Pe ce te bazezi?
Am avut ocazia să discut recent, într-un episod din podcast-ul pe care poeta Ramona Boldizsar îl realizează cu autorii români contemporani, despre existența intuiției în scris. Am încercat să-mi clarific dacă nu cumva ea funcționează cînd este nevoie să te pui în pielea cititorului și să-ți dai seama dacă este necesar un detaliu suplimentar sau cum ar trebui gradată acțiunea ori dacă intuiția apare după multă perseverență în a scrie, după ce ai tăiat, abandonat și reformulat de nenumărate ori. Poate că ești mai intuitiv după ce ai deja o listă lungă cu ce nu merge, înșiruire la care ajungi după multă muncă. Concluzia a fost că ceea ce scriem este o combinație între intuiție și experiență, dar, pentru că sînt mai sceptică din fire, mă întreb în continuare dacă intuiția există cu adevărat și în ce măsură ne poate ajuta în deciziile noastre.
Intuiție, instinct, presimțire, al șaselea simț. O voce care îți spune ce să alegi, de ce să te ferești, cum să acționezi, cînd să spui „nu”, fără a găsi rapid o explicație rațională. Un mod de a cunoaște lumea altfel decît prin legile științei sau observația directă. Cercetări recente de la o universitate din Barcelona au arătat că, pînă la vîrsta de un an, bebelușii au deja o noțiune intuitivă a probabilității, care se aplică la evenimente pe care nu le-au experimentat niciodată direct și pe care o folosesc pentru a prevedea ce o să se întîmple, citesc într-un articol din Psychology Today. Un alt experiment menționat, realizat de Institutul HeartMath din SUA, demonstrează că, într-un anumit context, inima percepe informațiile înaintea creierului și le transmite acestuia, așa încît să ne putem raporta logic la ceea ce intuim. Nu este de neglijat nici impactul pe care neurotransmițătorii și hormonii, cum sînt dopamina și serotonina, îl au asupra proceselor cognitive și emoțiilor – ei pot influența și răspunsurile noastre intuitive.
Intuiția este un proces automat, subconștient, rapid, la care creierul recurge pentru a salva timp și energie, dar departe de a fi infailibil. Se pare însă că ea poate fi antrenată, ca un mușchi, că ne putem dezvolta abilitățile intuitive pe măsură ce acumulăm experiență și informații, pe care le stocăm și la care învățăm să apelăm rapid. Prin urmare, intuiția nu este irațională sau opusul logicii și gîndirii analitice, mai spun cercetătorii. De cele mai multe ori, deciziile noastre sînt o combinație a ambelor strategii.
Sînt multe domenii de activitate în care se face apel și la intuiție – în afaceri, uneori în medicină, ba chiar și în lumea artelor. Positive Psychology menționează, într-un articol despre importanța intuiției, citînd din Blink: The Power of Thinking Without Thinking, cartea lui Malcolm Gladwell, cazul unei statui grecești din secolul al VI-lea î.Hr., evaluată la 10 milioane de dolari, cu toată documentația care să-i ateste autenticitatea, și cumpărată la acest preț exorbitant în 1986, de către muzeul Getty din California, nu înainte de a-i face verificările necesare. Doi experți veniți să admire sculptura aveau însă să simtă intuitiv că ceva nu era în regulă, iar cercetări ulterioare, mai aprofundate decît cele ale muzeului, aveau să dovedească că exponatul era un fals, cu o vechime de doar cîțiva ani. Partea amuzantă este că Gladwell, care și-a dedicat întreaga carte Blink ideii că deciziile făcute rapid pot fi, la o adică, la fel de bune precum cele gîndite îndelung, a venit după cîțiva ani cu Talking to Strangers, în care previne în privința riscurilor judecăților prea rapide și susține că, în interacțiunea cu necunoscuții, trebuie să încetăm să facem presupuneri care pot duce la neînțelegeri. (Ambele cărți au apărut în limba română la Editura Publica.)
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață – sînt foarte puține situațiile cu totul noi în care să fim puși. Mai apar din cînd în cînd, totuși, momente în care, pur și simplu, nu știm ce să facem, cum să reacționăm. Atunci, îmi imaginez eu, creierul nostru caută febril prin tot ceea ce cunoaștem, prin experiențele posibil asemănătoare și, negăsind nimic comparabil, apelează la o scurtătură. Iar noi facem „cum ne dictează intuiția”. Se pare că, după cum arată un alt studiu specificat în Psychology Today, în momentele de stres major, în care cortizolul este secretat masiv, tindem să apelăm la intuiție mai mult decît în momentele de tristețe, de exemplu. Acestea din urmă ne fac mai analitici, mai orientați spre rezolvarea concentrată a problemelor. Încep să dezvolt însă ceea ce aș putea numi intuiție în privința oamenilor noi – altfel nu îmi explic cum aleg să îi cunosc mai bine sau să mă apropii tocmai de cei care se dovedește că au avut povești de viață similare cu a mea. Dar poate că nu toate lucrurile trebuie să aibă o explicație.
* * *
Intuition: What It Is and How It Works (Psychology Today, 2023)
What Is Intuition and Why Is It Important? (Positive Psychology, 2020)
8 Truths About Intuition (Psychology Today, 2019)
