Aradul – o Vienă a României

Simona STIGER
Publicat în Dilema Veche nr. 787 din 21-28 martie 2019
Aradul – o Vienă a României jpeg

Look-ul orașului (arhitectura urbană inspirată din stilul arhitectonic al Vienei), ordinea, spiritul germanic sau viața mondenă a Aradului de altădată să fi atras orașului denumirea de Mică Vienă? Sau poate toate la un loc, pentru că, începînd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Aradul cunoaște o serie întreagă de transformări care-i conferă tot mai mult aspectul unei metropole. Edilitar, orașul a fost reconstruit pe baza unui plan urbanistic avînd ca model Ringul vienez. S-a început amenajarea unei promenade cu o lungime de doi kilometri și o lățime de 60-140 de metri, pornind de la Piața Avram Iancu, iar porțiunea delimitată de actuala stradă Horia (Palatul Neuman), cunoscută sub numele de Corso, a fost împodobită cu clădiri monumentale, ridicate în stil baroc, neobaroc, eclectic, renascentist, neoclasic, neogotic și Wiener Secession.

Tot atunci a început și afirmarea economică a orașului, care a găzduit în 1890 prima expoziție agro-industrială organizată în afara Capitalei. Evenimentul a atras noi investiții: Fabrica de Vagoane şi Motoare „Johann Weitzer“ S.A., prima fabrică de locomotive cu abur pentru ecartament normal din Transilvania, înființată în 1891 (mai tîrziu aici s-au produs primele garnituri pentru metroul bucureştean, iar acum se  produc tramvaie, troleibuze electrice și vagoane de călători), fabrica de mobilă Lengyel (care a devenit furnizoarea Curții Regale și Imperiale, iar după ce a obținut medalia de aur la expoziția de la Paris, în 1900, a mobilat interiorul muzeului Kensington din Londra), Moara și fabrica de spirt a fraților Neuman (înnobilați de împărat în 1884), fabrica de automobile (Marta) și prima Societate de transport cu autobuze de pe teritoriul actualei Românii, ceea ce a dus la dispariția celebrelor tramvaie trase de cai, care fuseseră introduse în Arad în 1869.

Se deschid case de modă (unele au chiar sucursale în Timișoara, Lugoj, Caransebeș), se construiesc noi hoteluri, între care Crucea Albă (Ardealul), considerat cel mai elegant (aici a fost introdusă pentru prima oară în oraş apa caldă în camere), a găzduit celebrități (împăratul austriac Franz Iosif), scriitori (Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Octavian Goga, Ady Endre), iar în sala de festivități au concertat Franz Liszt, Johann Strauss jr., Johannes Brahms. Aradul era recunoscut ca „orașul femeilor frumoase“, multe dintre ele căsătorindu-se cu bărbați celebri, cum a fost, spre exemplu, fiica baronului Pugly (proprietarul Castelului de la Șofronea), devenită în 1901 soția lui Miklos Horthy, pe atunci un tînăr ofițer de marină. Căsătoria a fost oficiată în Arad, la biserica reformată de pe strada Mihai Eminescu.

La modă erau și spectacolele de teatru (stagiunea ținea din octombrie pînă în iunie), film (primele „fotografii vii“ au stîrnit curiozitatea arădenilor, astfel că au rulat douăsprezece zile și nu trei zile, cît era programat inițial). Toate acestea duc la o schimbare de mentalitate: se discută acum și despre emanciparea femeilor (în oraș funcționau mai multe societăți feminine, Asociația feminină cetățenească, Reuniunea Femeilor Române din Arad și Provincie), sînt cunoscute măsuri contraceptive (în farmaciile orașului se comercializau prezervative aduse tocmai din emancipata Americă).

Despre balurile organizate mai ales la hotelul Trei Crai și la Crucea Albă, care impresionau prin eleganță, rafinament, bun gust, povestește și Jókai Mór. Între ele, balurile „costumate“ ale Reuniunii Femeilor Române din Arad aveau loc întotdeauna în 2 februarie și „numai pe vremea turneelor teatrale ale lui Millo și Pascaly era o întîlnire ca la bal. Atunci, actuala Piață Avram Iancu, pînă la podul Mureșului, era plină de trăsurile celor veniți să asiste la reprezentările teatrale, toți îmbrăcați în haine de sărbătoare“.

Viața mondenă a urbei se consuma în restaurante, berării (clienții fideli își aveau propria halbă pe care aveau gravat numele, iar pe capacul de porțelan era fotografia posesorului), cofetării, cafenele. Dintre toate, Cafeneaua Abbazia din Piața Avram Iancu, deschisă pînă dimineața, era cea mai apreciată de arădeni pentru muzica țigănescă, mîncarea, servirea și atmosfera creată chiar de patronul ei, un cartofor înrăit, care avea grijă să facă reclamă firmei prin „spectacolul“ oferit dimineața, cînd pleca spre casă însoțit de trăsuri și lăutari.

Atmosfera, istoria și frumusețea locului au transformat orașul într-un „oraș al teilor, al soarelui și al tinereții“, pe care un poet, odinioară, îl numise o „Vienă a României“. 

Simona Stiger este istoric, conferențiar univ. dr. la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș“, Arad.

Foto: Ciprian Hord

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ce a scos la iveală ancheta privind moartea actorului din Friends, Matthew Perry. Raportul autopsiei
Poliția din Los Angeles și Agentia de Control al Drogurilor din SUA au deschis o anchetă privind moartea îndrăgitului actor din Friends, Matthew Perry. El a fost găsit fără suflare în octombrie 2023 din cauza efectelor acute ale anestezicului ketamină.
image
Istvan Kovacs „fluieră“, diseară, finala Ligii Europa: cât câștigă cel mai bine plătit arbitru român
La Dublin, pe „Aviva Stadium“, în față a peste 50.000 de spectatori, se va decerna primul trofeu european din acest sezon, cel din Liga Europa. Atalanta – Leverkusen se va juca, diseară, de la ora 22.00 (Pro Arena) cu o brigadă din România.
image
Ce a mâncat la micul dejun o femeie care a reușit să slăbească 45 de kilograme: „ajunge până la prânz și te simți bine“
O utilizatoare TikTok a împărtășit o rețeta de mic dejun care a ajutat-o să slăbească 45 de kilograme, din cele 100 pe care le avea. Este o rețetă simplă, ușor de făcut și la îndemâna tuturor.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.