Gestul contează

Publicat în Dilema Veche nr. 409 din 15-21 decembrie 2011
Prostănaci de fiecare zi jpeg

E una dintre expresiile care mă enervează cel mai profund. Laolaltă cu încă o zicere la fel de adîncă: „E plin cimitirul cu oameni de neînlocuit“. Păi, chiar e plin. Recunosc fără ruşine că eu cred în unicitatea fiecărei persoane şi în alte prostii de genul acesta.

De aceea, am o mare problemă în preajma sărbătorilor de tot felul. Cadourile. Bunicul, spre bătrîneţe, începuse să primească an de an, de ziua lui, ba ciorapi şi cămăşi, ba pulovere şi ciorapi, ba ciorapi, batiste şi cămăşi. Şi tata începe să îmbătrînească. Dacă nu-i găsesc pe net vreo carte de care are neapărată nevoie, îl umplem şi pe el de ciorapi. Şi de pulovere de care se declară superîncîntat, dar nu le poartă niciodată. Spumă de bărbierit. Atît de multă, încît s-a strîns cît pentru trei generaţii. Mama, ca fetele. Ştiu cam ce culori îi plac şi, dacă le găsesc pe toate într-o eşarfă, am dat lovitura. Îi punem şi ei un pacheţel cu cărţi. O tigaie anume de teflon la care tînjea de mult. Fratele mai mic – întotdeauna bine îmbrăcat şi care face poze hipstamatice cu iPhone-ul – e o problemă. Dar cel mai probabil că pleacă la snowboarduit de sărbători şi am scăpat cu o îmbrăţişare, după.

Se mai spune că un cal de dar nu se caută la dinţi. Însă nimic nu e mai oribil ca un cadou de convenienţă. Ca să fie. Ca să scapi. Că aşa se face. Pe mine una m-ar bucura de o mie de ori mai tare să-mi urezi din gură cele bune, să mă strîngi în braţe sau să mă baţi băieţeşte pe umăr şi apoi să împarţi bucuros berea cu care te cinstesc. N-aş duce de pildă nimănui un pacheţel din cele trebuincioase igienei personale, pe care le găseşti preambalate în farmacii sau magazine de cosmetică. N-aş dărui un parfum decît cu deplina siguranţă că persoana respectiva îşi doreşte exact acel parfum. 

Se presupune că ştii cîte ceva despre omul căruia vrei să-i faci un cadou. Nu trebuie să fie un Ferrari, dar nici nu i-aş duce cadouri impersonale, primite de la alţii şi care zac prin casă. Trebuie să le ştiţi pe astea. Cadourile care circulă. Bietele nimicuri universale de convenienţă care fac circuitul zilelor de naştere şi al altor sărbători. Alea care trebuie cumva marcate să nu se întoarcă înapoi la cel care le-a dăruit iniţial.

Pe de altă parte, e plină perioada asta de tot felul de oferte de aşa-numite cadouri cu suflet. Cu suflet, adică personalizate, adică dedicate şi gîndite pentru cineva anume. Şi aici gingăşia trebuie să fie mare. Eu sînt un om timid. Dacă aş primi o cană cu mutra mea pe ea, aş înnebuni de angoasă. Pe de altă parte, există şi extrovertiţi care s-ar plimba cu tricouri cu citate din ei pe stradă. De-aia, zic, trebuie bine cîntărit.

Am auzit zilele trecute la radio o reclamă care-i îndemna pe soţii iubitori să le facă un „cadou cu suflet“ nevestelor. Cadoul ăsta cu suflet se cumpăra din benzinărie. Oprea omul, băga un plin cu benzină Euro sau Premium nuştiudecare şi lua cadou la soaţă. Era vorba, dacă nu mă înşel, de nişte bijuterii oarecare. Arată-i că te gîndeşti la ea, fără să faci efortul de a intra în vreun magazin anume; faci plinul şi scapi şi de nevastă.

Mai sînt apoi micile băcănii (unele destul de snoabe cît să vîndă nişte vinuri franţuzeşti de duzină drept serii limitate, dar nu despre ele vorbim) care vînd dulceţuri şi prăjituri făcute în casă, şerbeturi de mult uitate, pîine caldă. Eu i-aş trimite cuiva o pîine caldă, cîteva nuci şi un şerbet de trandafiri de ziua lui. Cu condiţia ca acel cineva să nu fie la dietă, desigur. Dacă aş şti să împletesc, i-aş face cu mîna mea un fular. Vorbesc de prieteni apropiaţi, nu de semicunoştinţe. Semicunoştinţelor nu li se fac cadouri.

