Cu ce am r─âmas din asta?

Publicat în Dilema Veche nr. 845 din 18 - 24 iunie 2020
Cu ce am r─âmas din asta? jpeg

De trei ani ╚Ťin la Facultatea de Litere un curs de Comunicare Intern─â ╚Öi Culturi Organiza╚Ťionale. Are loc ├«n semestrul al doilea, deci ├«ncepem prin martie. Anul acesta, am apucat s─â ╚Ťin doar primul curs ├«n sal─â. Apoi a venit pandemia ╚Öi am continuat s─â predau online. Pentru mine, predatul ├«n fa╚Ťa studen╚Ťilor a fost o provocare. S├«nt o persoan─â care mai mult scrie dec├«t vorbe╚Öte ╚Öi vorbitul ├«n fa╚Ťa studen╚Ťilor m-a ÔÇ×costatÔÇŁ ceva la ├«nceput. C├«nd am ├«nceput s─â predau online, mi s-a p─ârut bizar s─â vorbesc singur─â ├«n fa╚Ťa laptop-ului, ├«n cas─â, ╚Öi culmea este c─â mi-au lipsit enorm tocmai interac╚Ťiunile cu studen╚Ťii. Cursul s-a ├«ncheiat, urmeaz─â examenul, tot online, iar eu m─â bucur doar c─â toate referate ╚Öi lucr─ârile de la examen s├«nt online, ╚Öi nu mai umblu cu ele prin geant─â. Sper s─â r─âm├«nem la aceast─â variant─â ╚Öi pe viitor, ca s─â nu mai am teancuri de lucr─âri pe birou.

Interac╚Ťiunile s├«nt cele care mi-au lipsit cel mai mult ├«n aceast─â perioad─â de izolare. Glumele de la birou, m├«ncatul ├«mpreun─â cu colegii, discu╚Ťiile unul l├«ng─â altul sau ├«n aceea╚Öi sal─â. M─â pl├«ngeam uneori de ├«ntreruperile de la birou ╚Öi de g─âl─âgia din open space, ├«ns─â, ├«n perioada asta de lini╚Öte ├«ndelungat─â de acas─â, mi-au lipsit tare mult.

├Änt├«mplarea face c─â, ├«n plin─â pandemie, mi-am schimbat locul de munc─â. Ideea e c─â nu mi-am v─âzut ├«nc─â la fa╚Ť─â colegii, dec├«t ├«n call-uri, de╚Öi lucr─âm ├«mpreun─â de la ├«nceputul lunii mai. M-am v─âzut doar cu colegul de la IT care mi-a predat laptop-ul, ├«n prima zi. Probabil va mai dura ceva p├«n─â ne vom vedea ├«n forma╚Ťie complet─â. C├«nd am f─âcut aceast─â schimbare, m-am g├«ndit c─â o s─â ├«mi fie mai greu s─â m─â acomodez de la distan╚Ť─â cu noile aplica╚Ťii ╚Öi sisteme de lucru. M-am ├«ntrebat, ca la orice ├«nceput, cum m─â voi obi╚Önui cu proiectele noi, pentru c─â dureaz─â pu╚Ťin p├«n─â ajung s─â st─âp├«nesc situa╚Ťia mai bine. La oameni ╚Öi la acomodarea cu echipa nu m-am g├«ndit deloc. Pentru mine asta nu a fost niciodat─â o problem─â, ├«n general reu╚Öesc s─â m─â ├«n╚Ťeleg cu lumea.

