Plagiate, amenințări, tupeu universitar

Publicat în Dilema Veche nr. 793 din 2-8 mai 2019
Frica lui Putin jpeg

Așadar, s-a ajuns și la amenințări cu moartea. Emilia Șercan, curajoasa și harnica dezvăluitoare a plagiatelor universitare, mai ales de la Academia de Poliție, a fost amenințată cu moartea prin e-mail-uri și SMS-uri tocmai de un ofițer care lucra în cadrul Academiei. Vom vedea unde va duce ancheta poliției și a Parchetului, dar pare sigur că complicitățile sînt uriașe. Probabil că 80% din doctoratele -luate în această instituție sînt grevate de plagiate masive – puțin probabil să fie descoperite și sancționate vreodată. Nu mai vorbim despre rău-famata Academie Națională de Informații, înființată de Gabriel Oprea, al cărui „interes național“ mergea în direcția unei ștafete a plagiatului, în care „torța“ fraudei era transmisă de la conducător la doctorand, după cum tot Emilia Șercan a dezvăluit. Deja mai multe zeci de teze de doctorat realizate acolo au fost anulate, iar multe altele așteaptă anularea, printre care și cea a fostului premier Mihai Tudose, a actualului procuror general adjunct Bogdan Licu.

Metodele polițiștilor sînt brutale, uneori. O cere meseria. Metodele filozofilor sînt mai rafinate. Nimeni n-a amenințat cu moartea pe cel care spune adevărul despre unii dintre ei. Din păcate însă, coalizarea îndărătul plagiatelor și al imposturilor academice de diverse tipuri se pare că nu-i ocolește nici pe mai mulți membri ai Facultății de Filozofie din Universitatea București. Denunțării plagiatului doctoral al unui fost ministru PSD al Educației, Ionuț Vulpescu, de către un coleg de catedră, Cătălin Cioabă (plagiat grosolan, de tip copy-paste, din felurite surse, inclusiv din Wikipedia), i se răspunde cu o scrisoare colectivă deschisă, semnată de 18 membri ai departamentului. Scrisoarea e un răspuns adresat lui Gabriel Liiceanu, care critica aspru plagiatele și alte forme de impostură de la această facultate, cu ample referiri la textul lui Cătălin Cioabă, vizîndu-l în mod special pe profesorul de etică Vasile Morar, conducătorul de doctorat al dlui Vulpescu. Scrisoarea colectivă e semnată, printre alții, horribile dictu, de decanul Facultății de Filozofie, de rectorul Universității București, dar și de alte nume cunoscute. Îl mai menționez numai pe profesorul Adrian-Paul Iliescu, cu contribuții teoretice valoroase, dar care mă tem că a rătăcit busola etică atunci cînd a scris prefața și referatul pentru o carte a lui Dan Voiculescu, în baza căreia acestuia i s-a redus pedeapsa cu închisoarea pentru corupție.

