EDITORIALE ȘI OPINII

Europa dă semne neliniştitoare pe plan economic. Pentru moment pare exclusă din cursa tehnologică. În materie de inteligenţă artificială, bătălia se dă între Statele Unite şi China. Or, profeţii spun că lumea va fi dominată în deceniile viitoare

Accepţia (auto)victimizării ca simulare strategică s-a impus în mare măsură în faţa celei a victimizării ca agresare. Există probabil explicaţii sociale ale acestei preferinţe semantice (de exemplu, chiar frecvenţa strategiei, mai ales în viaţa politică).

Iată cum o idee a unui om poate deveni concept și poate mișca mase de oameni, devenind, apoi, fenomen.

Ca să reproduc pe dos un răspuns la o întrebare adresată Radio Erevan, aia despre dacă e posibil comunismul în SUA: nu, dar ar fi păcat să nu… VAR este despre adevăr, nu despre fotbal. Arbitrajul video, cel care îi ajută pe judecătorii fotbalului să revadă fazele litigioase în timpul meciurilor şi să ia abia mai apoi o decizie, nu te face să joci mai bine, nu te transformă în cineva mai priceput în alegerile de lot şi nici nu te îndeamnă, decît vag, să fii funciar mai corect. Singura schimbare ţ

În urmă cu cîteva săptămîni, „legea Magnițki“ a fost introdusă și în Parlamentul nostru de către USR. Așadar, tragica moarte a lui Serghei Magnițki nu fost chiar în zadar. Dar nu e de uitat că a mai existat și un alt colaborator rus al lui Bill Browder, c

Atît califul, cît și emirul sînt personaje istorice, Abd al-Malik ibn Marwan, respectiv, Musa ibn Nusair, ambii morți în 715. Mussa, eroul din 1001, e chiar un nume-cheie în cucerirea și administrarea de către arabi a Magrebului și a Spaniei vizigote. Bineînțeles, emirul fusese trimis de omeiazi în campanie ca să ia Africa de Nord de la bizantini și de la berberi, nu ca să caute butoaie cu demoni. Activitatea lui coincide cu perioada în care începe treptat să se formeze nucleul povestiri

De 25 de ani citesc Jurnalul fericirii fără să mă opresc. Obișnuiesc să o deschid la întîmplare și citesc paginile una după alta. Fragmentul asupra căruia îmi cad acum ochii este datat „Mai 1960“. Iată-l: „Căratul tinetelor la Jilava ia, cînd ele sînt pline ochi,

Exact în urmă cu 40 de ani, în 1979, Parlamentul European făcea un pas important în istoria sa: primele alegeri prin vot universal direct ale deputaților europeni. Pînă la acel moment, componența instituției (cunoscută inițial ca Adunarea Comună

Alegerile, orice fel de alegeri, sînt despre putere, iar Liviu Dragnea își extrage puterea din slăbiciunile tuturor celor din jur: ale partidelor, ale statului, ale presei, ale societății în general.

Aflăm că francezii rostesc tot mai des cuvîntul care începe cu „P“. Despre protecționism e vorba, un termen considerat multă vreme tabu pe piața unică europeană. La extrema stîngă, La France insoumise pledează pentru un „protecționism solidar“ susținînd introducerea unei taxe pe carbon kilometrice: cu cît un produs este livrat de la o distanță mai mare, crește și taxa. În plus: taxe suplimentare de import pentru produsele provenind din statele care nu permit

Se poate gîndi democrația fără exercițiul ritmic al alegerilor? Fără îndoială, nu. Din păcate, însă, scrutinul nu funcționează ca un mecanism riguros, străin de orice aproximații, ambiguități, subterane impure, manevre ipocrite, strategii interesate, înșelăciune, demagogie, prostie. Nu avem de-a face cu un sistem infailibil de evaluare cantitativ-calitativă, cu o „măsurătoare“ a cărei precizie să fie incontestabilă. Avem de-a face mai curînd cu un fel de „organism“ colectiv, cu cramp

Niciodată nu s-a călătorit mai ușor, mai nebirocratic, mai rapid, fie că este vorba despre turism, despre educație sau despre muncă. Niciodată culturile și limbile nu le-au fost mai protejate.

