Stilul personal, un moft?

Publicat în Dilema Veche nr. 802 din 4-10 iulie 2019
Stilul personal, un moft? jpeg

Un studiu recent realizat de MKOR Consulting arată că 56% din români își cumpără haine, încălțăminte sau accesorii vestimentare de cel puțin cîteva ori pe lună. Sumele cheltuite de aceștia pentru vestimentație au crescut: 40% din consumatorii online plătesc peste 301 lei lunar pe articolele de fashion, cu 5% mai mulți în 2018 față de anul anterior.

Este acesta un indicator al super-ficia-lității? – am întrebat-o pe Adriana Matei, coach de stil personal, pornind o discuție despre interesul acordat vestimentației, (dacă acest interes este frivol) și ajugînd la educație.

„Trăim într-o lume superficială pentru că nu mai avem timp să cunoaștem omul și atunci normal că avem nevoie de niște indici rapizi prin care să ne dăm sema de omul respectiv. Unul dintre aceștia este felul cum se îmbracă. Este un tool al comunicării non-verbale care ne ajută ca, în mai puțin de trei secunde, să poziționăm omul respectiv. Poate această judecată e superficială, dacă ținem cont de brand-uri sau posibilități financiare. Dar, dacă ne uităm la cît de îngrijit este, dacă are hainele călcate sau necălcate, dacă îi vin bine, în sensul de mărime, se așază sau nu hainele pe el, dacă poartă multe culori, sau doar negru… toate acestea sînt niște mesaje non-verbale care nu sînt superficiale. Tocmai de asta eu vreau să ajut oamenii să-și găsească stilul personal ca să poată să-l folosească în transmiterea mesajului corect despre ei. Pentru că mulți se miră de ce alți oameni au foarte multă reticență față de ei sau de ce sînt încadrați într-un anumit grup, de ce nu sînt luați în serios sau sînt considerați a fi prea serioși. Atunci îi întreb: tu te-ai uitat cum te-ai îmbrăcat astăzi?“

Adriana este de părere că unii oameni nu acordă prea multă importanță tocmai pentru că ei cred că stilul vestimentar este ceva superficial. „Stilul vestimentar este oglinda personalității noastre și ar trebui să-l tratăm ca atare, să-i acordăm importanța de care are nevoie. Denotă atenție și grija pe care o ai față de tine.“

Deși pare un domeniu care ține mai mult de lumea vedetelor, persoanele care apelează la Adriana nu sînt nici pe departe vedete.

În rubrica săptămînală de pe -YouTube, Adriana dă sfaturi și face comentarii la ținutele trimise de fanii ei de pe Instagram. „Eu lucrez cu oameni care vor să își exprime personalitatea la locul de muncă, pe stradă, la supermarket, peste tot. Să fie ei înșiși. Să conștientizeze unde sînt și unde vor să fie. Sînt oameni despre care nu ai zice că îi interesează neapărat ce bluză poartă. Tocmai de asta zic că nu este vorba de frivolitate, ci despre grija pe care o ai față de tine. Haine oricum o să ne cumpărăm, pentru că nu o să ieșim dezbrăcați pe stradă, așa că, decît să îți iei o bluză din lycra care o să se deformeze la spălat, cu tot felul de printuri sau flori mari, în care o să te simți încorsetată, la aceiași bani poți să îți iei un tricou din cel mai simplu bumbac.“

În cursurile ei de stil personal, Adriana arată cum să cumperi inteligent și să îți creezi propriul stil. „Femeile din România sînt încă la început cu conștientizarea importanței stilului personal. E o chestie de educație, pînă la urmă. Din păcate, valorile care se promovează la noi sînt cele care sînt. Uită-te ce vedem la televizor! Dacă ne uităm cine apare, cum se vorbește și care sînt interesele oamenilor de acolo, te oripilezi. Nu prea ai unde să îți găsești modele. Iar cînd se vorbește despre stil, se face într-un mod eronat, batjocoritor, nu e ceva pur educativ și informativ. Toată ideea e dusă în derizoriu, într-o notă chiar batjocoritoare. Tocmai de asta există și reticența față de stil. Oamenii cred că stilul e mai mult pentru cei care apar la televizor, pentru o femeie care muncește, are familie, copii e ceva de neatins. Ceea ce nu este adevărat.“

Am întrebat-o dacă, printre persoanele care apelează la ea, sînt și dintre cele care vor să semene cu o vedetă. Mi-a povestit de niște chestionare pe care le oferă participantelor la cursuri, în care exista și întrebarea „Cel fel de femeie ți-ai dori să fii?“. Răspunsurile primite erau din categoria: Jennifer Lopez sau Delia. Deși întrebarea căuta răspunsuri de caracter: vreau să fiu o femeie puternică, autoritară, feminină etc. Ele nu o cunoșteau nici pe Delia, nici pe Lopez, doar voiau să imite imaginea lor de la TV.“

