⬆
Societate
Pagina 124
Călăuza clandestinului amator
Este un foarte vechi cititor al nostru, aproape… tradiţional. De prezentat, Mihai Bursesc s-a prezentat singur drept „fără ocupaţie, nici profesie, asta dacă nu se pune faptul că-s nevoit să fac pe căpşunarul o dată sau de două ori pe an. Textul de faţă, tot conform propriei prezentări, aparţine experienţei lui de „pre-căpşunar“. Vocabularul, uneori inedit, îi aparţine.
Cu ochii-n 3,14
Aflăm că s-a descoperit şi se comercializează deja, în SUA, o pastilă care lichidează mahmureala în 15 minute. În cît? În 15 minute. O mahmureală care trece într-un sfert de oră nu e o mahmureală serioasă, ci un bîzdîc; rămîn fidel mahmurelilor de cîte o zi, două, trei, uneori şapte. (R. C.)
În piaţă la mine, înainte de sărbători s-a înfiinţat un aşa-numit tîrg de produse tradiţionale. Sînt tarabe la care se vînd cîrnaţi cu usturoi, cîrnaţi de Pleşcoi, cîrnăciori de bere, pastramă, diverse f
Fetele din Chişinău nu poartă doliu după URSS
În acest decembrie sînt la modă, printre tinerele doamne şi domnişoare din Chişinău, nişte interesanţi ciorapi negri, mulaţi pe... – dar nu cu acest detaliu doream să încep, ci mai curînd cu o aniversare ce m-a adus iarăşi în capitala Republicii Moldova: acum 20 de ani, ultimul imperiu colonial al istoriei se autoradia de pe harta lumii.
"Schimbarea Guvernului, bucuria nebunilor"
Construirea României moderne n-a fost un lucru mult prea uşor nici în trecut, nu este nici astăzi. Începuturile sînt întotdeauna dificile, mai ales cînd experienţele altora par uşor de imitat, dar atît de greu de pus în practică. Despre toate problemele politice care au animat primul Parlament românesc vorbeşte Silvia Marton în La construction politique de la nation.
Forumul părinţilor (şi al profesorilor)
Dialogul practicat de părinţi pe forumul dedicat lor de pe site-ul Ministerului Educaţiei respectă tot tipicul dezbaterilor desfăşurate în ultimii ani în România publică: subiecte importante tratate emoţional şi derizoriu, subiecte anodine, mediocre, conjuncturi particulare impuse sub semnul apocalipsei, vociferări, agresivitate, lipsă de bun-gust.
Gestul contează
E una dintre expresiile care mă enervează cel mai profund. Laolaltă cu încă o zicere la fel de adîncă: „E plin cimitirul cu oameni de neînlocuit“. Păi, chiar e plin. Recunosc fără ruşine că eu cred în unicitatea fiecărei persoane şi în alte prostii de genul acesta.
Kuib la Cumpătu
Colegii din redacţie îmi spun, de fiecare dată cînd mai vreau să scriu despre Cumpătu (deja celebrul cartier din Sinaia unde, pe vremea lui Ceauşescu, era o Casă de Creaţie – loc de întîlnire al scriitorilor, actorilor, muzicienilor şi plasticienilor vremii): „Iar...?“
Mi-am pierdut şapca
Mi-am pierdut capul. Îmi pierd şepcile, căciulile destul de des. Aşa cum îmi dispar ciorapii. Există la mine o pierdere a extremităţilor. Şi cînd umblu prin pieţe, magazine, pierd timpul căutînd acoperămînturi de cap şi picioare. Şi fără greş, oricîte aş lua, pierd mai multe decît am avut.
Pui fals, prăjit (Chao su ji)
Avem, aici, o reţetă de pui „fals“ (din soia), prăjit. În treacăt fie spus, „a prăji“ şi „a copia/plagia“ sînt redate, în chineză, prin două ideograme şi pronunţii similare ale aceluiaşi sunet: chao. Cum e şi în română paronimia lui „a (se) frige/ prăji“.
Luxemburg: ţară mică, dileme mari
Un elev din ducat începe şcoala primară cu luxemburgheza (un dialect german împănat cu mii de cuvinte franţuzeşti), continuă cu germana standard, apoi, în gimnaziu, trece la franceză. La sfîrşitul studiilor gimnaziale trebuie, pentru promovare, să-şi dovedească fluenţa în toate cele trei limbi oficiale.
