Pîinea cea de toate zilelele a păreriștilor: post-adevărul

Publicat în Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie – 1 mai 2019
Pîinea cea de toate zilelele a păreriștilor: post adevărul jpeg

De vreo 15 ani, de cînd așa-numitele televiziuni de știri au invadat piața, România pare o țară în care părerismul bazat pe fast thinking și competențe universale a devenit nu doar obsesie națională, ci și panaceu politic. Așa și este, doar că, în ultimii ani, studiourile TV și ziarele nu mai primesc orice fel de păreriști. Ci doar pe cei care vorbesc „pe linie“, linia post-adevărurilor agreate de partide.

O clasificare a celor ce se spun la TV și în ziare arată că minciunile pure și simple sau idioțeniile flagrante sînt destul de rare. În locul lor avem alte tipuri de deturnări:

1. Vorbele cu încărcătură emoțională. „Ponta dezamăgește“, titrează Evenimentul zilei după ultimul sondaj electoral, explicînd că „nu reușește să capitalizeze electorat în ultimele șase luni“. Asta, în condițiile în care Victor Ponta a pus pe roate un partid care a ajuns la 11-12% (cam scorul revelației USR) de la nimic, în cîteva luni. De fapt, asta e principala îngrijorare a PSD-Dragnea, care-și vede electoratul canibalizat de Pro România. Și atunci, de ce să nu fii pretențios și să ceri de la Ponta mult mai mult?

În aceeași gamă, din „ziarul online craiovean independent“ Jurnaldecraiova.ro aflăm: „Klaus Iohannis distruge total PSD-ul cu ultima lui declarație!“ De fapt, nu era declarație, ci decizie politică, anume aceea de a nu-i numi pe Lia Olguța Vasilescu și Mircea Drăghici ca miniștri. Știrea e de prin ianuarie. În aprilie, PSD n-o duce chiar senzațional, dar nu e nici distrusul PNȚCD.

2. Aproximațiile sintactice. Vedem una tot în exemplul de mai sus. Nu simțiți că lipsește ceva din „Ponta dezamăgește“? „A dezamăgi“ e verb tranzitiv, cere un compliment direct, care răspunde la întrebarea „Pe cine?“. Formularea vine probabil de la comentatorii de sport, dar acolo e vorba de o elipsă. Cînd spui „Mutu a dezamăgit“, complementul lipsește, dar e clar că e vorba de suporterii echipei. La Victor Ponta, nu e. Dezamăgește electoratul propriu? Pe cel advers? Analiștii politici? Ziarul care a dat titlul? Dar, sigur, dacă nu spui îl bagi pe Ponta mai tare-n cofă.

3. Vorbitul la viitor. „România e în pragul dezastrului din cauza guvernării Z“, spune totdeauna partidul W, de opoziție. Astfel de afirmații sînt la îndemînă, fiindcă viitorul nu e verificabil. Adesea, se cristalizează în scenarii. Un exemplu de pe site-ul rusofil ActiveNews: „Iar se preface guvernul PSD că încurajează natalitatea – și în realitate construiește o piață pentru tehnologii și business-uri extrem de controversate moral.“ Prin articol citim despre fertilizarea in vitro, despre care ni se spune pe puncte că nu e bună. Nimic despre celelalte tehnologii controversate (clonare? inginerie genetică? implantare de cipuri?…) și, mai ales, nimic despre PSD. Căutînd în urmă, am aflat că o doamnă parlamentar PSD a depus un proiect de lege pentru fertilizarea in vitro prin 2014-2015. De atunci, nimic. Un ONG pe nume SOS Infertilitatea spune că sîntem singura țară europeană fără o lege a fertilizării in vitro. Probabil celelalte au fost deja transformate în piețe pentru tehnologii malefice de către PSD.

4. Maximalizarea/minimalizarea faptelor. Se văd foarte bine în discuția despre implicarea procurorului general, Augustin Lazăr, în poliția politică a anilor ’80. Antena 3, care a popularizat tema, produce pe bandă enunțuri gen „Mărturiile care îl înfundă pe Augustin Lazăr“. Dar procurorul general are și prieteni necondiționați, ca Ziare.com, care strigă: „Marea manipulare“.

O investigație Dela0.ro a stabilit faptele: Lazăr a semnat cel puțin o decizie care a împiedicat punerea în libertate a unui deținut politic. Semnătura era formală, fiindcă eliberările condiționate erau stabilite de Securitate. Lazăr nu a fost nici torționar, nici promotor activ al poliției politice. Dar a semnat.

5. Analogiile care te păcălesc. Într-o ediție „istorică“ a emisiunii sale, Mihai Gâdea face dezvăluiri „fără precedent“ despre statul paralel. E un balaur? Nu, crede Mihai Gâdea, fiindcă are mai multe capete (?!). E hidră? Da, că are, dar fiți atenți: Gâdea desenează pe flipchart un bloc. La ultimul etaj locuiește Traian Băsescu. Diverși oameni din servicii și putere sînt plasați la diferite ferestre, după negocieri cu Ciuvică și ceilalți sicofanți din studio.

De fapt, „statul paralel“, expresie pusă în circulație în România de PSD, e în sine o analogie/metaforă vizuală, prin adjectivul folosit. Analogiile nu au nevoie de alte analogii, dar, bineînțeles, media trebuie doar să dezvolte și să țină calde poncifele propagandiste ale politicienilor. Sînt blocurile vizualizări relevante pentru sintagma respectivă? Ca să o luăm în serios, sub ea ar trebui să stea o teorie politologică. Dar politologii nu desenează blocuri.

În ultima vreme, în România, vînătoarea de fake news a ajuns sport național. E pasionant, fiindcă ele, fake news-urile, în sensul de minciuni propriu-zise, scot capul rar. Dar post-adevărul e, dialectic, un gen care amestecă adevărul și neadevărul. Și, de multe ori, al doilea rămîne nerostit, ca premisă subterană. Acolo trebuie să căutăm. 

Iulian Comanescu este analist media.

Foto: Journolink, flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.