Culmea este c─â tocmai de oameni m-am stresat cel mai tare. Pentru c─â ├«n orice moment mi-a lipsit feedback-ul acela personal, dat uneori prin gesturi, nu neap─ârat prin cuvinte. M-am ├«ntrebat dac─â am zis o glum─â bun─â, dac─â nu cumva am insistat prea mult, dac─â e ├«n regul─â s─â intervin. Am ├«ncercat s─â ├«mi dau seama din voce dac─â este sup─ârat─â sau se bucur─â o persoan─â ╚Öi s─â ├«mi imaginez cum reac╚Ťioneaz─â. Am stat lipit─â de laptop ├«n call-uri. Tot obiceiul de a-mi crea impresii prin simpla prezen╚Ť─â s-a dus acum pe apa s├«mbetei. Toate lucrurile pe care le remarc de obicei vizual, la ceilal╚Ťi, ├«n spa╚Ťii, au fost ├«nlocuite de un un mare semn de ├«ntrebare. Cu aplica╚Ťiile, ├«ns─â, m-am obi╚Önuit foarte repede, iar cu proiectele a╚Ö zice c─â am intrat ├«ntr-un ritm. Am realizat doar c├«t de mult pre╚Ť pun pe vizual ├«n rela╚Ťia cu oamenii, mai ales cu necunoscu╚Ťii. Ca s─â compensez nevoia de socializare ╚Öi mi╚Öcare, de vreo lun─â ies ├«n fiecare sear─â la plimbare prin cartier cu c├«teva prietene. Cred c─â ├«n ultima lun─â m-am v─âzut cu ele mai des dec├«t am reu╚Öit ├«n jum─âtate din anul trecut.

La ├«nceputul perioadei de izolare, m-am bucurat de fiecare articol sau ╚Ötire care vorbea despre faptul c─â perioadele de criz─â scot ce e mai bun din oameni. De exemplele din alte perioade dificile, cum s├«nt r─âzboaiele, c├«nd oamenii au dat dovad─â de solidaritate ╚Öi s-au mobilizat s─â-i ajute pe cei afecta╚Ťi. M-am ├«ntrebat doar, totu╚Öi, de ce aceste comportamente nu s-au p─âstrat. De ce rata de voluntariat e mic─â, spre exemplu, ├«n Rom├ónia, iar dona╚Ťiile nu-s cel mai des practicate. Cu toate astea, cred c─â fondurile str├«nse ├«n aceast─â perioad─â pentru spitale reprezint─â o mobilizare cum nu a mai existat ├«n Rom├ónia, ├«ntr-un timp at├«t de scurt. La fel ╚Öi ini╚Ťiativele care duc cump─âr─âturi la u╚Öile celor mai ├«n v├«rst─â, ap─ârute ├«n c├«teva zile. ╚śi de╚Öi studiile arat─â c─â schimb─ârile de comportament ├«n perioade de anxietate nu s├«nt de durat─â, eu pe undeva tot mai sper ca unele s─â r─âm├«n─â. S─â apreciem mai mult implicarea, grija, simplitatea, ce fac al╚Ťii pentru noi, ce putem s─â facem noi pentru al╚Ťii, timpul petrecut ├«mpreun─â (cum am fost la distan╚Ť─â) ╚Öi chiar tehnologia.

De la ├«nceputul crizei, pendulez. ├Äntre momente de entuziasm fa╚Ť─â de situa╚Ťia nou─â a izol─ârii, la care a trebuit s─â m─â acomodez ╚Öi pe care eu am luat-o ca pe o provocare, ╚Öi momente ├«n care nu s├«nt deloc ├«nc├«ntat─â. ├Äntre momentele c├«nd regret ce ├«mi lipse╚Öte ╚Öi cele ├«n care v─âd lucrurile bune care se ├«nt├«mpl─â ╚Öi prind speran╚Ť─â. De speran╚Ť─â, ├«ns─â, am avut cel mai mult nevoie. ╚śi am ├«n continuare nevoie s─â cred c─â nu am suferit degeaba ÔÇô izolare, vie╚Ťi pierdute, economie blocat─â, afaceri ╚Öi locuri de munc─â afectate ÔÇô ╚Öi c─â o s─â ie╚Öim cu ceva bun din asta, m─âcar noi, ca oameni.  Cred c─â depinde de noi treaba asta. ╚śi ce ni se ├«nt├«mpl─â s├«nt doar ocazii s─â ├«nv─â╚Ť─âm, ocazii care s├«nt ratate sau nu.

Vera Ularu este specialistă în comunicare.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.