Ceea ce descalifică scrisoarea colectivă (intitulată „Maniheisme, sofisme și alți demoni filozofici“) mi se pare a fi mai ales maniera șerpuită, ocolită de a evita criticile directe. Textul abundă de subterfugiile formale care invocă diferite proceduri, în loc să atace limpede miezul chestiunii. La fel ca marea majoritate a plagiatelor din era Internetului, inclusiv cel al lui Victor Ponta, și cel al lui Ionuț Vulpescu era flagrant, vădit la o minimă lectură, cu pagini întregi copiate cu note cu tot, inclusiv cu greșeli, și „acoperind peste 50% din textul lucrării“, cum spune Cătălin Cioabă, care reproduce paginile respective, ce pot fi consultate de oricine. Într-o asemenea situație lipsită de ambiguități, a-i reproșa lui Gabriel Liiceanu că, grăbindu-se să acuze din presupuse motive impure, „nu înțelege că un plagiat necesită o analiză temeinică pentru a fi confirmat, că aceasta e atît tehnică, precum și interpretativă, că trebuie întrunită o serie întreagă de condiții pentru a putea declara o lucrare academică drept plagiat“ sună în cel mai bun caz a tergiversare vinovată, și în cel mai rău, a complicitate la impostură. De altfel, înțeleg din scrisoarea colectivă că a fost sesizată Comisia de etică a Universității. Se așteaptă un răspuns, ceea ce însă nu împiedica deloc ca, între timp, să existe o poziție oficială a Facultății de Filozofie și a Școlii Doctorale respective. Oricum, dacă „analiza temeinică“ se dovedește atît de consumatoare de timp, nu era firesc în această situație ca distinșii filozofi măcar să-și întîrzie răspunsul plin de acrimonie la adresa acuzatorului, Gabriel Liiceanu? Chiar dacă acesta e uneori mai vehement și mai pasional decît ne-am fi dorit și ar fi fost strict academic, dacă totuși plagiatul echipei „Vasile-Ionuț“ e real (și e greu de crezut că n-ar fi), el ar avea dreptate pe fond. Au atunci ei, semnatarii, atîta tupeu încît să-l înfrunte nu pe Gabriel Liiceanu, ci adevărul plat al procedeului „copy-paste“? Sau ei speră în continuare în cocoloșirea adevărului și în împingerea lui în zona politică? Un plagiat rămîne un plagiat, chiar dacă cel care-l denunță e de dreapta, ajutat de unul și mai de dreapta, iar cel care l-a comis e de stînga, patronat de cineva și mai de stînga. Oricîte comisii ar refuza să recunoască deschis plagiatul și să anuleze doctoratul în cauză, dovada copiatului rămîne, iar discreditul asupra doctorandului, profesorului, comisiei și facultății care a rămas fără reacție adecvată nu va fi înlăturat. Înțeleg asta semnatarii scrisorii colective? Ei adop-tă însă o tehnică întru totul discutabilă: atacați fiind, atacă la rîndul lor și se pretind victime ale unui denunț, chipurile nedrept și cu motivații neacademice, sosit din partea unui personaj care ar vrea să discrediteze facultatea și pe cei mai mulți dintre membrii ei.

Ca profesor la Universitatea București, Facultatea de Litere, mi-e pur și simplu rușine. Mi-am închipuit că, după plagiatul lui Ponta, Universitatea (cu toate facultățile sale) nu va mai accepta un scandal similar, că nici doctoranzii, nici mai ales conducătorii nu vor mai afișa deopotrivă dispreț pentru munca academică autentică și supușenie politică. Am sperat că, dacă totuși s-ar mai comite neglijențe grave în acest sens, va exista o reacție rapidă și adecvată a departamentului, facultății, Universității. În fine, mi-am imaginat că cei prinși asupra faptului, ori complicii lor fie și numai prin neglijență, vor tăcea măcar un timp și nu că vor răspunde cu tupeu, ignorînd obiecțiile de fond. Pe scurt, mi-am închipuit că între Academia de Poliție și Universitatea București există foarte multe diferențe de esență, inclusiv de natură etică.

Uite că m-am înșelat.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

shutterstock 2114384846 jpg
Tacticile de război ale Rusiei îi expun slăbiciunile militare. Cum le justifică oficialii ruși
După ce și-a văzut spulberate speranțele de a captura Kievul, Moscova a apelat la distrugerea totală a Ucrainei, doar că această tactică este doar o manifestare a neputinței, scrie The Guardian.
dani otil
Marea dilemă a lui Dani Oțil după ce i-au picat din cer 15.000 de euro: „O fi vreo moștenire?“
Dani Oțil, simpaticul prezentator TV, se ală în mare dilemă. Nu știe ce să facă după ce într-un cont de-al său au apărut 15.000 de euro. Nici banca nu a reușit să-l lămurească, motiv pentru care Dani se teme să se atingă de ei.
Submarin in Marea Neagra FOTO  webnovosti.info via zn.ua
Submarin nuclear depășit de un obiect neidentificat, care mergea cu o viteză mai mare decât cea a sunetului. Când a vut loc incidentul
Întâlnirea incredibilă, care a avut loc la sfârșitul anilor 1990, a ieșit la iveală după ce un om de știință aflat la bord a decis să vorbească pentru un canal de YouTube și să dezvăluie experiența sa terifiantă.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.