Înainte de a deveni cetățeni europeni. Şi după?

Publicat în Dilema Veche nr. 748 din 21-27 iunie 2018
Înainte de a deveni cetățeni europeni  Şi după? jpeg

Scotocind prin computer, am găsit niște note de reportaj din urmă cu mai bine de zece ani, adică din 2006, cu un an înaintea integrării României în Uniunea Europeană, atunci cînd reușeam să fac mai multă muncă de teren, ca jurnalist. Recitind textele, mă tot întreb ce s-a schimbat și ce nu.

La țară...

De fiecare dată cînd ajung întîmplător în locuri rupte de civilizație, cum ar fi satele Cotorca sau Lilieci, mă întreb dacă comisiile europene le-au vizitat vreodată. Dacă au văzut ulițele prăfoase, pline de șanțuri și de hîrtoape, casele din chirpici, latrinele din fundul curții, gardurile șleampăte, băncile din față porților de care atîrnă parcă demonstrativ un ciorchine de babe încălțate cu șlapi ieftini din plastic, copii bronzați, în pielea goală ca la triburile din Africa pe care le vezi pe Discovery și magazinele mixte, zise și bodegi, unde bărbații fără loc de muncă se îmbată de la ora opt dimineața. Oare au văzut toate astea? Imposibil să nu le fi văzut, căci sînt localități înșirate de-a lungul șoselelor care fac legătura cu drumurile naționale, care fac legătura, mai departe, cu drumurile europene. Și dacă le-au văzut, oare s-au întrebat cum vor reuși „să integrezi“ așa ceva într-o lume a fermelor cochete din Vest, văruite în alb, a straturilor plivite atent de buruieni și a școlilor „de la țară“ unde copiii învață să monteze pe computer filmulețe despre istoria și oamenii de vază ai satului lor (cum am văzut la Deutsche Welle)?

La Lilieci, toată lumea fumează Marlboro lights și așteaptă ajutoare din străinătate. Cum văd pe cineva cu o valiză mare, burdușită, își zic: gata, au venit ajutoarele! Se ridică împleticindu-se de pe scaunele din tablă de la bufet, se strîng în jurul omului cu valiză, întreabă pe cine caută și își aprind țigările lor Marlboro lights. Comentează. Ce o fi cu valiza? O fi trimis-o fata aia care a plecat în Italia la muncă și de atunci nimeni nu mai știe nimic de ea? Sau băiatul ăla care muncește de doi ani în Spania, „da’ n a trimis un ban acasă la familia lui sau la altcineva din sat“? Italia și Spania au devenit pentru ei locuri extrem de familiare unde te duci să te căpătuiești, de unde te mai întorci sau nu, dar care nu au și nu vor avea nici o legătură cu satul lor Lilieci. În satul lor nimic nu se va schimba, pentru că le place așa cum e. Mirosul de porc care vine la coteț să rămînă miros de porc, iar rachiul de la bufet să coste în continuare zece mii suta. În cele din urmă, se lămurește și „problema cu valiza“: e fata din Italia. „Cine? Curva aia?“

La Cotorca, semnele acceptării „europenizării“ în sufletele oamenilor sînt și mai puțin vizibile. Tinerii se duc seara la discoteca din satul vecin, fiecare călare pe calul său, fără șa și cu părul dat cu gel. Gelu vine din Europa, mai exact din Germania, „da’ nu stă prea mult p-aci, se duce înapoi, că acolo îi e mai bine… ducă se pe pustii!“ Nea Fane, de cînd i-a murit baba, a luat-o puțin razna, se duce noaptea pe cîmp și urlă ca lupii. „Pe babă, săraca, a călcat-o o mașină pe cînd transversa șoseaua, a aruncat-o pe sus, că era ușurică, tocmai în grădina lui Floarea, la douăj’ de metri de drum!“ Asta a venit pentru nea Fane din Europa: un jeep cu două sute la oră, pe drumul european!

