⬆
Societate
Pagina 45
Roșii storcite
Era o lădiță de roșii storcite în piață. Am privit materia dezintegrată, din ce în ce mai dusă, topită, dezrădăcinată. O muscă uriașă îi dădea ocol, se înfipseseră albinele. Omul era și el pe acolo. Trei-patru gorobeți căutau forme de viață mîncabile. Abandonau.
Înainte de a deveni cetățeni europeni. Şi după?
Tinerii se duc seara la discoteca din satul vecin, fiecare călare pe calul său, fără șa și cu părul dat cu gel.
Dacă
Dacă aș pleca vreodată din patria asta dulce, mi-ar fi dor de mirosul de vinete coapte, vara. De intimitatea asta un pic promiscuă din blocurile copilăriei mele. Căci asta vor face depărtarea, distanța și ruperea: o reîndrăgostire cu ochi umezi de bețiv.
„Ce este omul de-Ți amintești de el?“
Cînd întrebarea „Ce este omul?” îl privește pe individ, ea exprimă căutarea rostului existenței fiecăruia în parte.
Cum îi citim azi pe Părinți?
Astăzi sîntem beneficiarii unei fabuloase erudiții care, de peste un secol, oferă ediții critice, traduceri, comentarii ale textelor acestor autori, în marea lor parte cinstiți ca „Părinți ai Bisericii“. Știm acum mai multe despre ei decît s-a știut în oricare altă epocă.
Dincolo de victorie
Simona Halep poate mobiliza, fără îndoială, prin exemplul propriu, copii și tineri în drumul spre performanță, în orice domeniu. Un model nu numai prin efort și talent, ci, mai ales, prin tăcerea cu care înconjoară greutățile purtate pe umeri de-a lungul carierei.
Teleportări de week-end
La tîrgul de vechituri am regăsit gestul care mi-a sărit în ochi pentru prima dată cînd am plecat din țară, în Anglia, și apoi în Franța, prin anii ’90: căutatul frenetic în coșuri imense, bucșite cu haine probabil la mîna a doua, printre care poți găsi, cu ceva noroc, și comori.
Elogiu filozofiei practice
Să nu ne amăgim: „preocuparea de sine“ şi „arta de a trăi“ rămîn preponderent elitiste, aşa cum s-a întîmplat şi în Antichitatea greco-romană, în timp ce complacerea şi „acceptarea de sine“ rămîn cuvintele de ordine ale culturii populare a divertismentului.
38 de ore de îmblînzit Ibiza
O plimbare prin cetatea-orășel (încă locuită) aduce aminte de Sighișoara prin atmosfera carnavalescă, puzderia de standuri cu mîncare și articole handmade, pantele abrupte și gangurile înguste. Orașul, în sine, exclude orice fel de opulență și pare încremenit în propriul ritm desprins de tiparele obișnuite.
Cu ochii-n 3,14
● „Toţi staţi în Bucureşti. De ce nu vă mutaţi în altă parte?“ a fost soluţia deputatului PSD Corneliu Buicu, oferită cu privire la poluarea aerului Capitalei. (C. Ş.)
Blestemul cireșei la 10 lei
Mai bine îmi iau cireș. E 19 lei în Obor și aștept să mi facă peste cinci ani cireșe. Iese mai bine cu așteptarea.
Falsa antropologie a compasiunii
Altcineva de vină. Ăia care n-au votat. Habar n-au cine e la guvernare și nici n-o să le pese curînd. Realitatea lor e, poate, un job 9-17, două vacanțe în străinătate, ieșit în weekend și făcut praf în cluburi, recuperare, de la capăt.
Corupţii ca persoane
E ridicol să chemi la rectificare interioară pe dl Dragnea şi pe tovarăşii lui de interese, pe soţii lui penali. Dar credinţa riscă ridicolul de a-şi adresa mesajul fiecărui suflet. Iisus, cel dintîi, riscă şi aruncă sămînţa cuvîntului lui pe orice sol, pe pămîntul interior al oricărei fiinţe.
Dacismul ca delir
Secta are numeroase variante internaționale: fervenți ai eclectismului New Age reînvie la Stonehenge megalitice ritualuri celtice. Mizînd pe o autoironie deșteaptă, francezii se delectează, de multe decenii, cu aventurile contrafactuale dedicate lui Asterix și Obelix.
Ce ne așteaptă?
Mitingul PSD ne-a adus în față imaginea pe care o vor avea, mulți ani de aici înainte, educația, sănătatea, Justiția. O imagine mutilată de corupție, ignoranță, nepăsare. Am învins!
22 (de ani). Atunci şi acum
Băiatul meu aruncă în aer prejudecățile generației noastre. Care generație, la rîndul ei, ca să ajungă la prejudecățile astea, oricît de absurd ar părea, s-a luptat, atît cît a putut, cu cele ale generației părinților (nu toți părinții intră în categoria asta) trăitori full time în comunism.
