Istorie, ideologizare și părerism în România actuală

Dorin DOBRINCU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie ÔÇô 1 mai 2019
Istorie, ideologizare și părerism  în România actuală jpeg

Societ─â╚Ťile trecute s├«nt, cel mai adesea, greu de ├«n╚Ťeles de c─âtre oamenii contemporani. Motivele s├«nt diverse. Pentru comunit─â╚Ťile mai vechi avem surse pu╚Ťine, disparate, uneori doar c├«teva izvoare scrise, alteori deloc, de regul─â ceva mai multe urme arheologice. ├Än cazul societ─â╚Ťilor mai apropiate de noi, sursele se ├«nmul╚Ťesc, pentru cele din ultimele secole devenind chiar strivitoare cantitativ. ├Äns─â ╚Öi lumile de demult, ╚Öi cele apropiate s├«nt deseori abordate cu lentile culturale care pot deforma ├«n╚Ťelegerea istoric─â. Investigarea trecutului necesit─â cuno╚Ötin╚Ťe teoretice, ├«n╚Ťelegerea contextului mereu schimb─âtor ╚Öi, ├«n plus, numeroase competen╚Ťe, de la limbile vechi, disp─ârute, p├«n─â la paleografiile ├«n care au fost scrise documentele, de la credin╚Ťele religioase p├«n─â la practicile culturale disp─ârute. Lu├«nd ├«n considerare toate acestea, nu este ├«nt├«mpl─âtoare ├«nmul╚Ťirea speciali╚Ötilor ├«n studii istorice, nu neap─ârat doar istorici ÔÇô de╚Öi ├«n primul r├«nd ace╚Ötia ÔÇô, ci ╚Öi antropologi, sociologi, filologi etc.

├Äns─â ├«n ultimele decenii, ├«n condi╚Ťiile accesibilit─â╚Ťii la mijloacele de comunicare, mai ales ├«n mediul online, se produc ╚Öi se difuzeaz─â tot mai multe opinii stranii cu privire la trecut. Fie c─â este vorba de perioade foarte vechi, fie de cele mai apropiate de noi, p─ârerile celor care nu au nici un fel de expertiz─â istoric─â s├«nt tot mai insistent expuse public. Exprimarea opiniei pare s─â fie posibil─â pentru oricine are acces la Internet, prin accesarea facil─â a unor pagini de informare popular─â. Diletantismul cu privire la trecut ÔÇô adeseori arogant, agresiv ÔÇô intr─â ├«n casele, ├«n min╚Ťile oamenilor ├«ndeosebi prin intermediul revistelor ╚Öi c─âr╚Ťilor de proast─â calitate, al unor televiziuni mai mult sau mai pu╚Ťin ni╚Öate, iar ├«n ultima vreme prin diversele canale online, website-uri ╚Öi pagini de Facebook. Opinia pare s─â primeze ├«n fa╚Ťa cunoa╚Öterii dob├«ndite cu efort, ├«n timp, prin recursul la instrumente profesionale care nu s├«nt la ├«ndem├«na oricui, cum aminteam mai sus. Reflec╚Ťia istoric─â pare (auto)exilat─â ├«n lumea profesioni╚Ötilor.

Voi oferi doar c├«teva exemple care privesc ofensiva p─ârerismului ├«n materie de istorie, cu referire la spa╚Ťiul public rom├ónesc. Ele s├«nt suficiente ├«ns─â pentru a ├«n╚Ťelege importan╚Ťa opiniei avizate ╚Öi de bun─â credin╚Ť─â ├«n fa╚Ťa ac╚Ťiunii concertate a unor ideologii mai vechi sau mai noi, a propagandei grosiere sau rafinate, ori pur ╚Öi simplu a p─ârerilor exprimate cu non╚Öalan╚Ť─â de persoane f─âr─â expertiz─â.

Nemul╚Ťumi╚Ťi de o istorie care le pare dureros de modest─â, unii autori rom├óni ÔÇô ╚Öi publicul lor ÔÇô s-au refugiat ├«ntr-un trecut r─âst─âlm─âcit sau uneori inventat de-a dreptul. ├Än special perioada de ├«nceput a istoriei scrise a acestui spa╚Ťiu a c─âzut victim─â teoriilor care nu au nici o leg─âtur─â nu doar cu realitatea istoric─â, cu sursele verificabile ╚Öi puse ├«ntr-un cadru larg, dar deseori nici m─âcar cu bunul-sim╚Ť. Astfel, afl─âm c─â dacii vorbeau o limb─â care era de fapt latina, c─â de la ei au ├«nv─â╚Ťat-o romanii, c─â unele dintre marile realiz─âri ale antichit─â╚Ťii ar fi fost f─âcute aici, c─â sub Bucegi ar exista ├«nchipuite realiz─âri inginere╚Öti vechi de mii de ani. Nici un istoric nu vehiculeaz─â astfel de teorii. Acestea s├«nt exclusiv rodul fanteziei unor oameni care au alte profesii ÔÇô medici, generali ie╚Öi╚Ťi de mult la pensie, realizatori de emisiuni TV etc. ÔÇô ╚Öi care par s─â-╚Öi fi g─âsit un rost prin proiectarea ├«n trecut a unor fantezii personale ╚Öi de grup. ╚śi care s├«nt prilej de glume din partea celor ├«nzestra╚Ťi cu spirit critic ╚Öi umor.

Pentru perioadele medieval─â ╚Öi modern─â, situa╚Ťia se complic─â, din motive care ╚Ťin de existen╚Ťa unor surse diversificate, dar ╚Öi de o cunoa╚Ötere elementar─â ceva mai bun─â ├«n r├«ndul publicului. Fanteziile nu mai circul─â ne├«ngr─âdit ca ├«n lumea dacomanilor. ├Äns─â ele se reg─âsesc ├«n forma suprainterpret─ârilor inclusiv ├«ntre istorici, cu at├«t mai mult cu c├«t servesc ╚Öi unor scopuri propagandistice. A╚Ö aminti aici inventarea unui soi de primordialism etnicist, ├«n formula ÔÇ×na╚Ťiunea rom├ón─â medieval─âÔÇť, sub influen╚Ťa unor teorii romantice, reciclate ├«n anii na╚Ťional-comunismului, considerarea unor c─âlug─âri sau domnitori moldo-valahi obscuri drept egali, dac─â nu superiori unor g├«nditori sau principi occidentali care au marcat civiliza╚Ťia european─â. Aceste expresii actualizate ale protocronismului circul─â ├«n condi╚Ťiile ├«n care punerea ├«n context ╚Öi compara╚Ťia adecvat─â cu ceea ce s-a ├«nt├«mplat ├«n alte spa╚Ťii par s─â fie ignorate din motive ideologice. Prin intermediul unor canale media sau al unor structuri educa╚Ťionale, inclusiv de nivel mediu, teoriile amintite ÔÇô ╚Öi multe altele ÔÇô au o anume circula╚Ťie ├«n straturi populare, unde se caut─â evadarea dintr-un prezent marcat de frustrare.

Vehicularea unor opinii f─âr─â fundamente este vizibil─â ╚Öi ├«n privin╚Ťa istoriei recente. ├Än ultimele dou─â decenii au fost mai multe scandaluri publice legate de afirma╚Ťiile unor oameni politici cu referire la dictaturile de la jum─âtatea secolului trecut, la cel de-al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi la comunism. Spre exemplu, unii au negat de-a dreptul existen╚Ťa Holocaustului ├«n Rom├ónia ori au f─âcut compara╚Ťii inacceptabile, al╚Ťii s-au r─âfuit public cu figuri simbolice ale istoriei Rom├óniei contemporane ori au f─âcut dese referiri la Justi╚Ťia actual─â ca la una stalinist─â ╚Öi au minimalizat tragediile provocate de regimul comunist.

├Äns─â p─ârerismul pe teme de istorie recent─â ╚Öi relativizarea unor subiecte altminteri grave s├«nt prezente nu doar ├«ntre cei care nu au formal studii sau competen╚Ťe istorice, ci ╚Öi ├«ntre cei care le au, adic─â ├«ntre istorici, ├«ntre academici, fie c─â este vorba de universitari sau de cercet─âtori din institutele specializate, din muzee sau arhive. S-au ├«nmul╚Ťit compara╚Ťiile ├«ntre cercet─ârile judiciare ╚Öi procesele ├«n cazuri de corup╚Ťie din Rom├ónia actual─â cu anchetele ╚Öi procesele din perioada comunist─â. Ceea ce pentru orice om cu o minim─â cultur─â istoric─â este inacceptabil.

├Äntr-o lume ├«n care informa╚Ťia circul─â tot mai repede, p─ârerile despre trecut ajung s─â se substituie reconstituirii riguroase a faptelor ╚Öi analizei contextualizate. Uneori este vorba de ignoran╚Ť─â, iar daunele produse ├«n spa╚Ťiul public mai pot fi remediate dac─â exist─â bun─â credin╚Ť─â. Grav este ├«ns─â c├«nd opiniile de acest fel s├«nt produse explicit pentru a manipula, s├«nt difuzate de structuri politice sau de media-propagand─â, pentru care cunoa╚Öterea istoric─â bazat─â pe cercetare nu conteaz─â. 

Dorin Dobrincu este istoric, cercet─âtor la Institutul de Istorie ÔÇ×A.D. XenopolÔÇť din Ia╚Öi.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.