Aroma somnului pe vreme de iarnă

Publicat în Dilema Veche nr. 410 din 22-28 decembrie 2011
Odă dulceţurilor  jpeg

„Iarna se începe de la decembrie în zece, cînd este noaptea cea mai mare şi ziua împotrivă cea mai mică; şi ţine pînă la martie în zece“, scrie doctorul Ştefan Episcupescu. Să ne pregătim, aşadar, de o iarnă lungă, friguroasă, zăludă, cu omăt şi ceaţă, cu troiene şi ţurţuri, învăţîndu-i secretele: „lucrarea acestii vremi este frigul şi gerul care strînge şi închide şi usucă toată faţa pămîntului, îndeseşte şi îngroaşă aerul şi apa, şi o limpezeşte şi o lămureşte cu îngheţarea feţii ei“. Pentru acest frig, trupul are nevoie de o pregătire prealabilă pentru a evita umezeala şi proasta circulaţie a sîngelui. „Luptarea cu frigul“ înseamnă a asigura tot timpul o „căldură“ adecvată trupului şi mai ales tuturor „încheieturilor“, „umblet pe jos spre a să simţi şi a să lupta gerul din faţa trupului“. O astfel de mişcare este o adevărată „virtute“ pentru sănătate şi mai ales pentru frumuseţe. Sfaturile sînt oferite de doctorul Ştefan Episcupescu în cartea sa Practica doctorului de casă, un „manual“ adresat norodului doritor de informaţii utile păstrării frumuseţii şi sănătăţii. Cartea a fost un succes al anului 1846, fiind retipărită de mai multe ori, copiată şi chiar tipărită în „secret“, fără acordul autorului.

Aşadar, pregătirea presupune urmarea unor trepte: „nu intra din frig îndată la căldură; prelungeşte înghiţitura băuturii reci; nu te pripi îndată după înfierbîntare de trup sau de bucate să bei băutură rece“. Şi… mai presus de toate… „plecatele din lăcomie“, mănîncă încet, cumpătat, mărunţind fiecare bucată. Postul cel lung şi greu vă va îndemna acum să mîncaţi mult, gras, aromat… Mulţi sînt cei care „să supără şi să plîng de nevoile şi supărările postului“, fără să ştie că îşi strică astfel „stomahul cu trufia lor care se pricinuieşte din lăcomie, din cumplitele mîncăruri de feluri multe“, la care se adaugă „vieţuirea şăzătoare fără umblet şi mişcare şi osteneală de trup“. Dar puţini cunosc foloasele acestui post. Or, la masă uită de „mulţimea grijilor cumplite şi scovîrşitoare ale frămîntării mîndriei şi curviei“. Toate acestea să fie lăsate de-o parte pentru că postul este un pas spre mîntuire. Dar aceeaşi grijă trebuie urmată şi la „marele praznic“, cînd mîncărurile, băuturile, chefurile şi preumblările îşi deschid porţile. Cumpătare şi iarăşi cumpătare ne sfătuieşte doctorul Episcupescu. Evitaţi cărnurile grele şi preferaţi cărnurile cele uşor de mistuit, de pildă carnea de pui; îndoiţi cărnurile cu „verdeţuri“ (în sens de legume), vinurile să fie şi ele „lejere“, iar apa să predomine, la fel şi lapturile cele dulci, zemurile de carne fierte cu fidea, cu orez, cu arpacaş, cu griş; pentru copii şi tineri faceţi „colărezi, găluşci, tăeţei, macaroani“, fără „pîinea cea dospită şi coaptă“ care nu face decît să smintească „stomahul“. Dulceaţa prăjiturilor să nu vă ia minţile pentru că ele îngreunează stomacul şi mai ales se mistuie cum nu se poate mai greu. Şi apoi, nu vă leneviţi dacă lucrarea acestuia vă cere dreptul de a face o „plimbare“, întrucît „din lenevirea ieşirii la scaun“ se pot întîmpla multe primejdioase pentru sănătate. Ci, „îndată după cea mai întîiu îndemnare“ porniţi către „plimbarea“ cea necesară uşurării „mistuielii şi a udului“. Dar aveţi mare grijă, căci acum pe frig, ger, vînt, „umblătoarea“ aşezată departe între copacii grădinii sau într-un loc mai la fereală, fără toate scîndurile acoperişului, poate să vă provoace o răceală la „şezut“. Deh „vîntul trage“ şi frigul intră prin toate colţurile… Şi de se aşterne răceala… Ceaiuri, multe ceaiuri calde din frunze de jaleş, înjumătăţite cu lapte dulce şi îndulcite cu zahar…

Relaxaţi-vă apoi într-un bine meritat somn, fiindcă somnul este „cea mai subţire hrană a vieţii trupului… hrăneşte, întocmeşte, aşează şi înviorează puterile cele slăbite şi scăzute, de osteneala muncii de zioa“. Aşezaţi-vă pe divane, lăsaţi deoparte grijile şi spaimele cotidiane, gustaţi din aromele iernii şi abandonaţi-vă trupurile într-o „dulce simţire şi tragere la odihnă“. Uitaţi de ziua de mîine şi lăsaţi-vă copleşiţi de „aroma somnului“ care mai întîi inundă „capul cu atîrnarea plopilor ochilor, apoi a gîtului şi a mîinilor, mai apoi se revarsă acea greutate peste tot trupul“ şi gustaţi beatitudinea cînd somnul ajunge „să aromeze organele pricepătoare împreună cu simţirea lor“. Şi nu uitaţi că „omul este îndată după somn mai gătit şi mai primitor de toată vestea şi înştiinţarea… şi în inimă mai adînc“. Să aveţi o iarnă aromată, să dormiţi bine şi mai ales să purtaţi numai veştile „cele de veselie şi de bucurie“.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.