Pîinea cea de toate zilelele a păreriștilor: post-adevărul

Publicat în Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie – 1 mai 2019
Pîinea cea de toate zilelele a păreriștilor: post adevărul jpeg

De vreo 15 ani, de cînd așa-numitele televiziuni de știri au invadat piața, România pare o țară în care părerismul bazat pe fast thinking și competențe universale a devenit nu doar obsesie națională, ci și panaceu politic. Așa și este, doar că, în ultimii ani, studiourile TV și ziarele nu mai primesc orice fel de păreriști. Ci doar pe cei care vorbesc „pe linie“, linia post-adevărurilor agreate de partide.

O clasificare a celor ce se spun la TV și în ziare arată că minciunile pure și simple sau idioțeniile flagrante sînt destul de rare. În locul lor avem alte tipuri de deturnări:

1. Vorbele cu încărcătură emoțională. „Ponta dezamăgește“, titrează Evenimentul zilei după ultimul sondaj electoral, explicînd că „nu reușește să capitalizeze electorat în ultimele șase luni“. Asta, în condițiile în care Victor Ponta a pus pe roate un partid care a ajuns la 11-12% (cam scorul revelației USR) de la nimic, în cîteva luni. De fapt, asta e principala îngrijorare a PSD-Dragnea, care-și vede electoratul canibalizat de Pro România. Și atunci, de ce să nu fii pretențios și să ceri de la Ponta mult mai mult?

În aceeași gamă, din „ziarul online craiovean independent“ Jurnaldecraiova.ro aflăm: „Klaus Iohannis distruge total PSD-ul cu ultima lui declarație!“ De fapt, nu era declarație, ci decizie politică, anume aceea de a nu-i numi pe Lia Olguța Vasilescu și Mircea Drăghici ca miniștri. Știrea e de prin ianuarie. În aprilie, PSD n-o duce chiar senzațional, dar nu e nici distrusul PNȚCD.

2. Aproximațiile sintactice. Vedem una tot în exemplul de mai sus. Nu simțiți că lipsește ceva din „Ponta dezamăgește“? „A dezamăgi“ e verb tranzitiv, cere un compliment direct, care răspunde la întrebarea „Pe cine?“. Formularea vine probabil de la comentatorii de sport, dar acolo e vorba de o elipsă. Cînd spui „Mutu a dezamăgit“, complementul lipsește, dar e clar că e vorba de suporterii echipei. La Victor Ponta, nu e. Dezamăgește electoratul propriu? Pe cel advers? Analiștii politici? Ziarul care a dat titlul? Dar, sigur, dacă nu spui îl bagi pe Ponta mai tare-n cofă.

3. Vorbitul la viitor. „România e în pragul dezastrului din cauza guvernării Z“, spune totdeauna partidul W, de opoziție. Astfel de afirmații sînt la îndemînă, fiindcă viitorul nu e verificabil. Adesea, se cristalizează în scenarii. Un exemplu de pe site-ul rusofil ActiveNews: „Iar se preface guvernul PSD că încurajează natalitatea – și în realitate construiește o piață pentru tehnologii și business-uri extrem de controversate moral.“ Prin articol citim despre fertilizarea in vitro, despre care ni se spune pe puncte că nu e bună. Nimic despre celelalte tehnologii controversate (clonare? inginerie genetică? implantare de cipuri?…) și, mai ales, nimic despre PSD. Căutînd în urmă, am aflat că o doamnă parlamentar PSD a depus un proiect de lege pentru fertilizarea in vitro prin 2014-2015. De atunci, nimic. Un ONG pe nume SOS Infertilitatea spune că sîntem singura țară europeană fără o lege a fertilizării in vitro. Probabil celelalte au fost deja transformate în piețe pentru tehnologii malefice de către PSD.

4. Maximalizarea/minimalizarea faptelor. Se văd foarte bine în discuția despre implicarea procurorului general, Augustin Lazăr, în poliția politică a anilor ’80. Antena 3, care a popularizat tema, produce pe bandă enunțuri gen „Mărturiile care îl înfundă pe Augustin Lazăr“. Dar procurorul general are și prieteni necondiționați, ca Ziare.com, care strigă: „Marea manipulare“.

O investigație Dela0.ro a stabilit faptele: Lazăr a semnat cel puțin o decizie care a împiedicat punerea în libertate a unui deținut politic. Semnătura era formală, fiindcă eliberările condiționate erau stabilite de Securitate. Lazăr nu a fost nici torționar, nici promotor activ al poliției politice. Dar a semnat.

5. Analogiile care te păcălesc. Într-o ediție „istorică“ a emisiunii sale, Mihai Gâdea face dezvăluiri „fără precedent“ despre statul paralel. E un balaur? Nu, crede Mihai Gâdea, fiindcă are mai multe capete (?!). E hidră? Da, că are, dar fiți atenți: Gâdea desenează pe flipchart un bloc. La ultimul etaj locuiește Traian Băsescu. Diverși oameni din servicii și putere sînt plasați la diferite ferestre, după negocieri cu Ciuvică și ceilalți sicofanți din studio.

De fapt, „statul paralel“, expresie pusă în circulație în România de PSD, e în sine o analogie/metaforă vizuală, prin adjectivul folosit. Analogiile nu au nevoie de alte analogii, dar, bineînțeles, media trebuie doar să dezvolte și să țină calde poncifele propagandiste ale politicienilor. Sînt blocurile vizualizări relevante pentru sintagma respectivă? Ca să o luăm în serios, sub ea ar trebui să stea o teorie politologică. Dar politologii nu desenează blocuri.

În ultima vreme, în România, vînătoarea de fake news a ajuns sport național. E pasionant, fiindcă ele, fake news-urile, în sensul de minciuni propriu-zise, scot capul rar. Dar post-adevărul e, dialectic, un gen care amestecă adevărul și neadevărul. Și, de multe ori, al doilea rămîne nerostit, ca premisă subterană. Acolo trebuie să căutăm. 

Iulian Comanescu este analist media.

Foto: Journolink, flickr

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Nicolae Balcescu jpg
Satira de excepție a lui Nicolae Bălcescu despre corupția din România. „Neam de curci” VIDEO
De Ziua Națională a României, Antena 1 a difuzat emisiunea „România, Râzi cu RoaST!”, în cadrul căreia un actor cunoscut l-a interpretat pe marele istoric Nicolae Bălcescu.
Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.