Politica nu este deloc atractivă pentru oamenii moderați, profesioniști, cu bun-simț. Știu cîțiva actuali senatori și deputați, din cei puțini care fac parte dintre politicienii noi, care sînt hotărîți să nu mai facă politică, dezgustați de cei din jurul lor. Toți sînt oa

„Bătrîne“, a spus acolo, aparent epuizat, „este crucial să nu mă trădezi! Am încredere în caracterul tău integru, de om școlit în spațiul principialilor șerifi americani. Dacă se află secretul meu, pe lîngă oprobriul public, aș putea suporta și rigorile leg

Strîngerea lor de mînă, atunci, a avut forţa unui simbol puternic. Pentru prima dată, Franţa şi Marea Britanie îşi creau o frontieră terestră. O civilizaţie considerată deseori drept „specială“ datorită insularităţii ei se apropia în mod fizic de continentul-

Între verbele a se preta şi a presta pare să se fi creat, pentru unii vorbitori, o confuzie paronimică: aceasta îi poate face să înlocuiască primul verb, mai puţin frecvent în uz, cu cel de-al doilea, mai cunoscut. Eroarea nu este foarte răspîndit

S-au încins zilele trecute rețelele de socializare ca urmare a mediatizării unui filmuleț în care o profesoară de limba și literatura română era umilită de o elevă și de mama acesteia. Filmul, o dramatizare în care joacă Medeea Marinescu, a adunat la ora la care scriu acest text peste 600.000 de vizualizări și peste 20.000 de distribuiri, deci vorbim clar despre un mesaj extrem de puternic, extrem de percutant, de influent. O lovitură de imagine, cel puțin pentru moment, cu sigur

A dat verdeața colțul și mărarul a ieșit. Tarhonul-frate stă în găletușă cu pătrunjelul și puternicul leuștean. E munte, pe tarabe, ceapa cu usturoiul. Nu-i priveliște pe lumea asta alta mai îngăduitoare decît verdeața. Pentru că verdeața îngăduie orice carne și legumă. Orice meniu faci, faci pornind de aici, din verde, și restul culorilor se așază fără regrete. Dar ce mă supără e prețul. Se duce la doi lei acum chita de verdeață? Păi, unde s-a văzut așa ceva? Intermediarul de ver

Şi-a spus cuvîntul autoanihilarea practicată de adversarele CFR-ului. Dan Petrescu nu numai că a fost al patrulea antrenor în acest sezon început complet aiurea de fosta şi actuala campioană, dar a şi apărut cu doar cîteva meciuri înainte de fin

Așa cum scriam săptămîna trecută, nu orice călătorie spre vest e un drum către mai bine. Intrînd pe la Porțile de Fier în Serbia descoperi, cu o oarecare „nostalgie“, cum șoselele devin mai ondulate decît ale noastre de astăzi. Există și porțiuni foarte bune, fără să punem la socoteală acea autostradă (cu cap și coadă) care leagă Serbia de Occident și de Grecia. Dar, ca de altfel prin mai toate țările foste comuniste, drumurile bune nu țin niciodată prea mult. Cum spun

Noul Testament e plin de coduri. Asta nu înseamnă altceva decît că în spatele multora din paginile lui sînt la lucru mecanisme interculturale mai fine decît ne-am aștepta de la un text în care lucrurile par spuse pe șleau – „a venit“, „a făcut“, „a zis“. O le

După Freud, a început nebunia identității. Sigur că și înaintea teribilului doctor neurolog oamenii se întrebaseră cine sîntem, de unde venim și unde ne ducem. Dar întrebările erau filozofice, se refereau la noi ca specie sau, mai ambiguu, ca ființe

Sînt întrebată deseori în ce epocă istorică mi-aș fi dorit să trăiesc – probabil, în eventualitatea existenței unei mașini a timpului la bordul căreia aș ajunge. Doar a timpului, nu și a spațiului. M-a pus pe gînduri de cîteva ori această într

