De ce avem tendinţa de a nu vedea partea plină a paharului

Publicat în Dilema Veche nr. 793 din 2-8 mai 2019
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

├Än spa┼úiul mediatic, ve┼čtile bune nu provoac─â adrenalin─â. Acest lucru este bine ┼čtiut de jurnali┼čtii care servesc o pres─â furnizoare de ÔÇ×senza┼úii tariÔÇť, de scandaluri, de subiecte spectaculoase. Un tren care sose┼čte la timp nu este o informa┼úie. Un tren care ├«nt├«rzie, da, ├«ncepe s─â devin─â un subiect susceptibil s─â intereseze publicul. Precizez acest lucru ├«ntruc├«t din c├«nd ├«n c├«nd ├«mi pun o ├«ntrebare nu tocmai ÔÇ×vandabil─âÔÇť ca excitant mediatic: oare nu cumva ultimele trei decenii au fost cele mai fericite din istoria Europei de R─âs─ârit, iar ultimele ┼čase din istoria Europei apusene?

Formulez aceast─â fraz─â cu pruden┼ú─â, ├«nfrico┼čat c─â mai to┼úi prietenii ┼či c─â mai to┼úi cititorii or s─â-mi sar─â ├«n cap. Aud deja fraze de genul: ÔÇ×Matei Vi┼čniec a ├«nnebunit. I se pare c─â ultimii treizeci de ani au fost cei mai buni din istoria Europei, ha-ha, uite cum te ├«ndep─ârteaz─â de realitate via┼úa la ParisÔÇť. Sau ├«mi r─âsun─â imediat ├«n minte aceast─â replic─â din Caragiale: ÔÇ×C-e┼čti copil?ÔÇť

Recunosc c─â peste 90% din eseurile ┼či studiile abord├«nd actualitatea, omul, societatea, construc┼úia european─â etc. s├«nt de un pesimism teribil ┼či abundent argumentat. Titlurile care se v├«nd masiv anun┼ú─â fie sinuciderea sau islamizarea Europei, fie dezastrul civiliza┼úiei occidentale, fie moartea democra┼úiei, fie sf├«r┼čitul omului albÔÇŽ Sau toate acestea la un loc, ├«mpreun─â cu alte dezastre legate de schimb─ârile climaterice ┼či epuizarea resurselor de pe planet─â. Din c├«nd ├«n c├«nd, ├«ns─â, unii observatori ai lumii (prea pu┼úin lua┼úi ├«n seam─â) ne avertizeaz─â c─â s-ar putea s─â fim victimele unor percep┼úii eronate. Este cazul cu demograful ┼či sociologul Herv├ę Le Bras, autorul unei c─âr┼úi intitulate Se sentir mal dans une France qui va bien. Ap─ârut─â la Editura LÔÇÖAube ├«n februarie anul acesta, cartea propune un tablou comparativ ├«ntre inegalit─â┼úile din Fran┼úa ┼či cele din celelalte ┼ú─âri ale Europei, ┼či ajunge la concluzia c─â tot mai bine este s─â fii locuitor al HexagonuluiÔÇŽ

A┼č ├«ndr─âzni s─â traduc acest titlu ├«n felul urm─âtor: De ce se simt francezii neferici┼úi ├«ntr-o Fran┼ú─â care o duce bine. ├Än felul acesta, problematica devine mai clar─â ┼či o putem transfera la ├«ntreaga Europ─â. Pentru c─â ├«ntrebarea poate fi pus─â ┼či a┼ča: de ce se simt neferici┼úi locuitorii Uniunii Europene ├«ntr-o zon─â a lumii care o duce bine?

Despre francezi se ┼čtie c─â, indiferent ce le spui despre calitatea vie┼úii lor ┼či despre ┼čansa de a se fi n─âscut francezi, ei r─âm├«n sceptici, iar ├«n ierarhia mondial─â a popoarelor pesimiste ei ocup─â un loc ├«n primul e┼čalon (├«n unele clasamente figur├«nd ca fiind mai pesimi┼čti dec├«t afganii ┼či irakienii).

Evaluarea gradului de fericire general─â al unui popor se face pe baza multor criterii, dar ┼či prin raportare la trecut, prin compara┼úie cu restul lumii, prin identificarea perspectivelor.

