Min╚Ťile ├«n cap

Publicat în Dilema Veche nr. 794 din 9-15 mai 2019
Min╚Ťile ├«n cap jpeg

Spiritualitatea e ceva foarte ├«nalt. Ea este ├«n str├«ns─â leg─âtur─â cu creierul. La opusul lumii cerebrale se afl─â lumea intestinal─â. Nimic mai impur dec├«t excrementul. S├«ntem de acord. E clar. ├Än timp ce prezentam, acum c├«teva zile, pa╚Öaportul la control mi-am pus urm─âtoarea ├«ntrebare fireasc─â: ce e mai confortabil de ╚Ťinut ├«ntre degete pe un ╚Öantier arheologic, o buc─â╚Ťic─â de excrement preistoric sau o buc─â╚Ťic─â de creier preistoric? O ├«ntrebare a c─ârei importan╚Ť─â m-a confiscat, ├«mpiedic├«ndu-m─â apoi s─â m─â bucur cum se cuvine de t─âr├«mul morganatic al m─ârfurilor duty-free, t─âr├«m care m-a f─âcut, de at├«tea ╚Öi at├«tea ori, s─â visez. R─âspunsul, pentru mine personal, e ├«ns─â foarte simplu. Excrementul uman vechi, preistoric, antic sau medieval, e foarte comun, nu miroase ╚Öi are o onestitate nu lipsit─â de veselie. Ca oric─ârui arheolog, mi au trecut prin m├«n─â mai multe dec├«t ar fi normal pentru un om serios. ├Än schimb, pu╚Ťinele buc─â╚Ťi de creier g─âsite pe situri arheologice antice de care am ╚Ötire ╚Öi ale c─âror imagini le-am v─âzut m-ar face s─â-mi pun m─ânu╚Öi. (M─ânu╚Öile s├«nt necesare oricum ├«ntotdeauna c├«nd se iau probe organice care vor fi analizate ├«n laborator; dar nu ca s─â m─â protejeze pe mine de excrement, ci pe el de mine.) Dar poate ar fi mai bine s─â revin eu dup─â ce v─â termina╚Ťi cafeauaÔÇŽ Nu m─â intereseaz─â ├«ns─â o arheologie cosmetizat─â, g├«f├«ind sub o sticl─â groas─â de televizor. De aceea v─â cer permisiunea s─â reflect─âm asupra c├«torva chestii ni╚Ťel macabre. Cu nimic mai macabre dec├«t e permis ╚Öi chiar necesar ├«n industria de divertisment, de altfel.

O s─â prezint deci c├«teva cazuri de ╚Ťesut cerebral intact descoperit, ├«n mod excep╚Ťional, ├«n s─âp─âturi arheologice. Nu vorbesc deci despre mumificarea inten╚Ťionat─â (care ├«n Egipt presupunea oricum extragerea creierului), ╚Öi nici despre neferici╚Ťii descoperi╚Ťi ├«nghe╚Ťa╚Ťi prin mun╚Ťi, ca ├ľtzi, sau ├«neca╚Ťi ├«n mla╚Ötini preistorice devenite apoi turb─ârii. Dac─â vorbim doar de s─âp─âturile de prin anii ÔÇÖ60 ├«ncoace, mai meticuloase, se cunosc cel pu╚Ťin 15 situri arheologice cu asemenea descoperiri, de la cele neolitice la cele medievale. Ce au ├«n comun siturile astea este umezeala permanent─â, deci faptul c─â descoperirile provin dintr-un mediu argilos lipsit de oxigen ╚Öi c─â trupurile par s─â fi primit o ├«nmorm├«ntare foarte rapid─â. Inclusiv din cauza unor accidente: de pe un sit elve╚Ťian provin 18 indivizi prin╚Öi ├«n anul 1 ├«.Hr. de un pod pr─âbu╚Öit ├«n timpul unei inunda╚Ťii catastrofale, to╚Ťi cei 18 cel╚Ťi av├«nd materia cenu╚Öie bine p─âstrat─â. ├Än general, pe aceste situri dimensiunile creierelor s├«nt reduse la jum─âtate sau la un sfert, dar circumvolu╚Ťiunile se v─âd cu ochiul liber. ╚Üesutul e gri, alb sau ar─âmiu, f─âr─â miros. Analizele arat─â c─â neuronii, axonii, mielina s├«nt adesea bine conservate. Foarte curios e c─â, practic, ├«n toate aceste situa╚Ťii ├«n care se constat─â conservarea ╚Ťesutului cerebral, nu exist─â alte urme de ╚Ťesut pe oase, asta de╚Öi ├«n condi╚Ťii normale con╚Ťinutul craniului este printre primele care dispar. Tocmai genul ─âsta de observa╚Ťii au dus la primii pa╚Öi spre neurochimie, de exemplu prin Antoine-Fran├žois de Fourcroy, intrigat, pe la 1800, de conservarea ├«n p─âm├«nt a ╚Ťesutului cerebral (├«n cazul respectiv, din unele cimitire recente ale Parisului). Aparent, ceea ce face ╚Ťesutul cerebral s─â se p─âstreze nu este fenomenul de saponificare a gr─âsimilor, care poate altminteri crea substan╚Ťe (adipo)ceroase foarte stabile, ├«nt├«lnite arheologic pe situri de acum o mie-dou─â de ani ╚Öi uneori lu├«nd formele corpului.

