Voluntariatul nu a creat profesionişti

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Voluntariatul nu a creat profesionişti jpeg

- interviu cu Carmen MARCU -

În data de 12 decembrie va avea loc, în Bucureşti, Gala Voluntariatului – primul eveniment naţional dedicat recunoaşterii voluntariatului din România, gală organizată de VOLUM – Federaţia Organizaţiilor care Sprijină Dezvoltarea Voluntariatului în România. Astfel vor fi premiaţi voluntarii, proiectele de voluntariat, coordonatorii şi Centrele de voluntariat din întreaga ţară. Despre eveniment am discutat cu Carmen Marcu, director de comunicare Pro Vobis, Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat, membră a Federaţiei. 

Ce înseamnă Federaţia VOLUM?

VOLUM (numele provine de la îmbinarea a două cuvinte-concept, voluntariat şi umbrelă) a apărut din nevoia oamenilor din ONG-urile care lucrează cu voluntari de a-şi face auzită vocea. De a fi legitimi. Individual nu putem merge fiecare la Guvern să schimbăm legile care privesc voluntariatul în România, un lucru absolut necesar dacă dorim să profesionalizăm domeniul. Neuniţi, nu avem nici o putere de a vorbi în faţa unei instituţii.

Astfel s-a constituit această federaţie – umbrelă, iar VOLUM are în prezent 46 de membri, printre care organizaţii foarte mari, cu multă experienţă de voluntariat în spate, cum ar fi Salvaţi Copiii, Habitat for Humanity, World Vision, dar şi organizaţii locale, din toată ţara. Punem la dispoziţie instrumente şi resurse pentru toate organizaţiile care doresc să profesionalizeze şi să dezvolte voluntariatul.

La ce vă referiţi cînd spuneţi că puneţi la dispoziţia organizaţiilor „instrumente“ de profesionalizare a voluntariatului?

Concret – fişe de lucru, contracte de voluntariat, informaţii despre cum faci o adeverinţă sau o evaluare, cum se lucrează cînd faci supervizare. Pe scurt, moduri de lucru. Voluntariatul nu a creat deocamdată în România profesionişti, societatea noastră fiind la momentul cînd se creează pîrghiile unui viitor profesionalism în ceea ce priveşte voluntariatul, cum ar fi coordonatorii de voluntari. Ceea ce ridică una dintre problemele acestui domeniu: coordonatorii să fie trecuţi în nomenclatorul ocupaţiilor, sau nu? Legat de acest aspect este şi faptul că, în prezent, un coordonator de voluntari nu poate fi plătit sau i se menţionează în contractul de muncă o altă ocupaţie, pentru a putea fi plătit. 

Dar a fi voluntar nu este, prin definiţie, o activitate neplătită?

Desigur, însă coordonatorul de voluntar este un fel de manager, un coordonator de proiect. Iar pentru a avea oameni bine instruiţi, este nevoie de înfiinţarea unui post, şi nu doar să ne bazăm pe un ajutor venit din partea unui voluntar.

După Revoluţie, voluntariatul era privit cu scepticism. La 20 de ani, se observă o diferenţă, există o schimbare de mentalitate?

Cu siguranţă. Lucrurile se dezvoltă. După momentul anilor ’90, cînd au fost diverse scandaluri privind domeniul voluntariat, acum există de la cîteva mii, la zeci de mii de organizaţii în toată ţara, pe diverse domenii, poate cele mai multe în domeniul social şi educaţie. Tendinţa, dacă ne referim la o oarecare „modă“ a voluntariatului, cade pe ecologie şi drepturile animalelor, dar vizează şi domeniul cultural-artistic, destul de slab dezvoltat din punct de vedere instituţional.

Gurile rele spun că sînt foarte multe organizaţii de voluntariat care nu fac de fapt nimic altceva decît să înghită nişte fonduri europene. Cum comentaţi?

