Cine ţine lanţul?

Publicat în Dilema Veche nr. 794 din 9-15 mai 2019
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Zilele acestea se ├«mplinesc exact 188 de ani de c├«nd Alexis de Tocqueville (26 de ani) ┼či Gustave de Beaumont (29 de ani), buni prieteni, au pus piciorul ├«n America. Fuseser─â trimi┼či de Monarhia din Iulie s─â viziteze ├«nchisorile americane ┼či s─â raporteze, la ├«ntoarcere, ├«n ce m─âsur─â experien┼úa administr─ârii penitenciarelor din Statelor Unite putea fi implementat─â ├«n Fran┼úa. Cum ╚Öi de ce s-au g├«ndit francezii c─â ar putea prelua ├«n propriul sistem penitenciar experien╚Ťa american─â, sper s─â povestesc cu alt─â ocazie. Fapt este c─â cei doi au c─âl─âtorit nou─â luni prin America (au petrecut c├«teva zile ┼či ├«n Canada). Au vizitat ├«nchisori, desigur, dar au observat atent ├«ntreaga societate american─â. ╚śtiau c├«te ceva despre lumea american─â, dar e clar c─â, privind-o de aproape, au ├«n╚Ťeles-o mai bine. Ba chiar, ar spune mul╚Ťi ast─âzi, au ├«n╚Ťeles-o mai bine dec├«t oricine altcineva de dinainte ╚Öi de dup─â ei.

La revenirea ├«n Fran┼úa, pe l├«ng─â raportul misiunii oficiale, fiecare dintre cei doi a scris c├«te o carte despre ce v─âzuser─â peste Ocean. Beaumont a scris un roman intitulat Marie ou lÔÇÖEsclavage aux ├ëtats-Unis ÔÇô o melodram─â vag romantic─â, u┼čuric─â, despre o domni┼čoar─â alb─â care descoper─â c─â are s├«nge de negru ┼či se m─ârit─â cu un francez. Tocqueville a scris un lung eseu intitulat De la d├ęmocratie en Am├ęrique ÔÇô una dintre cele mai importante c─âr┼úi ale modernit─â┼úii, ap─ârut─â ├«n dou─â volume, primul ├«n 1835, al doilea ├«n 1840. Trimis s─â scrie despre ├«nchisori, Tocqueville a scris unul dintre cele mai importante tratate despre libertate, povestind cum se poate ajunge la ea, cum se poate ea p─âstra ┼či ce anume o poate primejdui.

Ast─âzi, cartea lui Tocqueville are statut de cult. Este intens ┼či continuu studiat─â, s-au cl─âdit specialit─â┼úi ÔÇ×de ni┼č─âÔÇť plec├«nd de la aceast─â carte, iar referirile la ea ori chiar citarea din ea au devenit rutin─â nu doar ├«n mediile academice, ci ┼či ├«n cele intelectuale ├«n general. Unul dintre argumentele care men┼úin De la d├ęmocratie en Am├ęrique ├«n plin─â vigoare este uimitoarea sa relevan┼ú─â pentru orice ├«ncercare prin care trec democra┼úiile de atunci ├«nainte. Ideea excep╚Ťionalismului american probabil c─â era ├«n circula╚Ťie, dar Tocque-ville a reu╚Öit s─â vad─â, ├«n termeni seci, generalul prin particular. Unele idei ale lui s├«nt criticate ┼či, ├«n general, respinse de teoria politic─â actual─â. De pild─â, credin┼úa lui Tocque-ville c─â libertatea ┼či democra┼úia s├«nt inevitabile ┼či providen┼úiale nu place min┼úii contemporane, care suspecteaz─â determinismul ┼či dispre┼úuie┼čte providen┼úialismul. Dar altele s├«nt ├«n aceea┼či larg─â m─âsur─â acceptate, cum este aceea c─â religia joac─â un rol cu at├«t mai puternic ├«n democra┼úii cu c├«t este mai dep─ârtat─â de stat, chiar dac─â o anume credin┼ú─â empiric─â ┼či clerical─â spune invers. De asemenea, analiza cauzelor care au produs miracolul american (c─âci, ├«n termenii organiz─ârii politice, America este mai mult dec├«t o excep┼úie, este un miracol!) f─âcut─â de Tocque-ville r─âm├«ne clasic─â ┼či aproape imposibil de contrazis.