„Derbedei“, „șobolan“, „nimic“ sînt doar vreo cîteva dintre calificativele utilizate de Liviu Dragnea pe lîngă amintitul și subtilul „haștagiști“. Ele au fost preluate și duse mai departe de simpatizanții și membrii PSD. Uneori s-a vorbit despre droguri – atunci cînd nu sînt

Gala Premiilor UNITER oferă contextul unor asemenea confruntări. În cadrul celei mai recente ediții, British Council a oferit un premiu organizației Reactor, un centru cultural foarte activ din Cluj care funcționează ca teatru independent, spațiu de concerte și expoziții, centru de resurse pentru artiști și activiști civici etc. Echipa Reactor a folosit momentul primirii premiului pentru a protesta împotriva reducerii cu 30% a finanțării la actuala sesiune de la Administrația Fondulu

În mai toate farmaciile s-au ivit, dincolo de tejghea, generații noi: e vorba, în general, de fete tinere, foarte drăguțe și serviabile, dar care, adesea, par să fie în „practica“ de după terminarea studiilor: adică în intervalul de timp neces

Paleoantropologii au devenit cu timpul tot mai puțin rușinați de verii noștri păroși părăsiți în junglă, așa că au căutat „să-i înalțe“ spre noi, umanizîndu-i și micșorînd diferența ontologică dintre noi și ei. Uneori chiar s-au transpus în paleoantr

Este un fost milițian cu legături foarte solide cu Securitatea. A jucat un rol important în timpul Mineriadei, fiind la acel moment adjunctul Școlii de Ofițeri de la Băneasa. Apropiat al domnului Iliescu, a avut o carieră fulminantă după Revoluție. În

Infatigabilul profesor s-a îmbrăcat pe jumătate ca Hamlet, cu ciorapii inconfundabili mulați pe picior, și pe jumătate ca Gică Hagi, cu tricoul numărul 10 al naționalei noastre de fotbal. Nu și-ar fi iritat confrații pe parcursul scenetei în cauză

Italienii sînt uneori iritaţi de faptul că francezii îşi atribuie într-un fel moştenirea culturală a lui Leonardo, iar uneori reamintesc că el este italian şi că rămîne prin excelenţă un reprezentant al Renaşterii italiene. Iar acest curent revoluţionar, ştim bine,

Un cîntecel folcloric destul de cunoscut, vehiculat astăzi mai ales de cărţile şi paginile de Internet pentru copii, a fost înregistrat încă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, astfel încît ne poate permite să vedem, în numeroasele sale variante, schimbări al

O recentă vorbă a doamnei ministru Ecaterina Andronescu a pus iar pe jar spiritele, mai ales pe cele din lumea profesorală, dar nu numai. Vorba redeschide o dezbatere cam de cînd mă știu, privind plata diferențiată a profesorilor. E drept, doamna

Să recapitulăm. Ţiriac l-a înţepat anul trecut pe cel numit de unii cel mai mare tenismen din istorie pentru că a ales să „sară“ peste turneul deţinut de român. A vrut să se odihnească, zgura nu e untul de pe felia lui şi are omul o vîrstă. Vreţi să mă ave

Polițistul tînăr s-a apucat să noteze ceva pe o hîrtiuță, pe care mi-a arătat-o: 25 de euro. Clar ca bună ziua. Am stat o clipă în cumpănă dacă, în loc să-i dau banii, să încep să fac scandal. Dar, una, că ne grăbeam să ajungem la destinație ș

Poate cel mai studiat azi e un exemplu de secolele VII-V î.Hr., găsit în săpături arheologice făcute în 2008 în plin cîmp, acolo unde Universitatea din York intenționa să-și facă un nou campus. Într-o mică groapă ceremonială de la Heslington se af

„Contemporanii noştri sînt munciţi încontinuu de două pasiuni opuse: resimt nevoia de a fi conduşi şi dorinţa de a rămîne liberi. Neputînd să distrugă nici una dintre aceste două înclinaţii opuse, ei se străduiesc să le satisfacă pe amîndouă în acelaş

Palatul Buckingham, 10 mai 1940, spre seară. Regele George al VI-lea așteaptă vizita unui important om politic britanic. Istoria nu prea părea a mai avea răbdare. Germania invadase Belgia şi Olanda, iar Neville Chamberlain tocmai renunţase

