Locuri comune ale misoginismului

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Locuri comune ale misoginismului jpeg

„În spatele fiecărui bărbat puternic se ascunde o femeie“ – am auzit de atîtea zeci de ori această inepţie că nu mai am nici o reacţie. Şi în spatele fiecărei femei puternice se ascunde cine? Un bărbat puternic, determinarea şi ambiţia de a-şi depăşi condiţia sau o „pilă“ bine manipulată? Iritarea mea porneşte de la toată această dezbatere fără dezbatere din societatea românească în care se afirmă, fără să se dorească cu adevărat, necesitatea promovării femeilor pe scena publică/politică fără a se lucra prea mult la educaţie. Românii sînt misogini, poate mai misogini decît alte naţii, şi sînt încă tributari, ca mulţi alţii, de altminteri, clişeelor. Lipsa de educaţia şi accentul încă predominant pe mitul „celor şapte ani de acasă“ îşi spun şi în această direcţie cuvîntul. 

Într-una din zilele astea cu mult soare, aşteptam cuminte la semafor; din dreapta, de pe banda a doua mi se făceau semne disperate. Apuc doar să văd un taxi, un şofer care înfuleca dintr-o şaorma, vorbea la telefon, avea ochelari de soare şi ar fi vrut să facă la stînga, deşi se încadrase prost.  Nu ştiu unde ar fi trebuit să mă bag, cert este că verdele m-a salvat, dar pentru vreo cîteva secunde, căci a virat brusc, s-a aşezat în faţa mea, a blocat toată circulaţia, s-a dat jos din taxi, fără să renunţe la şaorma, nici la telefon, nici la ochelarii de soare, şi a început să urle şi să mă înjure: „Chioara dracului, nu puteai să te dai la o parte. Cine dracu ţi-a pus, fă, volanu-n mînă? Un tîmpit ca şi tine şi ca prostu’ de lîngă tine (aluzie la soţul meu, din dreapta)“. Şi pe măsură ce se înfierbînta, spumele se adunau în colţul gurii, şaorma îi aluneca printre degete, părul i se ridicase în cap şi toţi dracii, sfinţii, mădularele, fecioarele, ocările cutremurătoare fură invocate...

Spectacolul era grotesc, iar singurul meu gînd se îndrepta către faptul că acuşi, acuşi o să facă apoplexie... şi-o să-i moară copiii de foame acasă... Ca la circ: toată lumea blocată în trafic ne privea nemulţumită şi toţi ochii dezaprobatori erau aţintiţi asupra mea. Eram muiere... la volan... deci trebuie să fi greşit cu ceva... N-am reuşit să aflu cu ce... Nici poliţistul venit la faţa locului n-a reuşit să mă lămurească... Nici taximetristul nu s-a oprit din furie... Dar nici nu s-a gîndit nimeni să-l sancţioneze, măcar (cu) o amendă pentru tulburarea ordinii publice, dacă nu pentru calomnie. Totul părea „natural“: o altă şoferiţă proastă pusă la punct de un taximetrist, chiar şi fără rost, dar bărbat şi cu siguranţă cu mult mai multă experienţă... de viaţă cel puţin...

O scenă cotidiană şi banală întîmplată multora dintre femeile de astăzi. Dispreţul bărbaţilor pentru femeile din vieţile lor este atît de mare că preferă de cele mai multe ori să le ţină „ascunse“: unii dintre ei îşi respectă mamele, dar nu şi pe celelalte femei din comunitate; îşi admiră soţiile, dar nu au cuvinte de laudă pentru soţiile altora;  îşi protejează surorile, dar nu se gîndesc la surorile altora. Cariera unei femei este mai totdeauna pusă sub semnul întrebării şi mai ales al suspiciunilor de tot felul, „trebuie să fi făcut ea ceva“, „trebuie să fi netezit ea patul cuiva“, cum spunea odinioară Constantin Sion. Acum, nu că exemplele n-ar fi numeroase în această direcţie, mai ales în zilele astea, cînd media ne asaltează cu sînii siliconaţi şi bărbaţii „virili“, cu femeile  „rele de muscă“, cum zice acelaşi Sion, şi bărbaţii gata să le „cumpere“. Ce lipseşte în toată această ecuaţie? Stima de sine. Femeile nu se respectă suficient pentru a cere respect, bărbaţii cred prea mult că totul li se cuvine pentru a oferi respect. Nu vreau să generalizez. După mine însă mulţi, mult prea mulţi români şi mult prea multe românce se complac în apele tulburi ale misoginismului. Ele se ascund „în spatele bărbaţilor puternici“ (chipurile spre a se proteja!), ei se stăpînesc cît pot în sînul familiei şi-i dau drumul „imaginaţiei“ odată „liberi“. De la vlădică la opincă, ţipăm că avem nevoie de o mai mare reprezentare a femeii în spaţiul public, dar fără să depăşim clişeul de „la cratiţă“. De la vlădică la opincă ne pierdem în judecăţi de valoare şi strigăm că „egalitatea de şanse“ e tema principală a unor schimbări fără de schimbări. Uităm însă că acceptarea schimbării nu se face decît prin educaţie. Cît despre educaţie... aflai că a mai căzut o treaptă la recentul buget. Aşa că „spor“ la înjurat femei, acasă, pe stradă, în parlament, la televizor, în ziare, la şcoală, la biserică... iar cea mai tare înjurătură mi se pare cea de „tută“. Degradare supremă ca un bărbat să fie „tută“. Priviţi în DEX şi veţi afla de ce...

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești