(Pseudo)glamour şi zdrăngănele

Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
Spital, în Franţa jpeg

Mă plîngeam, în numărul despre Crăciun, că oamenii din jur şi-au cam pierdut celebrul spirit şi că se îndreaptă, mulţi dintre ei, pe diverse căi, în direcţia lui Scrooge. În utimele zile constat că şi eu, una, cam tot într-acolo mă îndrept.

Căutam, cu orice preţ, mai ales pentru că venea Crăciunul, bucurii excesive peste tot în jur. Senzaţii fabuloase, eventual extreme (în sens pozitiv), care să alunge apăsările cotidianului, sentimentul acut de cenuşiu prăfos sau mocirlos pe care-l am tot mai des.

Am încercat tot soiul de metode, care de care mai idilice, ce altădată „ţineau“ perfect. Un dintre ele e… baia de decoraţiuni de sezon, reprezentante de fală ale kitsch-ului dulce (cu accente religioase). Înainte, cînd se găseau puţine şi urîţele, le vînam cu un entuziasm nestăvilit, aveam răbdare pentru toate şi mă bucuram pentru fiecare mic glob roşu din carton. Stăteam şi ascultam, cu o expresie tîmpă pe chip, melodiile mult prea vesele ale tuturor moşilor cîntători de la tarabe, prea liberi în mişcări.

Astăzi, magazinele de asemenea decoraţiuni s-au înmulţit vizibil şi s-au profesionalizat: au învăţat să aibă un oarecare stil, să-şi aranjeze podoabele asortat, pe categorii. Pe scurt, au trecut într-o altă etapă a kitsch-ului, superioară, consacrată să-i zicem.

Şi, cu toate astea (sau tocmai din toate aceste motive), au ajuns să nu-mi mai spună mai nimic. Pe cînd nu erau, militam pentru ele. Spuneam, în dulcele ton lamentativ şi expectativ românesc, vai, ce păcat că la noi nu sînt, dacă am avea mai multe… Era un scop mic şi posibil pentru care să „militezi“: spiritul Crăciunului la îndemîna oricui.

Acum, cînd toate acestea există – repet – mai organizat, cînd industria pe care teoreticienii consumului o blamează înfloreşte şi aici, parcă nu-i mai văd hazul. Nu-i mai simt farmecul. Şi-a pierdut, să zic aşa, inefabilul...

La fel s-a întîmplat şi cu concertele de Crăciun: deşi nu toate de bună calitate, aspiram să mă duc la ele, pur şi simplu pentru că pe vremea cînd eram eu copil nu existau, pentru că se putea. Recunosc cu ruşinea de rigoare, dacă e cazul, că am fost nu doar la Christmas in Vienna, ci şi la Bănică jr., şi la Hruşcă. Prima dată, şi Bănică jr., şi Hruşcă mi s-au părut... posibili, fiecare pe linia lui: Bănică, atunci, a cîntat obişnuitul lui rock mediu, civilizat, iar Hruşcă, cu aceeaşi voce puternică, o serie de colinde moderat-tradiţionale (în sensul că au fost cîndva tradiţionale, acum sînt deja arhicunoscute şi adaptate, ca orchestraţie, dar tot şi-au păstrat „ceva“-ul, cel puţin unele dintre ele, precum, de pildă, „La săvîrşitu’ lumii“).

Anul acesta m-am hotărît să merg, a doua oară, la fiecare dintre cei doi: mă gîndeam că din cultura populară şi ale ei manifestări poţi „extrage“, cel mai uşor, spiritul în cauză...

Dar nu a mai fost aşa: Hruşcă a cîntat cu aceeaşi voce incontestabilă, dar a adus şi un „ansamblu“ (îngrozitor cuvînt, consacrat de pe vremea lui Ceauşescu şi avînd drept conotaţii transformarea folclorului autentic în „Cîntarea României“) maramureşean – care, deşi decent, şi alcătuit în majoritate din copii, mi-a provocat fiori (negativi) pe şira spinării. De-dramatizînd, mai bine zis nu m-a interesat.

În ce-l priveşte pe Ştefan Bănică jr., acolo lucrurile au fost şi mai tranşante: rockul liniştit, pe linia Elvis, sau măcar Shakin Stevens, s-a lăsat serios aşteptat. A apărut abia în ultimele patru piese. Pînă atunci, Bănică jr. a cîntat ba cu Andra, ba cu o fetiţă, ce-i drept cu o voce senzaţională, ba cu o mulatră care era gata să spargă geamurile: orice, de la muzică uşoară la gospel. Pe fundalul unei imense desfăşurări de forţe (dansatoare şi dansatori, cu costume chiar reuşite şi mişcare scenică idem, cor de acompaniatori şi acompaniatoare pe fundal). Dar cam atît...

Se pare că, anul acesta, nici zdrăngănelele, şi nici (pseudo)glamour-ul nu au mai avut vreun efect asupra mea. Să fi ajuns şi eu la vorbele mai înţelepţilor din jurul meu, şi anume că sărbătoarea Crăciunului, despre care ştiu, că, de fapt, e complet altceva, nu mai are nevoie de adjuvanţi ieftini ca să mă bucure cu adevărat?

Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)

Adevarul.ro

image
Franța își pune la bătaie cele 300 de rachete nucleare pentru a apăra Europa. Moscova amenință cu scufundarea Insulelor britanice
Europa ar putea fi pregătită să creeze o umbrelă de protecție nucleară în fața Rusiei, formată din 300 de rachete balistice franceze.
image
Ce pensie va avea Klaus Iohannis. „Are 42 de ani de muncă și 10 de președinție”
Preşedintele Klaus Iohannis a depus cererea de pensionare de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu, lucru deja confirmat de Administraţia Prezidenţială.
image
Cum s-au îmbogățit peste noapte sute de mii de români în anii sărăciei crunte. „Am vândut o vacă și am băgat banii acolo”
Sute de mii de familii din România s-au îmbogățit în anii 90, la scurt timp după Revoluție, în timp ce milioane sărăceau de la o zi la alta. Pentru asta, oamenii stăteau la cozi și noapte ca să își depună banii la Caritas, iar câteva săptămâni mai târziu ridicau o sumă de opt ori mai mare

HIstoria.ro

image
Cuza, în umbra masoneriei?
După 1990, multe dintre subiectele considerate tabu în epoca anterioară au început să fie discutate în societatea românească și, foarte des, în registrul senzaționalului.
image
Bătălia Atlanticului - decriptarea codurilor de transmisii ale submarinelor germane
Planificatorii ambelor părți aflate în conflict au realizat rapid că al Doilea Război Mondial va fi câștigat sau pierdut de cel care domină Oceanul Atlantic.
image
Povestea savanților Louis Pasteur și Victor Babeş
Povestea de azi îi are ca ”eroi” pe cei doi renumiți savanți legați de o pasiune comună: cercetarea științifică.