă cunoştinţă oengistă. Recomandarea Mihaelei a fost Ligia Cosoi, mama Laurei Cosoi, care este fostă profesoară de dans şi nelipsită de la acţiunile caritabile. „E o persoană frumoasă realmente, nu doar la chip. Nu are o notă falsă, este extrem de naturală şi se îmbracă uşor atipic, o anumită eleganţă… pe ea hainele stau altfel, e un anumit stil. Şi e foarte deschisă ca persoană“, adaugă Mihaela.

De aceea, probabil, şi pentru mine, exemplul de eleganţă vine de la profesorul de comunicare din facultate. Avea peste 60 de ani cînd l-am cunoscut, însă privirea lui inspira o curiozitate tinerească. Avea un aspect plăcut, îngrijit, boem, aproape de fiecare dată îmbrăcat la costum. Cu un fular lung, aruncat în jurul gîtului, şi basc asortat. La cursurile lui nu mă plictiseam niciodată. Preda foarte puţin, spre deloc, şi ne dădea tot felul de exemple despre comunicarea personală şi nu numai. Cînd se supăra devenea foarte direct, însă niciodată abrupt sau agresiv. Avea o statură solidă, mergea tot timpul drept şi făcea mişcări care nu deranjau niciodată. Pictor, poet, prozator, profesorul Anghel ştia să construiască pe cunoştinţele şi experienţa fiecăruia. Din păcate, nu mai trăieşte, mi-a rămas în minte însă stilul lui foarte original şi constructiv.

Unul dintre studenţii la Litere din grupul de Facebook îmi răspunde şi el la întrebări. Pentru el, eleganța reprezintă „aspectul care intrigă mai degrabă decît provoacă. Cele două sînt confundate uneori. Între elegant și altceva e ca între puncte, puncte și punct“ – comentează, rîzînd. Are în jur de 25 de ani, iar eu mă întreb: sîntem oare nostalgici după eleganța pierdută sau, pur și simplu, nu mai vedem noua eleganță? 

Vera Ularu este specialistă în comunicare.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.