„Bucureștiul este un oraș complexat“ – interviu cu arhitectul Șerban STURDZA
Nu e același lucru dacă tai cinci pomi pe Magheru și plantezi 30 într-o pădure. Dacă ești de acord cu asemenea decizii, luate fără cap, îți înșeli, de fapt, familia. O guvernanță competentă trebuie să aibă grijă de majoritatea oamenilor.
Imagistica medicală – „paznic“ sau „agresor“?
Deși nici o investigație imagistică nu previne apariția vreunei boli, este bine cunoscut faptul că radiologia/imagistica are un rol hotărîtor în detectarea leziunilor precanceroase prin programele de screening
Standardizarea arhitecturii prin ochii unui copil
Am început să ascult pe la uşile învecinate, sperînd din suflet să recunosc vocea fratelui meu sau pe-a mamei. Numai voci străine, peste tot. Ori linişte. Timpul trecea, mi se făcuse foame, situaţia era suprarealistă (cum aveam să aflu la liceu).
Cu ochii-n 3,14
● Unele numere de mașini ies din obișnuita rutină senzaționalistă gen SEX, FBI, CIA. Am trecut pe lîngă o mașină cu numărul UNT. M-a înduioșat și mi-a adus aminte de vremurile de tristă, dar și hilară amintire, cînd o colegă de facultate a vrut să-l seducă pe un coleg cu un pachet de unt. (I. P.)
Mirajul social al anticlericalismului
Anticlericalismul are, de altfel, două aspecte, unul teoretic, avînd în vedere însăși funcția sacerdotală, altul ad personam, identificînd o persoană sau un grup bine conturat din cadrul clerului drept țintă a criticii.
Dumnezeu și confuziile noastre
Ce înseamnă a-L cunoaște pe Dumnezeu?; cum înțelegem unitatea treimică?; dar paternitatea divină?
Puşcăriaşul
Respectînd trecutul, asumîndu-mi responsabil prezentul, pregătind şi aşteptînd cu încredere viitorul, pot spera că toate sacrificiile făcute pînă acum nu au fost în zadar.
Cu ochii-n 3,14
● Din seria „Vehicule uimitoare“: o mașinuță cu pedale, ca de copil, ocupată de un imens domn cu barbă. Pe carosabil. (I. P.)
Paradoxul religiei
În Bunele Vestiri ale lui Fra Angelico – observa istoricul de artă Georges Didi-Huberman –, spaţiul întîlnirii între înger şi Fecioară e modelat în aşa fel încît să interzică o percepţie „naturalistă“ a scenei.
Moartea ca valoare adăugată
Moartea oferă însă cel mai frumos cadou al creatorului față de comunitate. Dincolo de acest prag, el devine inofensiv, nu mai poate brusca starea fixă a lucrurilor și se pretează docil omagiului hagiografic.
Cu ochii-n 3,14
● În ianurie, Philip Roth acorda, pentru The New York Times, ceea ce avea să fie ultimul său interviu. „Peste două luni veţi împlini 85 de ani. Vă simţiţi bătrîn? Cum este să îmbătrîniţi?“, era întrebat şi Roth răspundea: „Da, în doar două luni mă voi despărţi de bătrîneţe pentru a păşi în bătrîneţea adîncă – coborînd tot mai mult, cu fiecare zi, în temuta Vale a Umbrelor. Mi se pare uluitor să mă găsesc aici la finalul fiecărei zile. Seara, cînd mă bag în pat să mă culc, zîmbesc şi mă gîndesc:
Familia „tradițională“, dintr-o altă perspectivă
La o terasă de la Sinaia, o mamă în jur de 80 de ani şi o fiică de 60 stau la o cafea. Nu-şi vorbesc, doar îşi savurează cafeaua şi un moment de linişte, de familiaritate. Vor exista tot timpul lucruri care vor rămîne nespuse.
Sînt zile în care 6 lei șnițelul în Piața Rahova ți se pare fabulos
Sînt zile din acelea în care orice preț ți se spune este mare, mult prea mare. Uite, bunăoară luni. Este prea mult mi am zis, plimbîndu-mă prin Piața Rahova, prea mult să dau 6 lei pe un șnițel. Era capătul lumii și mi s-a făcut nod la buzunar. Cum să coste aici, unde-i totul ieftin, 6 lei un șnițel? Ce-i face?
Rădăcinile uscate de acasă
Și plec. De aia plec. Și să știți că, deseori, nici măcar nu mai e amărăciune în despărțirea asta. Poate să fie extrem de multă speranță, fie că plec dracului doar cu o pungă de plastic în mînă sau cu un Samsonite scump. Căci dincolo de dezamăgirea care curge încet în subteran, ca un fluviu de rahat, e libertatea adevărată și al naibii de greu de dus în spate.
Lecturi scandaloase: Luca 19, 27
„Iar pe acei vrăjmaşi ai mei, care n-au voit să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi sugrumaţi-i în faţa mea“.