├Äns─â, cum spuneam, ceea ce uime┼čte este prospe┼úimea ei perpetu─â, directa ei utilitate p├«n─â ast─âzi. Vorbind despre pericolele care p├«ndesc permanent democra┼úia, Tocqueville are intui┼úia excep╚Ťional─â a permanen┼úei lor. Democra┼úia ├«┼či schimb─â ┼či ea formele de manifestare, se dezvolt─â, se ├«ntinde, se ad├«nce┼čte, dar pericolele s├«nt acelea┼či, de la inventarea ei p├«n─â la sf├«r┼čitul ei, c├«nd va fi s─â fie. ┼×i nu e vorba despre pericolele exterioare, ci despre cele interioare ÔÇô este vorba despre acele pericole pe care democra┼úiile le nasc singure, din ├«ns─â┼či logica func┼úion─ârii lor normale. Tocque-ville se teme c─â democra┼úia, evolu├«nd ┼či maturiz├«ndu-se, poate genera ea ├«ns─â┼či forme noi de totalitarism. Una este ceea ce chiar el a numit ÔÇ×tirania majorit─â┼úiiÔÇť. Nu dezvolt, o cunoa┼čtem prea bine pe pielea noastr─â. A doua este ceva mai subtil─â: tirania administrativ─â. ├Än termeni weberieni, statul unei societ─â┼úi democratice dezvolt─â o birocra┼úie care, subtil, ajunge s─â-┼či subjuge oamenii. Societ─â┼úile democratice, spune Tocqueville, s├«nt mediocre (deoarece cultiv─â egalitatea ├«ntre cet─â┼úeni ┼či suprim─â discrimin─ârile sociale, acestea tind s─â aplatizeze societatea ├«n zona medie) ┼či lipsite de str─âlucire. Pe de alt─â parte, liberi fiind, oamenii tind s─â tr─âiasc─â tot mai mult pe cont propriu ┼či astfel sl─âbe┼čte solidaritatea ┼či cre┼čte individualismul. S├«nt condi┼úiile perfecte ca statul s─â se tiranizeze, ├«ntr-o versiune ÔÇ×softÔÇť, desigur, ┼či s─â domine individul care, pe de o parte, este singur ┼či, pe de alt─â parte, tot mai dependent de stat, c─âci, ├«n numele democra┼úiei, are a┼čtept─âri de la el.

ÔÇ×Contemporanii no┼čtri s├«nt munci┼úi ├«ncontinuu de dou─â pasiuni opuse: resimt nevoia de a fi condu┼či ┼či dorin┼úa de a r─âm├«ne liberi. Neput├«nd s─â distrug─â nici una dintre aceste dou─â ├«nclina┼úii opuse, ei se str─âduiesc s─â le satisfac─â pe am├«ndou─â ├«n acela┼či timp. ├Ä┼či imagineaz─â o putere unic─â, tutelar─â, atotputernic─â, dar aleas─â de cet─â┼úeniÔÇŽ Se consoleaz─â de a fi sub tutel─â g├«ndindu-se c─â ┼či-au ales singuri tutorii. Fiecare individ accept─â s─â fie legat fiindc─â vede c─â cel care ┼úine cap─âtul lan┼úului nu este un om ┼či nici o clas─â, ci ├«nsu┼či poporul.ÔÇť ÔÇô scrie Tocqueville ├«ntr-unul dintre cele mai tulbur─âtoare (pentru mine) pasaje. Acceptarea lan┼úului doar pentru c─â este ┼úinut de popor este, cred, tema zile ├«ntr-o ╚Ťar─â ca Rom├ónia. Aduce╚Ťi-v─â aminte de ce majoritatea parlamentar─â pe care o avem a f─âcut at├«tea mizerii: pentru c─â poate! Cum de poate? A fost aleas─â. ╚śi probabil c─â va mai fi, pentru c─â mizeriile pe care le-a f─âcut nu afecteaz─â absolut deloc majoritatea electoratului.

Totu╚Öi, ceva ├«n acest citat nu se mai potrive╚Öte. Or fi fost contemporanii lui Tocqueville prin╚Öi ├«ntre dou─â pasiuni opuse, nevoia de a fi condu╚Öi ╚Öi nevoia de a r─âm├«ne liberi. ├Än vremea mea, nu mai e deloc a╚Öa. Nevoia de a fi condu╚Öi a crescut ├«n intensitate ╚Öi a transformat libertatea, dintr-o s─ân─âtoas─â dorin╚Ť─â perpetu─â, ├«ntr-o comod─â iluzie roz. Nu mai vrem s─â fim liberi pentru c─â e mai comod s─â credem c─â s├«ntem liberi ╚Öi gata. C├«t despre nevoia de a fi condu╚Öi, ea lucreaz─â tot mai v├«rtos ├«n sufletele noastre. Ce vreau s─â spun este c─â, dac─â lan╚Ťul din jurul g├«tului nostru e ╚Ťinut de un anume om, poate c─â nu suport─âm ╚Öi ne consider─âm captivi, dar dac─â e ╚Ťinut de to╚Ťi ceilal╚Ťi prin reprezentan╚Ťii ale╚Öi de ei, atunci se cheam─â c─â s├«ntem liberi.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.