Aţi educat poporul cu televizorul
Un comentariu pe marginea articolului meu de săptămîna trecută, postat pe Facebook de o profesoară de matematică din Constanţa: „Mă uit la elevii mei, şi nu doar, modelaţi în manifestare şi gîndire de vedetele ce se perindă pe ecranele noastre... Chiar dacă nu ne vine a crede, televiziunea e un sistem educativ puternic al acestei comunităţi rătăcite."
Media în campanie: primele mutări
O să vină campania, o să se umple iar tejghelele de ziare prost tipărite, cu frontispicii strîmbe, a căror cerneală ţi se ia pe degete şi care strigă isteric, din titluri, contra lui Băsescu, Ponta, Antonescu, nu-i aşa? Că doar aşa a fost la fiecare alegeri.
Cronica unei maladii
Pe 1 decembrie a fost Ziua Mondială SIDA, prilej cu care am stat de vorbă cu cîţiva reprezentanţi ARAS - Asociaţia Română Anti-SIDA -, pentru a înţelege cum mai este percepută aceasta maladie în România şi nu numai.
Cu ochii-n 3,14
Vine o vreme cînd strămoşii, vrînd-nevrînd, ajung la circ. Spectacolul stagiunii 2011 a Circului Globus se cheamă Destinul Dacilor. Nu ştiu dacă e inclusă în program şi o dresură de tarabostes, dar nu m-ar mira. (D. S.)
Din ciclul „Să moară şi capra vecinului“: dintr-un articol de analiză publicat de Capital reiese că ungurii ar intra în faliment înaintea noastră. Nu-i aşa că v-aţi mai liniştit? (M. M.)
Busuioc, Matrix, "Cenuşăreasa" şi "Cîntarea României"
Ca şi cum nimic altceva important nu s-ar mai întîmpla la noi sau aiurea, emisiunile de ştiri din ultimele luni ne-au adus la cunoştinţă, cu o oarecare frecvenţă, faptele artistice ale unor tineri români ce participă pe la diferite concursuri TV de amatori din Europa – concursuri pe care, spre lauda lor, uneori le şi cîştigă.
Locuri comune ale misoginismului
„În spatele fiecărui bărbat puternic se ascunde o femeie“ – am auzit de atîtea zeci de ori această inepţie că nu mai am nici o reacţie. Şi în spatele fiecărei femei puternice se ascunde cine? Un bărbat puternic, determinarea şi ambiţia de a-şi depăşi condiţia sau o „pilă“ bine manipulată?
Pumni, sex şi droguri
Profesori bătuţi de elevi, elevi bătuţi de elevi, elevi bătuţi de profesori apar zilnic în filmuleţe pe Internet, pe prima pagină a ziarelor de scandal sau la prime time news. Sînt luate declaraţii în exclusivitate, copiii fac mărturisiri incendiare, dascălii dau detalii picante, directorii spun că se vor lua măsuri, iar presa face bani din violenţa iscată pe băncile şcolilor.
Moartea vie
În vara indiană care a fost debutul toamnei din acest an, un bărbat care putea să aibă şi patruzeci, dar şi şaizeci de ani a tras să moară zile bune în holul de la intrare al blocului unde locuia. A coborît cu liftul de la etajul VI, purtînd cocîrjat sub braţ un pled şi-o pernă. A întins pătura care-şi trăise glorios carourile maro şi verzi prin anii ’80 sub cutiile de corespondenţă.
Jurnal din anii '70
Înainte de recentul Tîrg de Carte am primit o rugăminte care m-a bucurat, dar şi mirat, în acelaşi timp: un fost profesor din facultate, de pe vremea de aur a orelor de latină, Liviu Franga, m-a rugat să-i prezint o carte. Un roman. M-a bucurat pentru că orele de latină de la sfîrşitul anilor ’80 au fost, pentru mine, cele mai frumoase din facultate.
Pastrama de pizdulice şi fuduliile, şi creierul de Nicoreşti
Un loc a mai păstrat cu religiozitate ce nu găseşti în tot Bucureştiul: organele, măţăria, pizdulicea, fudulia. Nicoreştiul de pe Maria Rosetti cu Toamnei. Loc monstruos. Cu diorame, cu ursuleţ blăniţă, cu tablouri de cerb mîncat de lupi, odalisce de farfurie de ciorbă şi printre ele strecurată plasma.