Serialele sînt universuri în care te poți retrage cu zilele. Sînt adevărate portaluri spre alte lumi. Fotografia găurii negre e doar o… poză. E puțin. Nu are urmări multiplicate, care să îți păstreze atenția. O poți vedea. Ei, și?! N-are continuare. Puțin

La fel ca și Grindeanu, Viorica Dăncilă este un personaj care nu are o legitimitate verificată cu adevărat. Nimeni nu s-a gîndit vreodată că doamna actual premier este un personaj în care să își investească speranțele pentru mai-binele public. Legitimitatea ac

Dacă tăierile de buget n-ar fi fost susținute și de un discurs anti-ONG și anti-artiști independenți, am fi putut pune măsura doar pe seama disciplinei financiare ori a nevoii de a face economie – la cîte promisiuni a făcut, guvernul nu mai are bani și pent

Lîngă mormîntul domnului Noica am, o clipă, senzația că sîntem amîndoi la mormîntul lui. Îl percep, cu alte cuvinte, mai curînd „dincoace“ decît „dincolo“.

S-a ajuns și la amenințări cu moartea. Emilia Șercan, curajoasa și harnica dezvăluitoare a plagiatelor universitare, mai ales de la Academia de Poliție, a fost amenințată cu moartea prin e-mail-uri și SMS-uri tocmai de un ofițer care lucra î

Băi, eu am fost cu o tipă. Una frumoasă și deșteaptă. Una de care aș fi vrut să mă îndrăgostesc tare-tare, așa cum nu mi-aș fi imaginat vreodată. Ne-am plimbat ca proștii pe malul mării ore întregi și apoi am adormit unul în brațele celuilalt.

„Scriitori inventați?“, am intervenit din nou, complet bulversat. „De la primul la ultimul, prietene! În ochii tuturor, eu citeam acasă o literatură formidabilă, inaccesibilă muritorilor de rînd. Directoarea a căzut pe spate de fericire. M-a declarat cel mai bun elev al liceului, m-a umplut de premii și distincții. Credea, sincer, că eram un geniu. Nici nu mai preda, practic, literatură universală. Intra la oră și zicea: Ia spune-ne, Norbu, cum mai stă treaba cu teoria franceză! I-a

Nu, nu a fost mai bine înainte. Istoricul suedez Johan Norberg analizează o altă tendinţă a noastră a tuturor, aceea de a spune că lucrurile merg din ce în ce mai rău şi că „înainte“ totul era mult mai „luminos“. El demonstrează că nu raţiune

Formula „Nu trageţi în pianist!“ circulă destul de mult în limbajul jurnalistic şi politic românesc, fiind deja intrată într-un soi de folclor urban care îi dezvoltă sensuri noi, reinterpretînd-o şi oferindu-i motivaţii mai mult sau mai puţin justificate.

Punem pe paginile noastre personale de Facebook sau de Instagram ori din alte rețele de socializare fotografii cu elevi în diverse ipostaze. Nu îi consultăm. Nu le cerem acordul. Uităm că, poate, lor nu le convine. Că poate nu le place cu

Nu-ți pasă de utopiile lui Fourier, nici de criticile lui Marx și Engels. Tu pui un pic botul la Lenin, e eroul care a omorît, a-ndemnat la crimă în numele egalității, fraternității, libertății. Și te omori după Ceaușescu, Stalin și alți criminali comuniști. Nu știi multe despre ei, dar îți place că se vorbește de ei. Că au făcut ceva cu orice preț.

. „Ei ştiu şi nu se supără“, susţine G. Becali. Nu, evident. Cînd ţi se livrează lunar de la 10.000 de euro în sus fără obligaţia contractuală de a obţine performanţe naţionale sau internaţionale e limpede că supărarea e un privilegiu pe care ţi-l

Precum în bancul cu paradoxurile, în toată mizeria aia, oamenii chiar mîncau bine cîteodată. Făceau tot felul de scamatorii și obțineau măcar produsele alimentare de bază. Soțiile, mamele și bunicile deveniseră gospodine neîntrecute, iar pe lîn