Poate cel mai studiat azi e un exemplu de secolele VII-V ├«.Hr., g─âsit ├«n s─âp─âturi arheologice f─âcute ├«n 2008 ├«n plin c├«mp, acolo unde Universitatea din York inten╚Ťiona s─â-╚Öi fac─â un nou campus. ├Äntr-o mic─â groap─â ceremonial─â de la Heslington se afla deci acest craniu, cu mandibul─â ╚Öi dou─â vertebre, nimic altceva. Decapitarea, ca ├«n multe cazuri din necropolele din Anglia, ├«n epoca fierului ca ╚Öi ├«n epoca roman─â, a avut loc post-mortem. ├Än craniu se aflau mai multe fragmente de creier, din care cel mai mare este (dac─â pot s─â folosesc o unitate de m─âsur─â ├«nvechit─â) c├«t o eugenie. ╚Üesutul e redus la un sfert din dimensiunea normal─â, iar deterior─ârile lui, at├«tea c├«te s├«nt, au avut loc sub ac╚Ťiunea propriilor enzime (autoliz─â), nu a bacteriilor (putrefac╚Ťie). S-au spus multe lucruri r─âut─âcioase despre decapitare, dar ea prinde foarte bine pentru conservare.

Echipa care a publicat creierul de la Heslington ├«n Journal of Archaeological Science ├«l descrie drept av├«nd o ÔÇ×textur─â ca de tofuÔÇť. Un alt creier, de la Seyit├Âmer H├Ây├╝k (Turcia), din care s-a p─âstrat o sec╚Ťiune ╚Öi mai substan╚Ťial─â, e descris, ├«n HOMO ÔÇô Journal of Comparative Human Biology, drept ÔÇ×aproape ca un biopor╚ŤelanÔÇť. Ideea e fascinant─â, de╚Öi din p─âcate nu g─âsesc argumente explicite ├«n sprijinul ei ├«n articol. ├Än 2010 au fost g─âsite, ├«n acest tumul vest-anatolian, c├«teva creiere de epoca bronzului, ├«n craniile unor victime arse ╚Öi ├«ngropate brusc ├«n timpul unui cutremur. La originea etichetei ÔÇ×biopor╚ŤelanÔÇť pare s─â stea prezen╚Ťa neobi╚Önuit─â ├«n acest ╚Ťesut cerebral vechi de 4000 de ani a unor elemente chimice ca seleniul ╚Öi staniul (altminteri absente acolo din sol, din din╚Ťi ╚Öi oase) ╚Öi ca borul (folosit ╚Öi ├«n mumificarea egiptean─â).

Tumulul va disp─ârea cur├«nd, pentru a deveni o min─â de c─ârbune, dar alte descoperiri or s─â ne ajute s─â ├«n╚Ťelegem mai bine via╚Ťa arheologic─â a organului g├«ndirii. Nu vom g─âsi, bine├«n╚Ťeles, nici creierul negru al lui Piranesi, nici re╚Ťelele neuronale pictate, f─âr─â inten╚Ťie, de Jackson Pollock (foto), dar poate m─âcar Game of Thrones s─â ne apar─â ├«n alt─â lumin─â. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: Blue Poles, 1952, de Jackson Pollock

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.