Între comunism şi nazism - interviu cu Anne APPLEBAUM

Publicat în Dilema Veche nr. 410 din 22-28 decembrie 2011
Între comunism şi nazism   interviu cu Anne APPLEBAUM jpeg

În cartea dumneavoastră, Gulag (apărută recent la Humanitas), faceţi, în cîteva rînduri, o comparaţie a celor două regimuri totalitare din secolul al XX-lea...

Nu compar regimurile, ci lagărele şi sistemul în care funcţionau, ceea ce e puţin diferit. Cred că ambele sînt îngrozitoare şi unice, şi nu mă interesează care a fost mai rău. Nu cred că este o întrebare importantă şi, oricum, nu văd cum am putea măsura acest lucru. Ce mă interesează însă este faptul că putem înţelege ceva despre sistemele lagărelor, comparîndu-le. Cum ştim că Holocaustul este unic, dacă nu îl comparăm cu alte lagăre de concentrare? În fapt, eu cred că a fost unic, dar nu putem şti asta dacă nu ne gîndim la acest tip de experienţe în termeni de comparaţie şi contrast. Cred că a face acest lucru este îndreptăţit şi, de cînd am scris cartea – adică acum aproape zece ani –, au făcut-o şi alţii. Cel puţin în ţările anglofone – Marea Britanie şi America –, nu mai este considerat un subiect tabu şi există multe cărţi care le compară.

În dezbaterile publice din Europa de Vest, comunismul nu este privit în acelaşi fel precum nazismul. Cu cîtva timp în urmă, a existat o decizie a Consiliului Europei, care condamna în termeni duri comunismul, dar după acest act oficial, simbolic, nu s-a mai întîmplat nimic...

Sînt mai multe chestiuni de discutat aici. Una este legată de ce ar trebui să spună instituţiile oficiale europene, iar alta priveşte memoria populară. Cred că, în ultimii zece ani, memoria populară a Europei de Vest s-a extins într-o anumită măsură. Cred că există un impact al unor cărţi precum a mea, şi au fost şi altele, despre război, despre rolul sovieticilor în război, despre istoria comunismului; au apărut şi biografii foarte bune ale lui Stalin... Recent, s-a lansat o carte fantastică – Bloodlands, a lui Timothy Snyder – despre pămînturile dintre Rusia şi Germania. Este mult mai obişnuit acum să facem comparaţii şi să vorbim despre cele două lagăre laolaltă. Şi mai este un lucru interesant, legat de instituţiile europene – deoarece cred că intrarea ţărilor central-europene în UE a modificat situaţia. Faptul că oamenii vorbesc acum, la Bruxelles, despre Pactul Ribbentrop-Molotov reprezintă unul dintre semne. Simpla prezenţă a României, a Ungariei şi a Poloniei în UE i-a determinat pe oameni să se gîndească la acea perioadă din istorie – acum sînt parte a Europei, dar unde au fost în ultimii 40 de ani şi cum de nu ştim ce s-a întîmplat cu ei înainte? Iar oamenii încep să trateze cu mai multă seriozitate întreaga poveste a ceea ce s-a întîmplat după război. Simplul fapt de a fi acolo contează, faptul că luaţi parte la anumite întîlniri şi se traduce totul şi în limba română constituie o diferenţă. În carte vorbesc şi despre motivul pentru care a fost atît de greu, înainte de anii ’90, să vorbim despre comunism. Au fost o multitudine de motive – nu existau arhive, şi nici fotografii, era doar sentimentul acesta că am cîştigat războiul, ceea ce părea o victorie totală a binelui împotriva răului... Nimeni nu a vrut să-şi amintească faptul că, după război, a existat o anume ambiguitate şi nu toată lumea era fericită.

Credeţi că aceste ţări europene îşi pot împărtăşi experienţa istoriei recente cu ţările vestice?