├Än septembrie 2018, pronun┼ú├«nd un discurs despre starea Uniunii, pre┼čedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Jun-cker, i-a invitat pe europeni s─â respecte ceva mai mult Uniunea, s─â nu-i ÔÇ×murd─âreasc─âÔÇť imaginea ┼či s─â-i apere modul de via┼ú─â. Pacea, democra┼úia, stabilitatea, securitatea, libertatea de exprimare, precum ┼či libertatea de mi┼čcare conferit─â de un pa┼čaport european, accesul la educa┼úie ┼či cultur─â, iat─â doar c├«teva criterii care intr─â ├«n evaluarea acestui concept ve┼čnic relativ numit fericire social─â.

ÔÇ×S─â fim ferici┼úi c─â tr─âim pe un continent al p─âcii, un continent care cunoa┼čte pacea gra┼úie Uniunii EuropeneÔÇť, mai spunea Jean-Claude Juncker. Acest veteran al construc┼úiei europene ┼čtie ce spune pentru c─â de fapt niciodat─â, ├«n istoria ei, Europa nu a cunoscut o secven┼ú─â at├«t de lung─â de pace precum cea care a ├«nceput ├«n 1945ÔÇŽ

Nu e pu┼úin lucru s─â po┼úi spune ÔÇ×mi-am tr─âit via┼úa ├«ntr-o secven┼ú─â calm─â a istoriei, nu ┼čtiu ce ├«nseamn─â s─â fii bombardat, s─â fii ├«nrolat, s─â-┼úi ri┼čti via┼úa pe front, s─â trebuiasc─â s─â ucizi ca s─â nu fii ucis, s─â te refugiezi din cauza luptelor sau s─â-┼úi pierzi copiii ├«n r─âzboiÔÇť.

Faptul c─â europenii s├«nt uneori ignoran┼úi, c─â nu ┼čtiu cum se tr─âie┼čte ├«n alte zone ale lumii, c─â se simt invada┼úi, c─â s├«nt nemul┼úumi┼úi de c├«t c├«┼čtig─â etc. nu schimb─â cu nimic lucrurile: ├«n raport cu alte ╚Öase miliarde de oameni de pe planet─â (dintr-un total de 7,5 miliarde) au dus-o mai bine ├«n ultimele decenii, iar ├«n raport cu ├«ntreaga lor istorie au fost mai pu┼úin victime ale invaziilor, ale r─âzboaielor, ale dictaturilor, ale epidemiilor, ale crizelor economiceÔÇŽ

├Än 2017, la Editura Plon de la Paris a ap─ârut o alt─â carte cu un titlu incitant: Nu, nu a fost mai bine ├«nainte. Istoricul suedez Johan Norberg analizeaz─â o alt─â tendin┼ú─â a noastr─â a tuturor, aceea de a spune c─â lucrurile merg din ce ├«n ce mai r─âu ┼či c─â ÔÇ×├«nainteÔÇť totul era mult mai ÔÇ×luminosÔÇť. El demonstreaz─â c─â nu ra┼úiunea, ci emo┼úia st─â la baza acestui tip de reflex. Or, se ┼čtie, mediile de informare nu se adreseaz─â at├«t ra┼úiunii, c├«t emo┼úiei, ca ┼či liderii populi┼čti sau extremi┼čti. Cu c├«t un om politic prezint─â ├«n tonalit─â┼úi mai ├«ntunecate prezentul, cu at├«t ├«i cresc ┼čansele de a ob┼úine voturi.

Exist─â tablouri comparative tulbur─âtoare. ├Än anul 1900, speran┼úa medie de via┼ú─â era de 39 de ani, fa┼ú─â de 71 de ani acum. ├Än anul 1800, cam 94% din popula┼úia de pe glob tr─âia ├«ntr-o extrem─â mizerie ┼či doar 12% ┼čtia s─â citeasc─âÔÇŽ

A┼č vrea s─â-i asigur pe cititorii acestor r├«nduri c─â le-am scris f─âr─â s─â fiu naiv. ┼×tiu ce probleme au europenii ┼či mai ales care s├«nt problemele ┼či dilemele europenilor din Est, inclusiv ale rom├ónilor. Ceea ce doresc s─â transmit prin aceste reflec┼úii este c─â ÔÇ×mai bineleÔÇť nostru (individual ┼či comun) nu poate fi conceput dec├«t dac─â vom consolida ceea ce avem deja: o Europ─â imperfect─â ┼či profund ├«ncercat─â de numeroase cataclisme. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.