Ce ne așteaptă?
Am asistat, sîmbăta trecută, la un mare miting de partid. Nu prea știm de ce a fost inițiat, împotriva cui, pentru ce, în sprijinul cui, din moment ce PSD are Guvernul, este partidul majoritar în Parlament și în structurile de conducere locale și, deci, ar putea oricînd să schimbe ce i se pare că este de schimbat. În fine, este inutil să încercăm descifrarea tuturor scenariilor care ar putea să „explice“ amestecul puterilor „oculte“, malefice, în destinul brav al acestei țări și la fel de inutil este să ne întrebăm cum de a ajuns acest partid să se prezinte în rol de martir al luptei pentru libertate. Altceva pare amuțitor. Înfricoșător. Că vorbitorii de pe scena mitingului erau oameni cu funcții importante în stat: primarul Capitalei, șeful Senatului, șeful Camerei Deputaților, prim ministrul României, parlamentari. Adică oameni pe mîinile cărora se află destinul acestei țări. Dintre cei asemenea lor, au fost și, probabil, vor fi aleși și în viitor ministrul Educației, cel al Sănătății, cel al Justiției. Dintre cei ca ei au fost și vor fi aleși cei care au sau vor avea misiunea de a lucra pentru generațiile viitoare, de a gîndi pentru ele o țară mai primitoare, mai bună cu locuitorii ei. Iar dacă pînă mai ieri mai era o brumă de speranță, un fir de nădejde că poate lucrurile vor fi altfel, discursurile celor din Piața Victoriei le-au risipit în mai puțin de o oră. (Căci dacă ne-am imaginat, pînă și pentru o clipă, că un Liviu Pop sau un Valentin Popa au fost niște accidente, mici episoade de proastă inspirație, acum știm că ne-am înșelat: sînt oameni reprezentativi ai partidului lor.)
Ce s-a întîmplat în piață? S-au făcut comparații iresponsabile cu fosta Securitate și cu victimele ei. Au curs cu nemiluita jignirile, instigările la ură, minciunile. Au ridicat pumnii, au strigat, s-au dat în stambă. Au năimit un actor să le cînte ode, același actor care pe vremurile comuniste interpreta cu sîrg și cu talent roluri de activist de partid. Au fost ridicați la rang de eroi ai luptei împotriva DNA-ului Mariana Rarinca, cunoscută pentru mesajele analfabete, amenințătoare, trimise unui judecător la CCR, sau Liviu Dragnea, suspect în mai multe cazuri de corupție.
Copiii și tinerii noștri au auzit și au văzut, pe 9 iunie, laolaltă cu noi, felul în care va arăta România lor. Au auzit și au văzut ce gînd îi mînă în luptă pe cei aflați la putere și deciși să n-o părăsească. Au asistat la un circ ieftin pus în scenă de un neica-nimeni agramat, înnobilat cu grad de „rebel de serviciu“, care încerca jalnic să anime mulțimea cu slogane căznite, grosolane: „Ieși afară, cucuvea torționară“, „Noi majoritatea, voi Securitatea“, „Ludovic, nu fi trist, tu ești noul securist“, „Codruța Kövesi ne va părăsi“, „Din sufragerie te duci la pușcărie“.
Copiii și tinerii noștri au văzut și au asistat la felul în care vorbitorii de la tribună au stîlcit istoria, literatura și limba română. Și adevărul. Iată cîteva exemple de „măiestrie“ retorică: „Am venit să vă spun cum arată statul paralel, pentru că eu m-am întîlnit cu el. L-am văzut în birourile DNA, unde mi-a pus cătușe. Am fost acuzată de luare de mită, care n-au fost bani, ci capital de imagine. Cu alte cuvinte, au oamenii încredere în tine? La pușcărie!“ Sau: „Să vorbim și despre celelalte categorii sociale care ajung ținte. Asta vedem la dascălii care sînt puși sub urmărire pentru un buchet de flori. Vedem la oamenii de afaceri, care se tem să mai vorbească chiar și cu un portar de la o instituție publică, de teamă să nu fie acuzați.“ Sau: „Nimeni nu este la adăpost, absolut oricine azi în România poate fi vizat de un enunț care să-i aducă o acuzare și o condamnare.“ Acesta e mesajul apocaliptic pe care îl dau poporului conducătorii lui. Sînt la guvern și se comportă ca niște ilegaliști viteji… Ca niște „partizani“ curajoși, în fața plutonului de execuție.
Ce e de făcut? Cum să îi explici unui copil, unui tînăr de azi, cîte neadevăruri a spus partidul care guvernează țara, într-o singură seară, în fața a peste 100.000 de oameni? Ce speranțe mai sînt de lăsat generațiilor care-și caută drumul, încă, în România? Tot ce ni se arată e un misterios Bau-Bau. Altul decît Bau-Bau-ul de la guvernare…
Revin: mitingul PSD ne-a adus în față imaginea pe care o vor avea, mulți ani de aici înainte, educația, sănătatea, Justiția. O imagine mutilată de corupție, ignoranță, nepăsare. Am învins!
Maria Iordănescu este psiholog.
Foto: Octav Ganea, Inquam Photos