Da, şi aştept filmele şi cărţile româneşti şi poloneze care să trateze aceste subiecte – pentru că vor fi de interes. Aţi văzut deja cum lucrurile încep să se mişte în această direcţie – filmul german The Lives of Others, regizat, de fapt, de cineva din Germania de Vest, a avut mare succes, iar oamenii l-au găsit absolut fascinant. Acela a fost un film despre istoria comunismului şi despre cum era să trăieşti într-o astfel de societate. Prin urmare, da, cred că oamenii vor să afle mai multe, astfel că ar vedea filme şi ar citi cărţi despre acele lucruri. Pe măsură ce timpul trece, iar central-europenii îşi procesează amintirile, inspirînd astfel crearea de opere de ficţiune şi filme, cred că vest-europenii vor fi interesaţi.

În România, în rîndul generaţiei tinere există o reacţie de tipul „Ştim, a fost foarte rău, dar e istorie. Nu este problema noastră, ci a voastră“...

Cred că toate generaţiile mai tinere spun asta. Se mai gîndesc tinerii americani acum la cele întîmplate în anii ’70? Nu prea, şi este normal. Mult depinde de modul în care lucrurile sînt transmise şi explicate. Cu siguranţă observ acest lucru în Polonia, unde locuiesc jumătate din timp. Cînd generaţia mai în vîrstă îţi spune „trebuie să înveţi asta“, transformînd-o într-o lecţie foarte didactică, veţi observa oamenii încercînd să scape. Din experienţa mea, am constatat că tinerii sînt interesaţi de asemenea subiecte. Cartea mea a fost în bibliografia pentru Bacalaureatul Internaţional, prin urmare a fost citită în şcoli şi, în ultimii ani, au existat întrebări legate de ea la acest test. Aşadar, cineva care a citit-o putea alege să scrie despre ea. Cred că cei care sînt interesaţi de istorie vor fi interesaţi oricum. La fel cum vor exista alţii care nu vor manifesta nici un interes.

Totuşi, nu cred că este vorba numai despre a fi interesat de istorie... Cînd vorbim despre dictatură şi regimuri autoritare, apar în discuţie, de asemenea, democraţia şi societatea. Spre exemplu, acum cîţiva ani, înainte de intrarea Europei Centrale şi de Est în UE, exista, bineînţeles, în Vest un interes accentuat în a afla ce s-a întîmplat în cealaltă parte a Europei. Însă, acum, constat cu surprindere că, în ţări vestice foarte democratice şi tolerante, se manifestă o reînnoire a partidelor naţionaliste, populiste, în spaţiul public...

Dar acest lucru nu se întîmplă din cauza lipsei de istorie... Este vorba despre situaţia economică proastă, fără precedent. Istoria este întotdeauna folositoare, dar cred că, dacă ne uităm la ce se întîmplă acum, vom vedea că e vorba despre politica internaţională şi despre economie.

În Est, în România, dar nu numai, apare din nou senzaţia că sîntem parte a „celeilalte Europe“, din cauza problemelor economice, din cauza discursurilor populiste...

Şi totuşi, sînteţi într-o situaţie mai bună decît Grecia. Guvernul este mai solid decît cel din Italia, iar Portugalia şi Spania au aceste probleme economice teribile... Astfel că, prin comparaţie, Europa Centrală se descurcă chiar bine, cu una-două excepţii. Mai cred şi că vechiul mod de a privi Europa – prin împărţirea în Europa de Vest şi cea de Est – e pe cale să se schimbe. Acum, se vorbeşte despre Europa de Nord şi Europa de Sud. Şi nu mă refer neapărat din punct de vedere geografic, deoarece Irlanda, de exemplu, nu face parte din Europa de Sud... Este vorba despre felul în care e condusă economia şi de cît de corupţi sînt liderii politici.

Dar nu este această separare între nord şi sud, în cadrul UE, şi o problemă culturală?

Da şi nu. Nu este culturală în sensul că trebuie să fie în felul acesta. Ideea e că avem nişte guverne sărace, cu performanţe foarte slabe, în unele ţări, dar care au reuşit să scape vreme îndelungată datorită protecţiei euro şi a Uniunii Europene. Iar acum sîntem martorii consecinţelor, privind cum acele ţări sînt pe punctul de a trece printr-o severă criză politică. Unele dintre ele deja trec prin asta. Dar nu există nici un motiv pentru care Polonia şi România să fie parte din aşa ceva. Polonia nu are cu siguranţă un asemenea nivel de corupţie, şi nici nu a făcut acel tip de greşeli din punct de vedere economic. Iar distincţia dintre Polonia, pe de o parte, şi Grecia, pe de alta, va arăta mult diferit, curînd. De fapt, a şi început deja...

