Cîteva păreri pentru ONG-uri

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 ÔÇô 10 ianuarie 2018
Cîteva păreri pentru ONG uri jpeg

Se apropie sf├«r┼čitul de an. Un an plin de proteste, de modific─âri legislative, marcat de instabilitate pe plan politic. Ini┼úial, am vrut ca acest articol s─â fie o scurt─â analiz─â a schimb─ârilor ce s├«nt de dorit ├«n mediul ONG. Ce spun rapoartele de cercetare despre tendin┼úele ├«n finan┼úare, advocacy, voluntariat, grupuri civice ┼či ce este dorit pentru viitor.

Apoi am vrut s─â povestesc ce spune scrisoarea referitoare la modific─ârile propuse de deputatul Liviu Ple╚Öoianu de modificare a Ordonan┼úei 26/2000 cu privire la asocia┼úii ┼či funda┼úii, adresat─â liderilor partidului PSD ┼či semnat─â de peste 70 de ONG-uri. Cum propunerea stabile┼čte c─â orice ONG trebuie s─â publice de dou─â ori pe an, ├«n Monitorul Oficial, o declara┼úie de venituri ┼či cheltuieli care s─â includ─â distinct, pentru fiecare venit ├«n parte, persoana sau activitatea care a generat venitul respectiv, precum ╚Öi valoarea acestuia, iar sanc┼úiunea nepublic─ârii acestei declara┼úii este dizolvarea de drept a asocia┼úiei sau funda┼úiei. Cum ONG-urile se ├«ntreab─â ce ar ├«nsemna o astfel de modificare pentru ONG-urile ce primesc mii de dona┼úii individuale anual. Dar ┼či cum exper┼úii ├«n drept ONG ai Consiliului Europei consider─â c─â modific─ârile ├«ncalc─â standardele interna┼úionale asumate ┼či trebuie retrase.

├Än final, m-am g├«ndit c─â rezolu┼úiile, la fel ca ONG-urile, s├«nt despre oameni. Ce au ei ├«n prag de 2018 este cel mai important. Am invitat c├«┼úiva oengi┼čti s─â spun─â rezolu┼úiile lor pentru ONG-uri. S├«nt doar c├«teva exemple. F─âr─â s─â fie reprezentative, s├«nt semnificative.

ÔÇ×Pe partea de mediu mi-a┼č dori mai mul┼úi oameni educa┼úi, cu respect pentru mediu ┼či resursele oferite de aceasta; politici publice coerente care s─â fie implementate ├«n liter─â ┼či spirit. Mi-a┼č mai dori s─â stop─âm t─âierile de p─âduri ┼či exploatarea resurselor naturale, precum ┼či polua┬şrea apelor. A┼č vrea s─â rezolv─âm problemele cu managementul de┼čeurilor ┼či s─â trecem la 100% reciclare, ba chiar s─â facem trecerea c─âtre economia circular─â ┼či utilizarea de tehnologii nepoluante. Nu ├«n ultimul r├«nd, mi-a╚Ö dori o utilizare eficient─â a fondurilor europene ┼či na┼úionale care s─â conduc─â la o calitate mai bun─â a vie┼úii ┼či a mediuluiÔÇť, spune Lavinia Andrei, de la Terra Mileniul III.

ÔÇ×Pentru c─â 2017 a fost extrem de greu pentru furnizorii de servicii sociale ┼či am avut rareori posibilitatea negocierii schimb─ârilor negative asupra documentelor ce reglementeaz─â func┼úia noastr─â, ne-am dori ca ├«n 2018 s─â avem o Rom├ónie a dialogului. Furnizorii de servicii sociale s├«nt profesioni┼čti care presteaz─â servicii ├«n folosul comunit─â┼úii ┼či autorit─â┼úile de la toate nivelurile, precum ┼či politicienii din toate partidele ar trebui s─â lucreze al─âturi de noi pentru dezvoltare. Dorim un 2018 cu reguli corecte ┼či o societate solidar─â cu fiecare membru al eiÔÇť, spune Mihaela Munteanu, de la Federa┼úia Organiza┼úiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale.

ÔÇ×├Ämi doresc ca ONG-urile s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â a fi ONG este doar o form─â de organizare juridic─â ╚Öi c─â depinde de fiecare dintre noi s─â devenim relevan╚Ťi ╚Öi legitimi ca voce care reprezint─â o parte din societate, drepturi sau valori. Cred c─â 2018 trebuie s─â fie ╚Öi pentru ONG-uri despre cei 100 de ani de existen╚Ť─â ai Rom├óniei ÔÇô iar lec╚Ťia pentru mine, dintr-un secol de istorie, este aceea c─â nici un drept ╚Öi nici o libertate nu s├«nt c├«╚Ötigate definitiv. Dac─â ONG-urile vor ╚Öti s─â apere ├«n 2018 dreptul la exprimare, libertatea de con╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi vor putea contribui un pic la a duce aceste valori ├«nspre mai mult─â toleran╚Ť─â ╚Öi nu spre o ruptur─â mai mare ├«n societate, atunci eu cred c─â vom putea zice c─â societatea civil─â organizat─â e cu un pas mai aproape de maturitateÔÇť, spune Elena Calistru, de la Funky Citizens.

ÔÇ×Legat de mi┼čcarea de voluntariat din Rom├ónia, am trei dorin┼úe pentru 2018. Prima este ca institu┼úiile publice s─â dezvolte programe de voluntariat, s─â mobilizeze mai mul┼úi voluntari. Din p─âcate, lucrul ─âsta nu se ├«nt├«mpl─â ├«nc─â a┼ča cum ne-am dori. A doua este s─â creasc─â mai mult capacitatea ONG-urilor de a gestiona voluntari ┼či a face managementul voluntarilor. A treia este legat─â de pre┼čedin┼úia Consiliului Europei, pe care Rom├ónia o va de┼úine ├«n 2019 ┼či al c─ârei program de voluntariat va fi organizat ├«n 2018. Mi-ar pl─âcea ca acesta s─â fie structurat profesionist ┼či relevant pentru priorit─â┼úile na┼úio┬şnale, s─â serveasc─â ├«n adev─âratul sens al cuv├«ntului acestor priorit─â┼úiÔÇť, spune Anca N─âstase, de la Federa┼úia VOLUM. 

Vera Ularu este specialist în comunicare.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.