Ca întotdeauna, adevărul este undeva la mijloc. Nu avem deocamdată metodele prin care să evaluăm corect ceea ce se întîmplă în teritoriu, nu avem nici o statistică, care să cuprindă un raport exact în ceea ce priveşte creşterea bunăstării societăţii datorită implicării ONG-urilor. Însă din 2010 există o cercetare a Fundaţiei Dezvoltării Societăţii Civile, FDSC, care a urmărit într-o oarecare măsură implicarea de pînă acum a oamenilor şi se pare că, fie prin comunităţi religioase, fie prin comunitate, 90% dintre români sînt dornici să se implice în acţiuni de voluntariat. Acest lucru cred că duce cel puţin la o imagine de ansamblu. Oamenii fac ceva în sensul acesta, se văd rezultate. Noi personal sîntem asaltaţi de foarte mulţi oameni care se interesează unde pot face voluntariat. Şi nu sînt numai tineri. Tinerii, care sînt foarte atraşi de voluntariat din diverse motive – socializare, îmbogăţirea CV-ului –, interacţionează şi cu generaţiile de dinaintea lor, aducîndu-le tot felul de argumente, convingîndu-i să se implice. Aşa că astăzi avem multe cerinţe de voluntariat din partea multor pensionari care se simt încă în putere şi care nu vor să renunţe la muncă, doar pentru că au ajuns la pensie. Bineînţeles, aici trebuie şi noi să ne adaptăm profilului, să nu folosim atît de mult e-mail-ul, ci telefonul sau alte moduri de comunicare. Pe de altă parte, avem aşa-numiţii voluntari corporatişti, angajaţi ai unor firme care nu fac doar voluntariat de companie şi vor să se implice şi în afara orelor de muncă, dar care au restricţii de program: după 6 seara sau în weekend. 

Dacă cineva se trezeşte într-o bună dimineaţă cu avînt şi vrea să devină voluntar, care sînt paşii de urmat?

Fie să sune la cel mai apropiat centru de voluntariat, fie să sune la cea mai mare organizaţie din zonă. Va fi chemat la un interviu, îi vor fi evaluate abilităţile, disponibilitatea, după care va fi îndrumat către activitatea care i s-ar potrivi. Într-adevăr, dacă nu ar avea Internet ar fi mai greu. Căci, deşi mai sînt ştiri în presă despre acţiunile de voluntariat, nu putem spune că este vorba de o acţiune continuă. Nu există, de altfel, nici o emisiune TV dedicată acestui domeniu. 

Care este diferenţa între noi şi societăţile vestice? La ce capitol ne aflăm faţă de ele?

Avem chiar un plus. Cei de dincolo sînt uimiţi că atragem atît de mult tinerii, ne întreabă cum facem noi să avem atîţia tineri dornici de voluntariat.

Ce îi mînă pe tineri spre voluntariat?

În primul rînd, vor să ajute. Pleacă de la ideea că pot schimba ceva în bine. Apoi, faptul că învaţă practic să facă ceva, de la chestiuni tehnice – cum ar fi completări de fişe sau xeroxare, sau să facă afişe sau să susţină o prezentare – pînă la plantarea unui copac. Sînt activităţi mici, dar care te organizează, îţi creează abilităţi de comunicare, te formează ca lider – abilităţi care se cer mai apoi la o potenţială angajare. Apoi, văzînd cît de mulţi prieteni îşi fac, ies din zona de confort, se provoacă pe ei înşişi, îşi dau seama de cîştigul enorm pe care îl au. 

La ce se referă „Elaborarea strategiei naţionale pentru sprijinirea voluntariatului“?

Face parte din planul naţional de lucru al anului european de voluntariat în România. În 4 februarie am demarat patru grupuri de lucru care se ocupă de validarea sau crearea unui sistem de recunoaştere a competenţelor cîştigate prin voluntariat, legea voluntariatului cu anumite modificări, codul etic al organizaţiilor care lucrează cu voluntari (pentru că trebuie să ştii ce mesaj să le transmiţi şi cum să lucrezi cu ei) şi voluntariatul sprijinit de angajator. La nivel european, concluzia este că voluntariatul corporatist nu poate fi integrat drept voluntariat pentru că există o plată. 

Ce premiaţi la Gala Voluntariatului din 12 decembrie?

Avem nominalizări din partea ONG-urilor şi a instituţiilor publice. Este prima ediţie la nivel naţional, deşi la nivel local au mai fost iniţiative de acest gen. Gala de anul acesta premiază cei mai buni voluntari, proiecte de voluntariat, coordonatorii şi centrele de voluntariat din întreaga ţară. Sînt 22 de categorii de concurs, dintre care două sînt categorii speciale – coordonatorul de voluntari şi centrul de voluntariat. Avem criterii care pornesc de la originalitate, la eficienţa persoanei sau a proiectului. 

Şi tocmai pentru că voluntariatul se referă la ceea ce dăruieşti înapoi societăţii din care provii, nu am dorit să oferim premii în bani; premiile vor consta într-o diplomă şi recunoaşterea publică.  

a consemnat Stela GIURGEANU 

Foto: Federaţia VOLUM

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.