Să revenim la cartea dvs. Ce părere aveţi despre ecourile, comentariile ce i-au urmat, despre povestea receptării ei?

A fost foarte interesant, deoarece a fost primită diferit, în ţări diferite. A avut succes în ţări vorbitoare de limbă engleză, precum Marea Britanie şi Statele Unite, dar şi în Polonia – ceea ce nu cred că e atît de surprinzător. A fost bine primită în Suedia, iar asta pentru că, la momentul apariţiei, Suedia începuse să-şi pună sub semnul întrebării democraţia socială şi vechile legături dintre partidele social-democrate şi Uniunea Sovietică. Mai mult, cred că, după terminarea Războiului Rece, suedezii s-au uitat în jurul lor – gîndindu-se la geografia lor, la poziţia statelor baltice, dar şi a Rusiei – şi şi-au dat seama, deodată, în ce parte a lumii se situează, astfel că au devenit foarte interesaţi de istoria ruşilor. De asemenea, cartea a fost bine primită şi în Portugalia – a apărut în aceeaşi săptămînă în care a murit fostul lider al partidului comunist portughez. Aşadar, am observat o bună receptare în ţări unde oamenii sînt interesaţi de această dezbatere despre istoria comunismului, vrînd să afle ce s-a întîmplat. În ţări unde interesul este scăzut, şi receptarea este diferită, cum a fost cazul Italiei. În mai multe locuri a devenit parte a unei discuţii la nivel naţional. Am fost surprinsă, în general a fost bine primită, cine s-ar fi gîndit?

Dar în ţările est-europene?

Şi acolo, a fost publicată pretutindeni, în majoritatea limbilor – polonă, cehă, limbile baltice, şi acum în română.

Comparaţi lagărele, nu regimurile, însă există, totuşi, o legătură între ideologie, propagandă, regim şi „soluţia“ lagărelor...

Bineînţeles, iar întrebarea legată de compararea regimurilor necesită un răspuns mult mai lung... Sînt fascinată de unul dintre aspectele sale, şi anume de faptul că atît Stalin, cît şi Hitler au fost obsedaţi de ştiinţă. Şi ambii, în moduri diferite, considerau că sistemele lor sînt ştiinţifice. De exemplu, marxismul era privit de Stalin ca ştiinţă, putea prezice viitorul, lucrurile urmau să se întîmple într-un anumit fel pentru că Marx scrisese astfel. Hitler a fost de asemenea obsedat de ştiinţă. Aşadar, ambii au avut acest tip de justificare pseudoştiinţifică pentru ceea ce făceau, iar asta a dus la conturarea unei legitimităţi, atît în mintea lor, cît şi în ale celor din jurul lor. Există moduri interesante de a le compara şi a găsi similitudini. Nu cred că erau asemănători ca oameni. Dar în privinţa altor aspecte – ambele regimuri se foloseau într-un mod revoluţionar de noile tehnologii de propagandă şi comunicare. Ambii erau profund împotriva burgheziei şi a democraţiei liberale, şi simţeau asta din motive similare – pentru că erau slabe şi produceau guverne slabe; toleranţa era searbădă, şi era mult mai bine să ai o idee clară despre încotro se îndreaptă lumea. Prin urmare, la un anumit nivel, există asemănări. Dar, pe de altă parte, nu cred că era la fel viaţa în Uniunea Sovietică şi în Germania nazistă.

În Europa, în mai multe ţări există partide extremiste, naziste sau comuniste. Credeţi că este vorba despre mici grupuri de nostalgici sau există posibilitatea reală, în vremuri de criză, să se concretizeze...?

În primul rînd, nu cred că e vorba despre nostalgici, pentru că majoritatea nu ştiu mare lucru despre Hitler sau despre perioada respectivă, nu acolo e motivaţia lor. Sînt ei periculoşi? Este ciudat să ne punem o astfel de întrebare acum... Dacă se infiltrează în partidele principale, dacă ajung în ierarhia politică, dacă devin populari, poate... Dar societăţile noastre sînt extrem de susceptibile la acest tip de limbaj radical, majorităţii oamenilor nu le place. Aşa că e greu de crezut că ar lua puterea, exceptînd cazul în care ajung în interiorul partidelor principale şi le deformează. Nu am astfel de temeri în acest moment, dar, în cinci ani, dacă euro şi Uniunea Europeană se prăbuşesc, m-aş putea îngrijora.

