Istorie, ideologizare și părerism în România actuală

Dorin DOBRINCU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie ÔÇô 1 mai 2019
Istorie, ideologizare și părerism  în România actuală jpeg

Societ─â╚Ťile trecute s├«nt, cel mai adesea, greu de ├«n╚Ťeles de c─âtre oamenii contemporani. Motivele s├«nt diverse. Pentru comunit─â╚Ťile mai vechi avem surse pu╚Ťine, disparate, uneori doar c├«teva izvoare scrise, alteori deloc, de regul─â ceva mai multe urme arheologice. ├Än cazul societ─â╚Ťilor mai apropiate de noi, sursele se ├«nmul╚Ťesc, pentru cele din ultimele secole devenind chiar strivitoare cantitativ. ├Äns─â ╚Öi lumile de demult, ╚Öi cele apropiate s├«nt deseori abordate cu lentile culturale care pot deforma ├«n╚Ťelegerea istoric─â. Investigarea trecutului necesit─â cuno╚Ötin╚Ťe teoretice, ├«n╚Ťelegerea contextului mereu schimb─âtor ╚Öi, ├«n plus, numeroase competen╚Ťe, de la limbile vechi, disp─ârute, p├«n─â la paleografiile ├«n care au fost scrise documentele, de la credin╚Ťele religioase p├«n─â la practicile culturale disp─ârute. Lu├«nd ├«n considerare toate acestea, nu este ├«nt├«mpl─âtoare ├«nmul╚Ťirea speciali╚Ötilor ├«n studii istorice, nu neap─ârat doar istorici ÔÇô de╚Öi ├«n primul r├«nd ace╚Ötia ÔÇô, ci ╚Öi antropologi, sociologi, filologi etc.

├Äns─â ├«n ultimele decenii, ├«n condi╚Ťiile accesibilit─â╚Ťii la mijloacele de comunicare, mai ales ├«n mediul online, se produc ╚Öi se difuzeaz─â tot mai multe opinii stranii cu privire la trecut. Fie c─â este vorba de perioade foarte vechi, fie de cele mai apropiate de noi, p─ârerile celor care nu au nici un fel de expertiz─â istoric─â s├«nt tot mai insistent expuse public. Exprimarea opiniei pare s─â fie posibil─â pentru oricine are acces la Internet, prin accesarea facil─â a unor pagini de informare popular─â. Diletantismul cu privire la trecut ÔÇô adeseori arogant, agresiv ÔÇô intr─â ├«n casele, ├«n min╚Ťile oamenilor ├«ndeosebi prin intermediul revistelor ╚Öi c─âr╚Ťilor de proast─â calitate, al unor televiziuni mai mult sau mai pu╚Ťin ni╚Öate, iar ├«n ultima vreme prin diversele canale online, website-uri ╚Öi pagini de Facebook. Opinia pare s─â primeze ├«n fa╚Ťa cunoa╚Öterii dob├«ndite cu efort, ├«n timp, prin recursul la instrumente profesionale care nu s├«nt la ├«ndem├«na oricui, cum aminteam mai sus. Reflec╚Ťia istoric─â pare (auto)exilat─â ├«n lumea profesioni╚Ötilor.

Voi oferi doar c├«teva exemple care privesc ofensiva p─ârerismului ├«n materie de istorie, cu referire la spa╚Ťiul public rom├ónesc. Ele s├«nt suficiente ├«ns─â pentru a ├«n╚Ťelege importan╚Ťa opiniei avizate ╚Öi de bun─â credin╚Ť─â ├«n fa╚Ťa ac╚Ťiunii concertate a unor ideologii mai vechi sau mai noi, a propagandei grosiere sau rafinate, ori pur ╚Öi simplu a p─ârerilor exprimate cu non╚Öalan╚Ť─â de persoane f─âr─â expertiz─â.

Nemul╚Ťumi╚Ťi de o istorie care le pare dureros de modest─â, unii autori rom├óni ÔÇô ╚Öi publicul lor ÔÇô s-au refugiat ├«ntr-un trecut r─âst─âlm─âcit sau uneori inventat de-a dreptul. ├Än special perioada de ├«nceput a istoriei scrise a acestui spa╚Ťiu a c─âzut victim─â teoriilor care nu au nici o leg─âtur─â nu doar cu realitatea istoric─â, cu sursele verificabile ╚Öi puse ├«ntr-un cadru larg, dar deseori nici m─âcar cu bunul-sim╚Ť. Astfel, afl─âm c─â dacii vorbeau o limb─â care era de fapt latina, c─â de la ei au ├«nv─â╚Ťat-o romanii, c─â unele dintre marile realiz─âri ale antichit─â╚Ťii ar fi fost f─âcute aici, c─â sub Bucegi ar exista ├«nchipuite realiz─âri inginere╚Öti vechi de mii de ani. Nici un istoric nu vehiculeaz─â astfel de teorii. Acestea s├«nt exclusiv rodul fanteziei unor oameni care au alte profesii ÔÇô medici, generali ie╚Öi╚Ťi de mult la pensie, realizatori de emisiuni TV etc. ÔÇô ╚Öi care par s─â-╚Öi fi g─âsit un rost prin proiectarea ├«n trecut a unor fantezii personale ╚Öi de grup. ╚śi care s├«nt prilej de glume din partea celor ├«nzestra╚Ťi cu spirit critic ╚Öi umor.