...și la oraș

De fiecare dată cînd ajung întîmplător la Aeroportul Otopeni încerc să-mi stăpînesc dorul de ducă pe care mi-l provoacă peisajul dezolant. Îmi închipui că așa arată un aeroport dintr-un stat american gen Kansas, cu locuitori puțini și climă deșertică. Vîntul bate puternic și ridică pe sus praful, pungile și ambalajele de hîrtie. Taximetristul va aștepta o jumătate de oră sau o oră, pînă cînd va sosi avionul, după care va mai cere încă două sute de mii în plus. Apoi, pe întreg parcursul drumului, va încerca să priceapă ceva din conversația în engleză cu străinii pe care îi transportăm de la aeroport. Dacă e șmecher se va da mare: „Spune-le că și io am fost în Germania prin ’92, la un văr de-al meu din München!“ sau „Spune-le că fii-mea cea mare s-a căsătorit la Roma de doi ani și acuma, în vară, merg și io în vizită!“ Dacă nu e șmecher, va încerca să se bage în discuție ca musca-n lapte și să se dea drept băiat de comitet: „Două lucruri urăsc în Bucureștiul ăsta: stopurile și hopurile! Stopurile pen’că mă întîrzie și hopurile pen’că îmi distrug mașina. Ha, ha, ha… le traduci?“

Mereu aceeași diferențiere clară dintre ei și noi: ei, adică „străinii“, și noi, adică românii care am vrea să fim ca ei, dar nu sîntem. Acolo, în taxi, o rablă de Dacie berlină care trece cuminte pe banda întîi, căci poate același jeep care a trecut și prin satul Cotorca i-a făcut semne cu farurile să se dea la o parte, simt din plin aerul provincial al României.

Și, pentru a încheia într-o notă cu adevărat sumbră, voi aminti băncile din fața blocurilor de garsoniere unde seara se adună pensionarii la taclale. Imagini aproape identice cu cele pe care le-am văzut la Lilieci sau la Cotorca. Integrarea nu depășește „granițele“ garsonierelor lor de 15 mp metri pătrați și a bîrfelor despre vecini: „Ăla de la doi iar a venit beat acasă și s-a certat cu aia… i-am auzit io pe la două noaptea cum se ceartă!“ „Să intrăm în Europa?!“, se întreabă moșulețul de la opt care nu e niciodată restant la întreținere. „Da’ ce crezi, că-mi mărește mie pensia? Nu cred. Mie niciodată nu mi-a băgat nimeni în traistă!“

Și, ca bonus, o ședință de redacție din același an

La o cafenea, undeva în măruntaiele Casei Presei, la masă cu redactorul-șef. Acesta își comandă șnițele, pilaf, murături. Într-adevăr, îi este foame: înfulecă și face abstracție de tot ce e în jur. Alți doi redactori, printre care o fată tăcută, genul femeie-păpușă, și un ardelean vorbăreț, oarecum emoționat pentru că stă la masă cu șeful, își comandă cîte o cafea și își aprind, în același timp, țigări. Liniște mormîntală: redactorul-șef mănîncă, redactorii se uită pe pereți și fumează. Dar…

Ardeleanul prinde un moment propice și începe „să propună subiecte“: „Am fost la conferința de presă a alianței… A ieșit cu scandal. Nu ne-au lăsat să intrăm pînă cînd… Ce zici, ăsta nu-i subiect?“ Redactorul-șef taie cu meticulozitate murăturile mai întîi în două, apoi în patru. „Am aflat că, într-o comună din Arad, primarul PNL a fost amenințat de doi angajați ai prefecturii, prefectul fiind de la PSD. Uite subiect mișto, nu-i așa?“ Redactorul-șef își mănîncă șnițelul dînd din cap, confuz. „Un membru PD a declarat că… dar fiică-sa are o firmă vinovată de evaziuni fiscale în valoare de… și ăsta ar fi un subiect valabil, nu?“ Redactorul șef ia o gură de bere și zîmbește indulgent. Tînărul redactor stinge cu un gest nervos țigara în scrumieră și-și aprinde imediat alta.