Anne Applebaum
este jurnalistă, deţinătoare a premiului Pulitzer.

a consemnat Mircea VASILESCU 

traducere de Patricia MIHAIL

Foto: ICR

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

conopida jpg
O legumă neașteptată poate fi transformată în dulceață. Cei mai mulți români o pun la murat
Există unele legume din țara noastră la care cei mai mulți dintre noi nu ne gândim decât ca la murături. Chiar dacă, dincolo de hotare, sunt folosite și în alte preparate, în România, astfel de legume sunt servite, de cele mai multe ori, murate. Printre acestea se numără și conopida.
primaria sectorului 3 propune modernizarea Parcului Pantelimon (6) png
Parcul Pantelimon din București va fi modernizat. Trasee de aventură și o telegondolă, printre atracțiile propuse de Primăria Sectorului 3
Primăria Sectorului 3 a transmis miercuri, 18 noiembrie, că a propus modernizarea Parcului Pantelimon pe o suprafață de peste 26 de hectare.
tren pexels jpg
Record mondial pe șine! Trenul uriaș de 7,6 kilometri a pornit la drum. Cum au reușit 12 locomotive să tragă cele 696 de vagoane
Un tren de marfă cu o lungime impresionantă de peste 7,6 kilometri, alcătuit din 696 de vagoane și tractat de 12 locomotive, a circulat în Africa de Sud și ar putea stabili un nou record mondial.
UE Uniunea Europeana foto FMI Facebook 1200x640 webp
Comisia Europeană lansează un eurobond de 45 de miliarde Euro pentru Ucraina. Care ar putea fi riscurile directe și indirecte pentru buzunarul cetățenilor europeni?
Deosebit de interesantă și curajoasă mișcarea pe care o anunță Ursula von den Leyen: Comisia Europeană va începe să se împrumute de pe piețele financiare internaționale propunând o formulă tentantă pentru mulți jucători pe piețe.
deutsche bank shutterstock_1060611242
Milioane de documente interne aruncă Deutsche Bank în scandal. Acuzații privind relațiile cu oligarhi ruși. Epstein și Trump, într-o investigație explozivă
Deutsche Bank este centrul unui amplu scandal după publicarea unei investigații bazate pe milioane de documente interne scurse în presă. P
front 1 jpg
Două gemene au intrat în Cartea Recordurilor Guinness după ce și-au tatuat 70% din corp. Cum arată surorile
Două surori gemene din Germania au intrat împreună în Cartea Recordurilor Guinness, după ce şi-au tatuat aproximativ 70% din suprafaţa corpului.
cioara pexels jpg
Ciorile iau decizii de aproape două ori mai repede decât oamenii. Ce au descoperit cercetătorii
Ciorile pot procesa informații vizuale și pot lua decizii în mai puțin de un sfert de secundă, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Tübingen, Germania. În cadrul experimentului, păsările au identificat răspunsul corect în medie în 235 de milisecunde.
906936119 2169615316981020 1604632511625642835 n jpg
Radu Marinescu, întâlnire cu familia Alinei Apostol. Transferul româncei deținute în China, în atenția autorităților
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, s-a întâlnit miercuri, 18 noiembrie, cu tatăl Alinei Apostol și cu avocatul familiei. Românca a fost condamnată în China, în 2019, la 13 ani și jumătate de închisoare pentru fraudă cu carduri bancare.
industrie jpg
Cum vrea Guvernul să ajute marile fabrici să facă față costurilor la energie. Schema de 150 de milioane de euro, reevaluată
Guvernul înființează un grup de lucru care să găsească soluții pentru aprovizionarea cu energie și gaze naturale în această iarnă și pentru sprijinirea companiilor mari consumatoare de energie. Printre măsurile analizate se numără actualizarea unei scheme de sprijin de 150 de milioane de euro.