Plagiate, amenin╚Ť─âri, tupeu universitar

Publicat în Dilema Veche nr. 793 din 2-8 mai 2019
Frica lui Putin jpeg

A╚Öadar, s-a ajuns ╚Öi la amenin╚Ť─âri cu moartea. Emilia ╚śercan, curajoasa ╚Öi harnica dezv─âluitoare a plagiatelor universitare, mai ales de la Academia de Poli╚Ťie, a fost amenin╚Ťat─â cu moartea prin e-mail-uri ╚Öi SMS-uri tocmai de un ofi╚Ťer care lucra ├«n cadrul Academiei. Vom vedea unde va duce ancheta poli╚Ťiei ╚Öi a Parchetului, dar pare sigur c─â complicit─â╚Ťile s├«nt uria╚Öe. Probabil c─â 80% din doctoratele -luate ├«n aceast─â institu╚Ťie s├«nt grevate de plagiate masive ÔÇô pu╚Ťin probabil s─â fie descoperite ╚Öi sanc╚Ťionate vreodat─â. Nu mai vorbim despre r─âu-famata Academie Na╚Ťional─â de Informa╚Ťii, ├«nfiin╚Ťat─â de Gabriel Oprea, al c─ârui ÔÇ×interes na╚ŤionalÔÇť mergea ├«n direc╚Ťia unei ╚Ötafete a plagiatului, ├«n care ÔÇ×tor╚ŤaÔÇť fraudei era transmis─â de la conduc─âtor la doctorand, dup─â cum tot Emilia ╚śercan a dezv─âluit. Deja mai multe zeci de teze de doctorat realizate acolo au fost anulate, iar multe altele a╚Öteapt─â anularea, printre care ╚Öi cea a fostului premier Mihai Tudose, a actualului procuror general adjunct Bogdan Licu.

Metodele poli╚Ťi╚Ötilor s├«nt brutale, uneori. O cere meseria. Metodele filozofilor s├«nt mai rafinate. Nimeni n-a amenin╚Ťat cu moartea pe cel care spune adev─ârul despre unii dintre ei. Din p─âcate ├«ns─â, coalizarea ├«nd─âr─âtul plagiatelor ╚Öi al imposturilor academice de diverse tipuri se pare c─â nu-i ocole╚Öte nici pe mai mul╚Ťi membri ai Facult─â╚Ťii de Filozofie din Universitatea Bucure╚Öti. Denun╚Ť─ârii plagiatului doctoral al unui fost ministru PSD al Educa╚Ťiei, Ionu╚Ť Vulpescu, de c─âtre un coleg de catedr─â, C─ât─âlin Cioab─â (plagiat grosolan, de tip copy-paste, din felurite surse, inclusiv din Wikipedia), i se r─âspunde cu o scrisoare colectiv─â deschis─â, semnat─â de 18 membri ai departamentului. Scrisoarea e un r─âspuns adresat lui Gabriel Liiceanu, care critica aspru plagiatele ╚Öi alte forme de impostur─â de la aceast─â facultate, cu ample referiri la textul lui C─ât─âlin Cioab─â, viz├«ndu-l ├«n mod special pe profesorul de etic─â Vasile Morar, conduc─âtorul de doctorat al dlui Vulpescu. Scrisoarea colectiv─â e semnat─â, printre al╚Ťii, horribile dictu, de decanul Facult─â╚Ťii de Filozofie, de rectorul Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, dar ╚Öi de alte nume cunoscute. ├Äl mai men╚Ťionez numai pe profesorul Adrian-Paul Iliescu, cu contribu╚Ťii teoretice valoroase, dar care m─â tem c─â a r─ât─âcit busola etic─â atunci c├«nd a scris prefa╚Ťa ╚Öi referatul pentru o carte a lui Dan Voiculescu, ├«n baza c─âreia acestuia i s-a redus pedeapsa cu ├«nchisoarea pentru corup╚Ťie.