Cineva de la masă spune, într-o discuție mai generală, că nu-i place stilul ziarului. Mai exact, crede că, fiind cotidian, nu are nici un stil. Ardeleanul se înfierbîntă, ia apărarea ziarului său cu vehemență, în timp ce trage cu ochiul la redactorul-șef: „Cum adică să n-aibă stil?! Dacă vrei să scrii cu stil, scrii cu stil! Ziarul nostru te va accepta și promova prin numele său!“

Redactorul-șef a terminat de mîncat, ronțăie din ultimul castravete și zîmbește larg. Zîmbetul îi este adresat tînărului său subaltern. Acesta se simte brusc fericit. Nu l-a lăudat nimeni, dar zîmbetul acela spune totul. Ardeleanului nici nu i trece prin cap că ar putea fi zîmbetul unui redactor-șef ghiftuit care acum se poate întoarce cu o nouă dispoziție sufletească în biroul său de unde să dea telefoane la care să urle așa cum îi șade bine oricărui redactor-șef. Femeia-păpușă zîmbește și ea, fără să știe de ce, suflînd studiat fumul de țigară.

Foto: flickr

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

imagine principala   GlucoSuport Shutterstock png
Obiceiuri zilnice pentru un metabolism echilibrat: alimentație, mișcare și odihnă
Felul în care ne organizăm ziua are un impact direct asupra sănătății. Mesele luate în grabă, orele lungi petrecute la birou, lipsa mișcării și somnul insuficient sunt obiceiuri care se instalează treptat, fără să le acordăm prea multă atenție.
Ambasadorul Egiptului în România Agenda Internațională 0976 jpeg
Ambasadorul Egiptului, despre tensiunile din Africa, războiul din Gaza și noua alianță militară din Orientul Mijlociu
Relațiile româno-egiptene, securitatea regională, războiul din Gaza și noile alianțe militare au fost temele discutate cu ambasadorul Egiptului la București, Mohammed Moustafa Orfy, în podcastul „Agenda Internațională”.
generated e64209b3 b12b 492e 9531 cc84af0c1904 png
Îți pui mintea la încercare? Sudoku, integrame și un quiz de 27 de întrebări te așteaptă pe platforma „Adevărul”
Cititorii Adevărul își pot testa zilnic logica, răbdarea și cunoștințele printr-o serie de jocuri disponibile gratuit în secțiunea „Jocurile zilei”.
seism jpeg
Cum au trăit românii seismul puternic de astăzi. „A început să se plimbe patul cu mine. Nu se mai termina”. De ce unele telefoane au indicat magnitudinea 6,5
Un zgomot puternic, paturi care se legănau, mobilier care se clătina și telefoane care au început să sune în toiul nopții. Așa descriu românii experiența cutremurului cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea.
cutremur seism seismograf foto Shutterstock
Cutremur de magnitudine 5,7 în România, miercuri dimineață! Seismul s-a simțit puternic în București și în mai multe județe. ISU a trimis echipaje în mai multe regiuni ale țării
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a zguduit România miercuri dimineață, 18 noiembrie 2026, la scurt timp înainte de ora 03:00. Seismul, produs în zona Vrancea, la o adâncime de peste 120 de kilometri, a fost resimțit în numeroase regiuni ale țării, inclusiv în București.
image png
Delegații comerciali ai UE vizitează China. Ce se poate schimba? China la zi
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui interviu, publicat de 时代周报 (Shídài zhōubào, Time Weekly), al cărui autor este 马欢 (Ma Huan).
zodii zodie horoscop istock jpg
Trei zodii care își depășesc toate limitele în perioada 19-28 noiembrie. Se bucură de cea mai strălucitoare aură. Norocul le surâde, iar obstacolele dispar din calea lor
Finalul lunii noiembrie vine cu vești bune pentru trei semne zodiacale. Între 19 și 28 noiembrie, acești nativi pot descoperi soluții acolo unde până acum vedeau doar probleme, au parte de oportunități neașteptate și găsesc puterea de a merge mai departe indiferent de provocări.
Economii la factura de energie ENGIE jpg
Câștigă 239.000 de lire pe an, dar fac economii la orice. Obiceiurile la care a renunțat un cuplu pentru copii
Un cuplu de britanici câștigă 239.000 de lire pe an, dar face economii la orice. La ce au renunțat doi părinți pentru viitorul copiilor
Raed Arafat Foto Captură video Guvernul României jpg
De ce nu primesc românii RO-Alert înainte de cutremure. Explicațiile lui Raed Arafat și IGSU după seismul de miercuri dimineață
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a explicat de ce autoritățile nu transmit mesaje RO-Alert în cazul cutremurelor.