Iar m-am speriat. Se apropie Crăciunul şi n-am cumpărat încă nimic. Iar o să mă apuce disperarea prin vreun magazin arhiplin, pe vreo stradă ultraaglomerată vuind de claxoane isterice. Iar o să mă învîrt fără sens şi n-o să ştiu alege, cu securea unei datorii de împlinit sus, deasupra grumazului. D-aia îmi place aşa de mult să fac cadouri din senin. Un cadou pentru că nu e ziua ta şi încă unul pentru că nu e Crăciunul. Tîrguite în linişte şi fără obligaţii.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Inima rezistă mai mult
Am petrecut mult timp căutînd sfaturi de domesticire a procrastinării.
image png
Lecția portugheză SAAL
Inovațiile metodologice ale SAAL, cum ar fi implicarea arhitecților în dezvoltarea comunitară
Zizi și neantul jpeg
Masa cea lungă
Pentru că viitorul era incert sau, dimpotrivă, înfiorător de cert în stagnarea lui.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Schimb de mame sau despre cum arată România
Trăim în continuare într-o țară foarte săracă
E cool să postești jpeg
Mai avem nevoie de profesori?
Este trecut cu vederea, în mod grosolan, faptul că această grevă a profesorilor, pentru drepturile salariale, este făcută tocmai în interesul copiilor.
Theodor Pallady jpeg
Cine este Hieronymus Bosch?
Hieronymus Bosch va rămîne atîrnat în muzeele altora, în vreme ce detectivii romanelor noastre polițiste vor purta neverosimile patronime neaoșe...
p 20 Gianfranco Ravasi WC jpg
O biografie în cruce
„Biografia lui Iisus” ţine mai ales seama de expresivitatea internă a Evangheliilor.
p 24 A  Manolescu jpg
Cu ochii-n 3,14
De fiecare dată cînd văd cîte un om pe stradă cu Dilema veche în mînă mă bucur de parcă m-aș întîlni cu un cunoscut. Încă nu-i salut, dar le zîmbesc. (A. M. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Colecționarii de momente
Adun într-un colț de memorie momente aparent obișnuite, care mie îmi spun o poveste.
Zizi și neantul jpeg
Vechi obiceiuri (ne)sănătoase
Diferența dintre ea și Emma Bovary era că Tincuța știa, exact, granițele dintre lumea visării și cea a vieții de toate zilele.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Doar o plimbare prin cartier
De vreo două luni încoace, mi-am făcut un obicei – indiferent de vreme, în fiecare dimineață pe la ora 9, ies la o plimbare prin cartier.
E cool să postești jpeg
Sfîntul Grobian al politicienilor
Însă, dacă erodează încrederea cetățenilor, politicienii sînt ei înșiși cei care vor cădea în această groapă.
p 20 Carol cel Mare WC jpg
Creștinismul carolingian, între cultură și politică
Ei au introdus astfel o concepţie despre rolul religios al suveranului, care nu a încetat să fie revendicată mai tîrziu.
foto BTC DV bis jpeg
Credința ca experiență
E un mister al libertății, căci fiecare în conștiință poate spune de ce deschide sau de ce nu.
p 22 WC jpg
Pascalia, piatră de poticnire?
Tema este delicată și necesită explicații extinse pentru a înțelege cîștigurile, pierderile și riscurile unui demers de schimbare a Pascaliei.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Habar n-am dacă așa ceva poate fi socotit un experiment reușit sau nu.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Schimbări și obișnuințe
Dacă nu ieși din casă nu se întîmplă nimic nou.
Zizi și neantul jpeg
Familie și mese
Am crescut, prin anii 1970, cu o definiție mai curînd Disney a familiei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Copilul care recită poezia
Bine că măcar poeziile de slavă și preamărire au dispărut, însă nu se știe pînă cînd.
p 20 Kemal Kili‡daroglu WC jpeg
Pluralism religios: democratul turc şi monarhul englez
În Europa larg secularizată, monarhul englez a celebrat Polul divin şi universalitatea iradierii lui.
Theodor Pallady jpeg
Populus Dei
„Mediile bisericești înalte" au văzut în simpla adunare a laicatului un soi de reformă protestantă!
P2000594 1 jpg
Mai, RDW și București
RDW reușește, în fiecare an, să aducă în lumina reflectoarelor un număr impresionant de artiști, designeri și arhitecți
E cool să postești jpeg
Ne pierdem copiii?
„Noi, adulții, sîntem cei care dăm exemplu copiilor, iar azi acest exemplu e cel mai rău imaginabil cu putință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Urmăriți derularea scandalului „The Romanian deal” în care e implicat fiul (cam pușlama, după părerea mea) președintelui Biden. Vor ieși la iveală lucruri incredibile! (S. V.)

Adevarul.ro

image
„Secretul japonez pentru o viață lungă și fericită“. Cei mai longevivi oameni au aceste două trăsături de personalitate
Cei mai mulți centenari au trăsături de personalitate similare, care contribuie la creșterea duratei de viață, potrivit unui studiu.
image
Halep, prima veste bună după o lungă perioadă: Situația paradoxală cu care se confruntă
Constănțeanca de 31 de ani traversează un sezon trist, per ansamblu.
image
Angajată băgată în comă de patron. Bărbatul a fost arestat. „Ce, vrei să demisionezi?“
Femeia a fost sechestrată și lovită cu un topor în momentul în care a mers la firmă să-și depună demisia. Angajata a ajuns la spital în comă de gradul unu. Soțul acesteia a sunat imediat la 112.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.