Ceea ce descalific─â scrisoarea colectiv─â (intitulat─â ÔÇ×Maniheisme, sofisme ╚Öi al╚Ťi demoni filozoficiÔÇť) mi se pare a fi mai ales maniera ╚Öerpuit─â, ocolit─â de a evita criticile directe. Textul abund─â de subterfugiile formale care invoc─â diferite proceduri, ├«n loc s─â atace limpede miezul chestiunii. La fel ca marea majoritate a plagiatelor din era Internetului, inclusiv cel al lui Victor Ponta, ╚Öi cel al lui Ionu╚Ť Vulpescu era flagrant, v─âdit la o minim─â lectur─â, cu pagini ├«ntregi copiate cu note cu tot, inclusiv cu gre╚Öeli, ╚Öi ÔÇ×acoperind peste 50% din textul lucr─âriiÔÇť, cum spune C─ât─âlin Cioab─â, care reproduce paginile respective, ce pot fi consultate de oricine. ├Äntr-o asemenea situa╚Ťie lipsit─â de ambiguit─â╚Ťi, a-i repro╚Öa lui Gabriel Liiceanu c─â, gr─âbindu-se s─â acuze din presupuse motive impure, ÔÇ×nu ├«n╚Ťelege c─â un plagiat necesit─â o analiz─â temeinic─â pentru a fi confirmat, c─â aceasta e at├«t tehnic─â, precum ╚Öi interpretativ─â, c─â trebuie ├«ntrunit─â o serie ├«ntreag─â de condi╚Ťii pentru a putea declara o lucrare academic─â drept plagiatÔÇť sun─â ├«n cel mai bun caz a tergiversare vinovat─â, ╚Öi ├«n cel mai r─âu, a complicitate la impostur─â. De altfel, ├«n╚Ťeleg din scrisoarea colectiv─â c─â a fost sesizat─â Comisia de etic─â a Universit─â╚Ťii. Se a╚Öteapt─â un r─âspuns, ceea ce ├«ns─â nu ├«mpiedica deloc ca, ├«ntre timp, s─â existe o pozi╚Ťie oficial─â a Facult─â╚Ťii de Filozofie ╚Öi a ╚ścolii Doctorale respective. Oricum, dac─â ÔÇ×analiza temeinic─âÔÇť se dovede╚Öte at├«t de consumatoare de timp, nu era firesc ├«n aceast─â situa╚Ťie ca distin╚Öii filozofi m─âcar s─â-╚Öi ├«nt├«rzie r─âspunsul plin de acrimonie la adresa acuzatorului, Gabriel Liiceanu? Chiar dac─â acesta e uneori mai vehement ╚Öi mai pasional dec├«t ne-am fi dorit ╚Öi ar fi fost strict academic, dac─â totu╚Öi plagiatul echipei ÔÇ×Vasile-Ionu╚ŤÔÇť e real (╚Öi e greu de crezut c─â n-ar fi), el ar avea dreptate pe fond. Au atunci ei, semnatarii, at├«ta tupeu ├«nc├«t s─â-l ├«nfrunte nu pe Gabriel Liiceanu, ci adev─ârul plat al procedeului ÔÇ×copy-pasteÔÇť? Sau ei sper─â ├«n continuare ├«n cocolo╚Öirea adev─ârului ╚Öi ├«n ├«mpingerea lui ├«n zona politic─â? Un plagiat r─âm├«ne un plagiat, chiar dac─â cel care-l denun╚Ť─â e de dreapta, ajutat de unul ╚Öi mai de dreapta, iar cel care l-a comis e de st├«nga, patronat de cineva ╚Öi mai de st├«nga. Oric├«te comisii ar refuza s─â recunoasc─â deschis plagiatul ╚Öi s─â anuleze doctoratul ├«n cauz─â, dovada copiatului r─âm├«ne, iar discreditul asupra doctorandului, profesorului, comisiei ╚Öi facult─â╚Ťii care a r─âmas f─âr─â reac╚Ťie adecvat─â nu va fi ├«nl─âturat. ├Än╚Ťeleg asta semnatarii scrisorii colective? Ei adop-t─â ├«ns─â o tehnic─â ├«ntru totul discutabil─â: ataca╚Ťi fiind, atac─â la r├«ndul lor ╚Öi se pretind victime ale unui denun╚Ť, chipurile nedrept ╚Öi cu motiva╚Ťii neacademice, sosit din partea unui personaj care ar vrea s─â discrediteze facultatea ╚Öi pe cei mai mul╚Ťi dintre membrii ei.

Ca profesor la Universitatea Bucure╚Öti, Facultatea de Litere, mi-e pur ╚Öi simplu ru╚Öine. Mi-am ├«nchipuit c─â, dup─â plagiatul lui Ponta, Universitatea (cu toate facult─â╚Ťile sale) nu va mai accepta un scandal similar, c─â nici doctoranzii, nici mai ales conduc─âtorii nu vor mai afi╚Öa deopotriv─â dispre╚Ť pentru munca academic─â autentic─â ╚Öi supu╚Öenie politic─â. Am sperat c─â, dac─â totu╚Öi s-ar mai comite neglijen╚Ťe grave ├«n acest sens, va exista o reac╚Ťie rapid─â ╚Öi adecvat─â a departamentului, facult─â╚Ťii, Universit─â╚Ťii. ├Än fine, mi-am imaginat c─â cei prin╚Öi asupra faptului, ori complicii lor fie ╚Öi numai prin neglijen╚Ť─â, vor t─âcea m─âcar un timp ╚Öi nu c─â vor r─âspunde cu tupeu, ignor├«nd obiec╚Ťiile de fond. Pe scurt, mi-am ├«nchipuit c─â ├«ntre Academia de Poli╚Ťie ╚Öi Universitatea Bucure╚Öti exist─â foarte multe diferen╚Ťe de esen╚Ť─â, inclusiv de natur─â etic─â.

Uite că m-am înșelat.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.