Egipt - militari vs militanţi
Partidele islamiste provenite din mişcări militante radicale adună majoritatea locurilor din Adunarea populară – Camera Deputaţilor egipteană, conform rezultatelor la scrutinul parţial parlamentar din 28 noiembrie, în 9 din cele 27 de provincii egiptene. Nu e nici o surpriză, de vreme ce mulţi egipteni s-au declarat gata să încerce variante politice noi.
Suàn (usturoi)
Pentru cine credea că omniprezenţa usturoiului chinezesc pe piaţa mondială e recentă şi întîmplătoare, aflaţi că, de fapt, e vorba de o invazie îndelung şi minuţios pregătită încă din prima parte a secolului trecut. Aceste două reţete din 1925 stau mărturie.
"Niciodată nu am ştiut mai multe despre creier şi bolile sale"
La doar 29 de ani, Sergiu Paşca se poate lăuda ca fiind prim autor al unuia dintre cele mai importante studii despre cauzele autismului, publicat recent în prestigioasa revistă Nature Medicine. Descoperirea a făcut vîlvă peste Ocean fiind prima în care cercetătorii au reuşit să studieze neuronii pacienţilor cu autism şi să testeze o substanţă capabilă să schimbe defectele constatate.
Ce nu înţeleg
Scriu de peste 11 ani despre televiziune, în cadrul acestei rubrici, am văzut destule şi am comentat destule, dar există încă lucruri pe care le văd la televizor şi pe care nu le înţeleg.De exemplu, nu înţeleg rostul campaniei făcute de ministerul doamnei Elena Udrea la televiziunile noastre.
Bîntuind cu Ceauşescu prin magazine
În reclamele de pînă acum, Dragonul Roşu s-a asociat cu imaginea unor idoli naţionali precum Nadia Comăneci şi Florin Piersic (care bifau astfel încă un brand pe lungile lor liste de endorseri ai neamului). Atît steaua gimnasticii, cît şi marele tomnatic se declarau public muşterii fericiţi ai complexului comercial şi ne îndemnau să le imităm opţiunea.
Voluntariatul nu a creat profesionişti
În data de 12 decembrie va avea loc, în Bucureşti, Gala Voluntariatului – primul eveniment naţional dedicat recunoaşterii voluntariatului din România, gală organizată de VOLUM – Federaţia Organizaţiilor care Sprijină Dezvoltarea Voluntariatului în România. Despre eveniment am discutat cu Carmen Marcu, director de comunicare Pro Vobis.
Cu ochii-n 3,14
Ce nu înţeleg eu este de ce poporul nostru 95% creştin şi credincios mănîncă, de ziua naţională – în plin post al Crăciunului! – cîrnaţi şi friptură pe la parangheliile publice. Adică se încalcă rînduiala postului din iubire de ţară, cum ar veni. Pe cale de consecinţă, iubirea de ţară nu e creştină? (M. V.)
Dacă acum cîteva milioane de ani o zi pe Pămînt avea 20 de ore, se estimează că peste încă cinci milioane de ani o zi va avea 27 de ore. Cei care se plîng de lipsa timpului să mai aibă,
New York-ul în cinci zile
N-o să vă ascund: sînt singura din familia mea care a zburat peste Ocean. M-au sunat mama și mătușa în seara de dinaintea plecării să-mi spună drum bun și m-au rugat, neliniștite, să dau neapărat un semn cînd ajung. Îndepărtatul New York, la care am visat mult timp cu ochii deschiși, și pe care îl știam din atîtea cărți și filme, mă aștepta.
...Oare cîte cămile merită o femeie frumoasă?
Aşadar, o! preaînţeleptule cititor care m-ai văzut acum două săptămîni, aici, urcînd pe o cămilă pe nume Başir şi făcînd plimbări cu mîinile pe cocoaşă, ai reţinut, probabil, ce amabil a fost crescătorul de cămile ce ne fu gazdă şi ce aer de relativă prosperitate degaja el, fără ostentaţie. După plimbarea pe cămilă, ne-a dus la nişte staule, unde stăteau puii de încocoşată.
Cetele de şcolari şi zarva unei lecţii la 1800 şi-un pic
Prima modernizare românească oferă o serie de exemple, utile şi astăzi, cu privire la necesitatea „îmblînzirii“ unei populaţii de cele mai multe ori pasive, şi din cînd în cînd rebele. Căci, nu-i aşa, statul modern are nevoie de resurse pentru a hrăni imensul aparat administrativ ce urma a se naşte, şi de supuşi fideli pentru a „guverna“ în linişte.