Pentru perioadele medieval─â ╚Öi modern─â, situa╚Ťia se complic─â, din motive care ╚Ťin de existen╚Ťa unor surse diversificate, dar ╚Öi de o cunoa╚Ötere elementar─â ceva mai bun─â ├«n r├«ndul publicului. Fanteziile nu mai circul─â ne├«ngr─âdit ca ├«n lumea dacomanilor. ├Äns─â ele se reg─âsesc ├«n forma suprainterpret─ârilor inclusiv ├«ntre istorici, cu at├«t mai mult cu c├«t servesc ╚Öi unor scopuri propagandistice. A╚Ö aminti aici inventarea unui soi de primordialism etnicist, ├«n formula ÔÇ×na╚Ťiunea rom├ón─â medieval─âÔÇť, sub influen╚Ťa unor teorii romantice, reciclate ├«n anii na╚Ťional-comunismului, considerarea unor c─âlug─âri sau domnitori moldo-valahi obscuri drept egali, dac─â nu superiori unor g├«nditori sau principi occidentali care au marcat civiliza╚Ťia european─â. Aceste expresii actualizate ale protocronismului circul─â ├«n condi╚Ťiile ├«n care punerea ├«n context ╚Öi compara╚Ťia adecvat─â cu ceea ce s-a ├«nt├«mplat ├«n alte spa╚Ťii par s─â fie ignorate din motive ideologice. Prin intermediul unor canale media sau al unor structuri educa╚Ťionale, inclusiv de nivel mediu, teoriile amintite ÔÇô ╚Öi multe altele ÔÇô au o anume circula╚Ťie ├«n straturi populare, unde se caut─â evadarea dintr-un prezent marcat de frustrare.

Vehicularea unor opinii f─âr─â fundamente este vizibil─â ╚Öi ├«n privin╚Ťa istoriei recente. ├Än ultimele dou─â decenii au fost mai multe scandaluri publice legate de afirma╚Ťiile unor oameni politici cu referire la dictaturile de la jum─âtatea secolului trecut, la cel de-al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi la comunism. Spre exemplu, unii au negat de-a dreptul existen╚Ťa Holocaustului ├«n Rom├ónia ori au f─âcut compara╚Ťii inacceptabile, al╚Ťii s-au r─âfuit public cu figuri simbolice ale istoriei Rom├óniei contemporane ori au f─âcut dese referiri la Justi╚Ťia actual─â ca la una stalinist─â ╚Öi au minimalizat tragediile provocate de regimul comunist.

├Äns─â p─ârerismul pe teme de istorie recent─â ╚Öi relativizarea unor subiecte altminteri grave s├«nt prezente nu doar ├«ntre cei care nu au formal studii sau competen╚Ťe istorice, ci ╚Öi ├«ntre cei care le au, adic─â ├«ntre istorici, ├«ntre academici, fie c─â este vorba de universitari sau de cercet─âtori din institutele specializate, din muzee sau arhive. S-au ├«nmul╚Ťit compara╚Ťiile ├«ntre cercet─ârile judiciare ╚Öi procesele ├«n cazuri de corup╚Ťie din Rom├ónia actual─â cu anchetele ╚Öi procesele din perioada comunist─â. Ceea ce pentru orice om cu o minim─â cultur─â istoric─â este inacceptabil.

├Äntr-o lume ├«n care informa╚Ťia circul─â tot mai repede, p─ârerile despre trecut ajung s─â se substituie reconstituirii riguroase a faptelor ╚Öi analizei contextualizate. Uneori este vorba de ignoran╚Ť─â, iar daunele produse ├«n spa╚Ťiul public mai pot fi remediate dac─â exist─â bun─â credin╚Ť─â. Grav este ├«ns─â c├«nd opiniile de acest fel s├«nt produse explicit pentru a manipula, s├«nt difuzate de structuri politice sau de media-propagand─â, pentru care cunoa╚Öterea istoric─â bazat─â pe cercetare nu conteaz─â. 

Dorin Dobrincu este istoric, cercet─âtor la Institutul de Istorie ÔÇ×A.D. XenopolÔÇť din Ia╚Öi.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.