Plata voastră multă este…

Publicat în Dilema Veche nr. 794 din 9-15 mai 2019
Plata voastră multă este… jpeg

O recentă vorbă a doamnei ministru Ecaterina Andronescu a pus iar pe jar spiritele, mai ales pe cele din lumea profesorală, dar nu numai. Vorba redeschide o dezbatere cam de cînd mă știu, privind plata diferențiată a profesorilor. E drept, doamna ministru a zis o mai mult cu intenție populistă, de vreme ce a și contestat ideea imediat, prin referire la restrictivitatea legislației. Că să vedem, c-o fi, c-o păți.

Cîteva aspecte cred că nu sînt suficient de bine evidențiate însă, așa că încerc să le subliniez. Mai întîi, nu e clar ce se înțelege prin diferențiere: se lasă să se înțeleagă că performanța va permite o salarizare mai rîvnită. Dar ce înseamnă performanță? Orice profesor cu minimă decență și cu minimă experiență va observa mai întîi că performanța elevilor este percepută la noi foarte elitist. Să ai rezultate excelente la examenele naționale, să ai cît mai multe premii la olimpiadele școlare, preferabil la nivel național, să ai rezultate similare la alte competiții aflate în calendarele oficiale ale ministerului. Doar în cele oficiale ale ministerului, căci știu directori care strîmbă din nas la orice altă competiție decît olimpiadele școlare.

Dar cine stă să privească obiectiv va înțelege imediat că acesta e un fals. Să fii profesor într-un liceu de elită, unde elevii îți vin cu medii peste 9,90 în clasa a IX a, înseamnă implicit să ai performanțele respective. Să fii profesor într-un liceu cu profil tehnologic îți retează practic orice șansă. În plus, într-un liceu tehnologic, efortul pe care îl depui pentru fiecare pas înainte făcut de elev este incomparabil, adesea, cu efortul pe care îl depui cu niște elevi dăruiți de la natură sau prin mediul de viață în care au crescut cu mai multe șanse. Unui elev excepțional, adesea nu trebuie să îi mai adaugi mult, decît niște finețuri poate, uneori e destul să îl lași singur în bibliotecă. Și știu ce vorbesc, din proprie experiență: am predat ani de zile într-un colegiu tehnologic, unde aveam inclusiv clase de profesională și de ucenici, iar acum predau într-un colegiu teoretic cu pretenții mai mari, fără a fi în topul celor județene. Diferența e enormă. Enormă! E parfum să lucrezi cu elevi intrați la liceu cu medii peste 8, în general.

Mai vine însă încă o întrebare. Cum măsurăm cu șanse egale performanța unui profesor din mediul urban, școală obișnuită, să zicem, nu de fițe, dar totuși din mediul urban, în raport cu a unui profesor din mediul rural? Știm bine, nu e cazul să ne ascundem după deget, există nenumărate cazuri de elevi în mediul rural care trăiesc în condiții de subzistență, care acasă fac treabă în gospodării și merg cu părinții la muncile cîmpului. E specificul mediului rural la noi și vor mai trece probabil niște generații pînă cînd acest specific se va schimba în toate satele, care mai de care mai izolate. Întrebarea e cum poți compara performanța unui profesor de la oraș cu a celui care lucrează în acest mediu. Ce grilă de evaluare poate uniformiza aceste situații diferite ca cerul de pămînt?

S-a spus pe ici, pe colo și, parțial cel puțin, pe bună dreptate că această diferențiere salarială este deja realizată prin gradațiile de merit. Doar că și acordarea acestor gradații de merit suferă de aceleași inechități descrise mai sus.

Vorbim despre tratare diferențiată și salarizare diferențiată. Cu riscul de a-mi ridica în cap multă lume, am să vă spun eu de unde ar merita începută o formă de diferențiere. Desigur, tot utopic vorbesc. Dar ar merita început de la diferențierea profesorilor de limba și literatura română, de matematică și pe alocuri de alte două-trei discipline, față de ceilalți. Oricum am întoarce-o, responsabilitățile acestora și munca pe care o depun în raport cu cele ale altor profesori sînt la un alt nivel. Să fii, spre exemplu, profesor de religie (iau un exemplu la întîmplare) e parfum. Nu spun că nu poți face chestii foarte mișto, că nu poți dezvolta activități captivante, că nu poți implica elevii în fel de fel de activități curriculare sau extracurriculare care mai de care mai spectaculoase și mai utile pentru dezvoltarea lor personală. Dar chiar și aceste libertăți pe care le ai sînt de fapt plusuri în raport cu constrîngerile formale pe care responsabilitatea examenelor o pune pe profesorii de română, de mate, de isorie sau geogra, uneori. Numărul de lucrări de corectat este mai mare, ochii elevilor și ai părinților sînt mai focalizați, simulările cad tot în sarcina lor. Mai mult, proful de română scrie procese-verbale peste tot, e solicitat să redacteze tot felul de alte compuneri mai mult sau mai puțin administrative și, fără să număr acum pe degete, o spun cu certitudine, profesorii acestor discipline beneficiază și de cele mai multe concursuri la care trebuie să facă prezență în calitate de evaluatori. Sîmbete, uneori duminici.

Nu, nu mă împușcați: n-am nimic cu colegii mei de alte specialități. Am deschis doar o discuție. În fond, așa e lumea, așa e viața: unii cu mai mult, alții cu mai puțin. E absurd să credem în dreptatea absolută, cum e greșit să vedem peste tot doar nedreptate. Unora le e dat un drum mai greu, o măsură mai grea, altora una mai ușoară, un drum mai lin. Nu-mi dau seama cum ar putea exista o salarizare diferențiată care să nu provoace, la rîndul ei, nedreptate. Poate că dispărutele salarii de merit ar putea reprezenta un plus de echilibru: ele se gestionau în cadrul unităților școlare, prin implicarea consiliilor profesorale, fapt care avea avantajul unei priviri din interior, cumva ca în familie. Sigur, referindu-ne la familiile în care membrii nu stau la cotitură să-și dea în cap sau să-și scoată ochii.

Nu știu dacă se poate, așadar, găsi o soluție pentru o corectă plată diferențiată. Dar sînt convins, dragi colegi profesori, indiferent ce disciplină predați, că plata voastră, implicit și a mea, multă va fi în ceruri. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.