Uniformă şi uniformizarea
Au existat, acum cîtva timp, discuţii despre introducerea uniformelor în învăţămînt. Vocile – în mare parte ale părinţilor – care susţineau propunerea aveau drept argument faptul că uniforma disciplinează, ajută la formarea unei atitudini mai responsabile faţă de şcoală, îi protejează pe cei care o poartă şi le dezvoltă sentimentul apartenenţei la grup.
Machoism gospodăresc
Ştiţi dumneavoastră caricaturile alea cu un cinstit neanderthalian care cu o mînă ţine o ghioagă pe umăr şi cu cealaltă îşi tîrăşte nevasta de plete spre peşteră? Probabil că şi ăla o fi avut o trusă de scule din os şi din piatră puse bine într-o firidă (naturală) din perete iar, la rîndul ei, nevasta o fi amenajat un loc unde se ţin pieile alea bune, nepurtate zi de zi.
Zori de zi
Am ţinut neapărat să ajung şi la ultima (pînă în momentul de faţă) producţie din seria „Amurg“: Zori de zi – ecranizarea primei părţi a celui din urmă roman semnat de Stephenie Meyer. De ce? Probabil, dintr-o nevoie, adolescentină încă şi nu prea evoluată, de poveste. Poveste de dragoste eternă.
Mă tot uit la nişte
uriaşi papuci. Bine închişi. Chiar în varianta cu fundiţe. Blănoşi. Labe albe de blană. Cu bot roz, albastru. Nu m-am interesat cît costă. Dar aş vrea să vorbesc despre astfel de blănoşi care nu ştii de ce-ţi rămîn în minte, de ce te cuceresc şi de fapt te ţin deoparte. Parcă mi-aş cumpăra, dar nu mi-i doresc în picioare.
De vorbă cu sfîntul Grigorie Palama, în Parcul Tineretului
Seara tîrziu, după slujba de priveghere a sfîntului Grigorie Palama, m-am dus în Parcul Tineretului, deşi se apropia de miezul nopţii. În timp ce hoinăream solitar pe aleile cromatizate de frunze declorofilizate de toamnă, încă îmi mai răsunau cîntările sfîntului, psalmodiate cu atîta măiestrie de corul Nectarie Protopsaltul.
Găluşte "cap de leu" la abur (Qingzheng shizitou)
Pregătiţi o tocătură din trei livre de carne proaspătă de porc, un pahar de făină de soia, două uncii de vin galben de orez (huangjiu), una de sare, ceva ceapă tocată şi ghimbir. Formaţi din această compoziţie găluşte mici, sferice. Căptuşiţi fundul coşului de fiert la abur (zhubizi) cu frunze de lotus sau de bambus, puneţi deasupra găluştele, fără să le atingeţi între ele.
Săpînţa... după douăzeci de ani
Cimitirul Vesel este un spaţiu dăruit cu o aură specială – pare a se balansa mereu într-un fragil echilibru, pe limita dintre firesc şi absurd. Este un spaţiu în care poziţionarea în raport cu fatidica dispariţie este descompusă şi recompusă. Toate acestea într-un cimitir de ţară: dincolo de gard – cruci albastre, pictate, scrise, curate, ordonate în jurul bisericii.
Fată bună, serioasă
Ştiţi, probabil, povestea. Fată serioasă, bună la învăţătură, drăguţă cu toată lumea, mama tuturor răniţilor. Ce mai! Numai bună s-o pui la rană. În plus, nici nu arată rău. Întrebaţi, colegii de clasă spun că e o fată deosebită, cu toţii o respectă şi au numai vorbe bune despre ea.
O curiozitate artistică
Acum cîţiva ani, TVR Cultural a difuzat producţia BBC Power of Art, realizată de Simon Schama. Deşi niciodată suficiente, emisiuni despre viaţa şi opera artiştilor mai sînt, însă nici una ca Power of Art. De obicei, ne sînt servite nişte informaţii esenţiale de o voce monotonă, în tonuri şterse.
"Parada vacilor" şi prinţul Charles
E o seară liniştită. Totul e învăluit într-o lumină palidă, nostalgică, de început de toamnă. Covaci Istvan gîndeşte cu voce tare că anul trecut, pe vremea asta, făcea focul la pensiune. „Acum – îmi spune – mai ţine Dumnezeu cu noi!“ Clopotul bisericii bate peste sat şi oameni îndoliaţi, ca nişte umbre, coboară dealul. În urma lor: alt clopot, alte umbre, legănîndu-se uşor.