Multe persoane cred că stilul ține doar de hainele pe care le porți, de felul în care ești machiată. „E foarte ușor să pici în extrema celei care își expune corpul prea mult, care atrage atenția prea mult și ajunge în atenția bărbaților mai mult decît își dorește.“ Rețeta succesului stă în echilibru și în originalitate. „Ca să îți creezi un stil, nu ar trebui să te iei după nimeni, ar trebui să te asculți pe tine și să te întrebi: ce fel de femeie vreau să fiu? Vreau să fiu mai feminină sau mai masculină? Nu trebuie să pleci de la stilul altcuiva. Stilul personal trebuie să fie – cum altfel? –al tău.“

Cu toate astea, cumpărarea hainelor e cumva superficială, pentru că nu există educație vestimentară.

„Educația vestimentară ar trebui să țină strict de mesajul pe care îl comunici. Nu de unde îți cumperi haine și cum le combini. Bineînțeles, acest lucru se formează în timp. Cînd ești adolescent, habar n-ai pe ce lume ești, nu-ți cunoști coordonatele și te îmbraci alandala, uneori voit provocator. Acea frivolitate este însă de preferat să fie eliminată cînd ajungem adulți“, spune Adriana.

De la Adriana am învățat că e aproape inevitabil ca în ziua de azi să nu fii la modă. Toate brand-urile mici de vestimentație își realizează hainele pornind de la marile colecții. Există însă o diferență între stil personal și modă.

„Moda e impersonală, ea studiază societatea. Sînt oameni specializați care studiază evoluția culturală, partea economică și așa mai departe. Moda este oglinda societății, merge în același ritm cu societatea, însă nu are legătură cu stilul personal. Stilul personal evoluează odată cu individul, nu cu societatea. Conține mai mulți factori, este despre cum te miști, cum vorbești, ce gesturi ai – totul înseamnă stilul personal.“

Dacă nu știi cine ești, hainele devin forme fără fond. Prin educație însă, lucrurile pot deveni mai clare, pentru că „educația te ajută să cauți în toate direcțiile, pînă te găsești pe tine… Totul ține de educație. Și de aici apar toate derapajele vestimentare pe care le vedem și în politică, și la vedetele de la televizor“. Însă, cînd există o minimă educație vestimentară, nu se mai poate să ai dulapul plin și să nu ai cu ce să te îmbraci.

„Nouă ne lipsește rafinamentul ca societate“, este de părere Adriana Matei, care și-ar dori să vadă oamenii de calitate ieșind mai mult în evidență, să „se distingă în mulțime“. Măcar printr-o pereche de adidași mai altfel sau o pălarie mai cochetă. „Iar asta nu este o frivolitate. Nu conștientizăm importanța vestimentației pentru că nu ne ajută nimeni să o facem. Însă bluza aia pe care o porți pe tine nu e doar o bluză. Este imaginea ta.“ 

Vera Ularu este specialistă în comunicare.

Bătălia cu giganții jpeg
Unde greșesc autoritățile
Oare, în loc ca autoritățile să încerce să deservească traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca să nu zic mai la îndemînă, să-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spațiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
„Ce nu înțelegeți voi este că…”* – 11 lecții despre oraș
Pietonizarea e permanentă. A merge pe carosabil, chiar dacă temporar ți se dă voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
În Suedia, două roți sînt mai bune decît patru
Municipalități suedeze au început să reducă drastic numărul locurilor de parcare din centru, înlocuindu-le cu parcări pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat în trafic, de a nu plăti rate la mașină, de a nu fi vulnerabil la fluctuațiile prețului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
„În ceea ce privește mobilitatea urbană, cel mai important e să lupți împotriva izolării” – interviu cu Carlos MORENO
Administrațiile locale se confruntă cu această mare provocare de a oferi o alternativă la mașina personală care să fie acceptabilă pentru un număr mare de cetățeni.
Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Muşcătura de viperă: ce nu ai voie să faci dacă eşti muşcat de acest şarpe veninos
Muşcătura de viperă poate fi gravă, ajungându-se la deces în lipsa intervenţiei prompte. Specialiştii explică ce trebuie făcut şi, mai ales, ce nu trebuie făcut într-o astfel de situaţie. Sunt, de asemenea, măsuri de prevenţie şi informaţii pe care orice amator de drumeţii ar trebui să le cunoască.
image
Un bărbat care şi-a înşelat soţia a fost obligat de judecători să-i achite despăgubiri de 20.000 euro
Un bărbat care şi-a înşelat soţia şi a lăsat-o fără avere a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale şi compensatorii în valoare totală de 20.000 euro.
image
Păţania neaşteptată a unei românce în Grecia. „Asta cu seriozitatea şi amabilitatea grecilor e doar un mit”
O româncă spera să petreacă un concediu de vis în Grecia, iar pentru asta şi-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajunsă acolo, turista a avut o surpriză neplăcută.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.