Arad – Oraș Liber Regesc

Corneliu PĂDUREAN
Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
Arad – Oraș Liber Regesc jpeg

După pacea de la Karlowitz din 1699, orașul Arad a intrat oficial sub stăpînirea Austriei. Autoritățile au transformat orașul în sediul regimentelor de graniță, formate din militari sîrbi. Fiind centru militar, orașul a fost pus sub autoritatea comandamentului suprem austriac. Treptat, în jurul cetății se ridică alături de „orașul militar“, populat mai ales de sîrbi, și un oraș civil denumit „civitas germanica“, locuit de germani, români şi maghiari.

La începutul secolului al XVIII-lea, așe-zarea în oraș a meșteșugarilor și co-mer-cianților s-a dovedit benefică pentru e-vo-luția economică a acestuia. Cu toate acestea, dezvoltarea economică a Aradului era frînată de menținerea jurisdicției feudale.

Încă în anul 1725 i s-a promis Aradului ridicarea la rangul de oraș liber regesc. După desființarea regimentelor gră-ni-cerești, locuitorii urbei își reînnoiesc cererile adresate împărătesei Maria Tereza solicitînd pentru orașul lor statutul de „civitas“. Un prim pas în eliberarea orașului s-a făcut în anul 1759, cînd se obține răscumpărarea robotei locuitorilor.

După vizita din anul 1768, la Arad, a moștenitorului coroanei habsburgice Iosif al II-lea, orașul își pierde veniturile provenite din arendarea regalilor camerale, acestea fiind date în arendă altora. Cu greu a reușit deputăția trimisă la Viena să reobțină arendarea acestor venituri pe seama orașului.

Cu prilejul unei noi vizite a aceluiași moștenitor imperial, de data aceasta în anul 1773, a fost reînnoită cererea de trecere a Aradului în rîndul orașelor libere regești. În urma acestor solicitări, în anul 1774, împărăteasa Maria Tereza a eliberat orașul de sub jurisdicția nobiliară.

Atitudinea loială a orașului faţă de împărăție în timpul războaielor cu Franța, precum și donația de 2.689 de guldeni au cîntărit, cu siguranță, în hotărîrea împăratului Francisc din 1795, prin care s-a fixat suma de 200.000 de florini necesară răscumpărării obligațiilor orașului. Suma a fost plătită cu mari eforturi în anul 1808.

Desele deputațiuni ale orașului în capitala imperiului, promisiunile repetate ale Curții vieneze și, nu în ultimul rînd, suma deloc neglijabilă de 336.092 de florini au grăbit în cele din urmă hotărîrea Vienei. La 12 aprilie 1834 a fost semnată de împărat diploma prin care Aradul primea statutul de oraș liber regesc.

Transcrierea pe pergament și pictarea stemei orașului au amînat aducerea la Arad a diplomei sigilate. Este posibil ca întîrzierea să fi fost determinată și de dorința casei imperiale de a lega evenimentul de împlinirea, la 1 august, a 30 de ani de la proclamarea lui Francisc I ca împărat al Austriei, precum și de împlinirea vîrstei de 66 ani de către acesta.

La data de 21 august 1834, cu prilejul „Sărbătorilor Aradului“, care s-au desfășurat pe parcursul a 11 zile, între 17-28 august, a avut loc festivitatea oficială de atribuire a calității de oraș liber regesc. Comisarul imperial, baronul Orczy Laurențiu, în cortul din fața primăriei, a înmînat în mod festiv diploma adusă de la Viena. Acesta a fost întîmpinat de localnici, de corpurile de miliţie urbană, de unități călare şi de reprezentanţi ai breslelor care jură credinţă împăratului, al cărui portret era expus în cort, şi patriei, după proclamarea Oraşului Liber Regesc.

Locuitorii s-au bucurat și ei de marea sărbătoare. Au fost sacrificați doi boi grași și s-au împărțit, conform documentelor, 130 de găleți de vin roșu și alb.

Seara, orașul a fost iluminat de torțe și lampioane, iar balul organizat a ținut pînă la ora 3 dimineața. Din păcate, bucuria arădenilor a fost marcată de ploaia torențială care a căzut la lăsarea nopții.

În cuprinsul diplomei sînt prezentate argumentele pentru care casa imperială a hotărît să acorde Aradului statutul de oraș liber regesc. Cu acest prilej, este amintit printre altele atașamentul locuitorilor faţă de monarhie, dovedit cu prilejul războaielor cu Franța. De asemenea, în 22 de puncte sînt enumerate drepturile de care urmau să se bucure cetățenii orașului.

Conform diplomei, urbea avea dreptul la un consiliu intern format din primar, jude, opt consilieri și un consiliu extern compus din 60 de membri, precum și la reprezentarea orașului în starea a IV-a a Dietei. Dar opoziția nobilimii mijlocii și mari a anulat vremelnic această posibilitate.

Primul primar al Aradului, ca oraș liber regesc, a fost Heim Domokos. Tot în prezenţa comisarului imperial a fost constituit primul consiliu orășenesc, iar funcționarii au depus jurămîntul.

După obținerea acestui statut, orașul se înscrie tot mai mult pe linia industrializării. Dintr-un oraș în care, la începutul secolului al XIX-lea, raţele sălbatice aflate pe bălțile din centrul orașului puteau fi încă vînate din poarta casei, Aradul ajunge la sfîrșitul aceluiași secol să fie unul dintre centrele urbane cele mai importante din statul ungar, din zona central-est europeană și din vestul actualei Românii. 

Corneliu Pădurean este istoric, profesor univ. dr. la Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad.

Foto: Ciprian Hord

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.