Cu ochii-n 3,14
Într-un bar din New York, un chinez propovăduia cu patos nu sfîrşitul lumii, cum am crezut iniţial, ci sfîrşitul banilor. (A. M. S.)
Bizuindu-se pe calculele unor precise simulări în laboratoarele militare, ministrul israelian al Apărării a comunicat publicului că un contraatac iranian în replică la un atac aerian israelian nu ar provoca „decît moartea a ceva mai puţin de cinci sute de cetăţeni israelieni“. Editorialistul lui Haaretz – cel mai prestigios ziar – a replicat pe măsură, la fel
Epoca de aur a incertitudinii
Cică Dominique Strauss-Kahn, sătul să fie hăituit de ziariştii parizieni, s-ar fi refugiat incognito într-un sătuc din Alpii elveţieni. Şi, acolo, cum se plimba el pe-o uliţă, numai ce recunoaşte un alt personaj, ce se plimba şi el deghizat şi îngîndurat: era Silvio Berlusconi, ascuns şi el de presa romană.
Să se reformeze primesc, dar să se schimbe...
Pe la începutul secolului al XIX-lea, societatea românească este prinsă de febra reformelor de tot felul prin care se încerca „intrarea în modernitate“. Or, dacă lumea urbană se lasă, de voie, de nevoie, prinsă în jocul schimbărilor, lumea rurală pare un tărîm atît de departe…
Şedinţele cu părinţii
Comunicarea dintre şcoală şi părinte se realizează, conform normelor Ministerului Educaţiei, prin şedinţe cu părinţii (unde sînt prezentate teme generale de educaţie a copilului), consultaţii (în care se discută problemele individuale ale elevilor), scrisori, convorbiri telefonice etc.
Are şi ea un suflet
„I loooove you!“ Pauză. O voce feminină metalică. Rîsete. „Marry me!“ Pauză, vocea, rîsetele din nou. Declaraţia de dragoste, cererea în căsătorie, rîsetele şi tot restul veneau de la o masă, acum cîteva zile, într-un bar bucureştean. Lumea, extrem de amuzată, se apleca pe rînd spre ceva ce părea a fi un telefon mobil şi-i urla tot soiul de chestii în engleză.
Prietenie, la greu
Definiţia prietenului ideal, pentru mine, era următoarea: cel care, dacă îl scoli în miez de noapte şi-l rogi să te ajute pentru că ai o problemă, majoră cel puţin din punctul tău de vedere, pe care nu poţi s-o rezolvi de unul singur, nu numai că răspunde la telefon, dar se şi îmbracă repede şi... vine.
Tîrg m-a născut mama
Sînt tîrguri cu sibieni, ţărani din toată ţara la orice colţ de stradă, cred că, dacă mă uit bine, găsesc un ţăran cu brînză şi la mine-n toaletă. E festival. S-a dat drumul la ţeava cu produse naturale. Nu poţi să-i testezi pe toţi care-s gustoşi şi care-s feicheori.
Spaţiu sacru sau muzeu?
Notre-Dame din Bruges este o catedrală reprezentativă pentru a arăta de partea cărui talger înclină balanţa – muzeu sau spaţiu sacru. Este împărţită într-o zonă cu intrare plătită – pentru turişti, şi una fără plată – pentru credincioşii veniţi să se roage, să se reculeagă, să se spovedească sau să participe la liturghie.
Tăieţei pentru scriitorii antifascişti
Ceremonia celei de-a XXV-a aniversări a AVNOJ (Consiliul Antifascist de Eliberare Populară a Iugoslaviei) a avut loc la Jajce, pe 29 noiembrie 1968. Masa a fost organizată de Asociaţia Veteranilor de Război, care au pregătit brînză de Travnik, caimac în burduf, Túrós czusza , păstrăv fript din rîul Piva, cartofi boulangère, salate, baclavale.
Poker nuclear cu Iranul
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a realimentat dezbaterea „A ataca sau a nu ataca Iranul“ cu ultimul său raport, din care reiese că există dovezi că părţi din programul nuclear iranian sînt folosite spre a obţine încărcătură nucleară pentru focoasele rachetelor sol-sol ale regimului de la Teheran.