Cîteva păreri pentru ONG-uri

Publicat în Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 – 10 ianuarie 2018
Cîteva păreri pentru ONG uri jpeg

Se apropie sfîrşitul de an. Un an plin de proteste, de modificări legislative, marcat de instabilitate pe plan politic. Iniţial, am vrut ca acest articol să fie o scurtă analiză a schimbărilor ce sînt de dorit în mediul ONG. Ce spun rapoartele de cercetare despre tendinţele în finanţare, advocacy, voluntariat, grupuri civice şi ce este dorit pentru viitor.

Apoi am vrut să povestesc ce spune scrisoarea referitoare la modificările propuse de deputatul Liviu Pleșoianu de modificare a Ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, adresată liderilor partidului PSD şi semnată de peste 70 de ONG-uri. Cum propunerea stabileşte că orice ONG trebuie să publice de două ori pe an, în Monitorul Oficial, o declaraţie de venituri şi cheltuieli care să includă distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea care a generat venitul respectiv, precum și valoarea acestuia, iar sancţiunea nepublicării acestei declaraţii este dizolvarea de drept a asociaţiei sau fundaţiei. Cum ONG-urile se întreabă ce ar însemna o astfel de modificare pentru ONG-urile ce primesc mii de donaţii individuale anual. Dar şi cum experţii în drept ONG ai Consiliului Europei consideră că modificările încalcă standardele internaţionale asumate şi trebuie retrase.

În final, m-am gîndit că rezoluţiile, la fel ca ONG-urile, sînt despre oameni. Ce au ei în prag de 2018 este cel mai important. Am invitat cîţiva oengişti să spună rezoluţiile lor pentru ONG-uri. Sînt doar cîteva exemple. Fără să fie reprezentative, sînt semnificative.

„Pe partea de mediu mi-aş dori mai mulţi oameni educaţi, cu respect pentru mediu şi resursele oferite de aceasta; politici publice coerente care să fie implementate în literă şi spirit. Mi-aş mai dori să stopăm tăierile de păduri şi exploatarea resurselor naturale, precum şi polua­rea apelor. Aş vrea să rezolvăm problemele cu managementul deşeurilor şi să trecem la 100% reciclare, ba chiar să facem trecerea către economia circulară şi utilizarea de tehnologii nepoluante. Nu în ultimul rînd, mi-aș dori o utilizare eficientă a fondurilor europene şi naţionale care să conducă la o calitate mai bună a vieţii şi a mediului“, spune Lavinia Andrei, de la Terra Mileniul III.

„Pentru că 2017 a fost extrem de greu pentru furnizorii de servicii sociale şi am avut rareori posibilitatea negocierii schimbărilor negative asupra documentelor ce reglementează funcţia noastră, ne-am dori ca în 2018 să avem o Românie a dialogului. Furnizorii de servicii sociale sînt profesionişti care prestează servicii în folosul comunităţii şi autorităţile de la toate nivelurile, precum şi politicienii din toate partidele ar trebui să lucreze alături de noi pentru dezvoltare. Dorim un 2018 cu reguli corecte şi o societate solidară cu fiecare membru al ei“, spune Mihaela Munteanu, de la Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale.

„Îmi doresc ca ONG-urile să înțeleagă că a fi ONG este doar o formă de organizare juridică și că depinde de fiecare dintre noi să devenim relevanți și legitimi ca voce care reprezintă o parte din societate, drepturi sau valori. Cred că 2018 trebuie să fie și pentru ONG-uri despre cei 100 de ani de existență ai României – iar lecția pentru mine, dintr-un secol de istorie, este aceea că nici un drept și nici o libertate nu sînt cîștigate definitiv. Dacă ONG-urile vor ști să apere în 2018 dreptul la exprimare, libertatea de conștiință și vor putea contribui un pic la a duce aceste valori înspre mai multă toleranță și nu spre o ruptură mai mare în societate, atunci eu cred că vom putea zice că societatea civilă organizată e cu un pas mai aproape de maturitate“, spune Elena Calistru, de la Funky Citizens.

„Legat de mişcarea de voluntariat din România, am trei dorinţe pentru 2018. Prima este ca instituţiile publice să dezvolte programe de voluntariat, să mobilizeze mai mulţi voluntari. Din păcate, lucrul ăsta nu se întîmplă încă aşa cum ne-am dori. A doua este să crească mai mult capacitatea ONG-urilor de a gestiona voluntari şi a face managementul voluntarilor. A treia este legată de preşedinţia Consiliului Europei, pe care România o va deţine în 2019 şi al cărei program de voluntariat va fi organizat în 2018. Mi-ar plăcea ca acesta să fie structurat profesionist şi relevant pentru priorităţile naţio­nale, să servească în adevăratul sens al cuvîntului acestor priorităţi“, spune Anca Năstase, de la Federaţia VOLUM. 

Vera Ularu este specialist în comunicare.

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.