„Biblia după Borges“
Întrebați despre prezența Bibliei în luxurianta operă a lui Borges, cititorii săi nu cred că ar fi înclinați să-i recunoască imediat o pondere majoră.
Reforma școlară și WC-urile
Domnul Liviu Pop a promis că PSD-ul va rezolva această situație pînă în 2020. Adică în preajma alegerilor prezidențiale și a celor parlamentare. Cînd e nevoie de promisiuni și de voturi. Măcar să le obțină cu niște WC-uri renovate decît cu mici și bere.
Vechi și nou
Adunarea în jurul ecranului-cutie de altădată, cînd televizorul era un soi de vatră, dar și de autoritate din care se auzeau voci ce se impuneau ascultate nu mai e o prioritate. Membrii familiilor tind să se adune fiecare strict cu computerul personal, în colțurile lor.
Basarabia interbelică – cronica unui dezastru anunțat
„Ignoranța clasei conducătoare românești a permis propagandei obsesive și mincinoase a sovieticilor să aibă cîștig de cauză și să răspîndească imaginea unei Basarabii sărace, prădată de moșierii de la București, chiar în timp ce milioane de țărani mureau de foame pe întinderile din Ucraina,
Radicalii chic
Li se atribuie tare de caracter ca rasismul, sexismul, homofobia, li se caută motive ascunse, li se scormonește în biografie, li se inventează istorii, li se contestă orice urmă de competență. În cazul lor, legea lui Godwin (dacă o discuție se prelungește suficient, cineva va sfîrși inevitabil prin a te compara cu Hitler) se aplică aproape fără excepție.
Un „caz Skripal“ de acum 40 de ani – interviu cu Dorian GALBINSKI
„Nu puteți dovedi nimic, dar e clar că noi sîntem, așa că aveți grijă“.
„Acolo e o junglă“
Un grup de tineri deținuți care nu sînt nici șmecheri, nici puternici învață să supraviețuiască într-un penitenciar românesc.
Cu ochii-n 3,14
● La colțul pieței, aproape de bibliotecă, cerșetorul strigă: „Oprește-te, ai grijă că vine mașina!“ unui motan alb-tărcat. Motanul n-ascultă, traversează și se face ghem la picioarele omului. (C. Ş.)
Feriți liniile, trece un tren!
Dragă Anton, ai împlinit de curînd 70 de ani, e o vîrstă frumoasă, deși știu că te înspăimîntă. M-am tot gîndit să-ți fac un cadou care să te bucure, dar n-am reușit, n-am găsit vreunul care să te reprezinte.
Într-un colț din Obor este moară
E marfa furată de prin angrouri și lăsată din preț. Sînt vreo patru vînzători. Vînzătoare. Balaoacheșe. Au timp să facă tot soiul de circării. Să-i spună fiecăruia că e chior, că o are lungă ca leguma. În trei-patru minute am stat gură-cască și-am auzit de sluți, de orbi, de perna pe figura urîtei, de morți.
Un nou chip al laicităţii
Vorbind despre interogaţia şi umilitatea căutărilor în dialog, pe de o parte, despre asumarea tensiunii, a contradicţiei, pe de altă parte, Emmanuel Macron nu propunea oare un stil neobişnuit astăzi, un fel de stil „spiritual“ atît politicului, cît şi Bisericii?
La școală
Ni se pare tot mai firesc și mai distractiv să încurajăm pe toate căile (inclusiv electorale) idiocrația cea mai robustă. Roadele acestei mentalități nu s-au lăsat așteptate: sînt deja pe piață, într-o abundență înfricoșătoare…
Sarcini de la centru
Tovarășul Valentin Popa, fost profesor și actual Aneta Spornic al Educației, a efectuat o „vizită de lucru“ în municipiul Deva, unde s-a întîlnit cu directorii și inspectorii școlari. I
Out of place și acasă
Mi-e frică să nu se-ntîmple ca-n „Tinerețe fără bătrînețe“ și mereu decid să nu sun, să nu intru. Rămîn la visul absurd, à la Marele Gatsby, pe care-l tot clocesc în sinea mea: să am cîndva o sumă de bani atît de mare încît să răscumpăr casa cît ai zice pește.
Mai bine singuri?
„Mă simt în mare pericol şi teribil de nefericită”, mărturiseşte o femeie musulmană. Dar „nu sînt 17,5 milioane de rasişti în Marea Britanie”, pare că-i răspunde alt bărbat.
Doina Cornea şi cultul autenticităţii
Doina Cornea repetă obsesiv: „Nu sînt o fiinţă curajoasă, sînt un om normal, îmi era foarte frică…“, „frica intrase în mine încă din ’49“ etc.
Cu ochii-n 3,14
● Am auzit gura unei copile, în 381, explicînd aglomerația din autobuze: „E aglomerat pentru că sînt prea mulți oameni care vor să ajungă undeva“. (D. S.)