Pe raftul de Categoria a II-a

Publicat în Dilema Veche nr. 795 din 16-22 mai 2019
Plata voastr─â mult─â esteÔÇŽ jpeg

S-au ├«ncins zilele trecute re╚Ťelele de socializare ca urmare a mediatiz─ârii unui filmule╚Ť ├«n care o profesoar─â de limba ╚Öi literatura rom├ón─â era umilit─â de o elev─â ╚Öi de mama acesteia. Filmul, o dramatizare ├«n care joac─â Medeea Marinescu, a adunat la ora la care scriu acest text peste 600.000 de vizualiz─âri ╚Öi peste 20.000 de distribuiri, deci vorbim clar despre un mesaj extrem de puternic, extrem de percutant, de influent. O lovitur─â de imagine, cel pu╚Ťin pentru moment, cu siguran╚Ť─â.

Comandat de sindicate, filmul trateaz─â tema bullying-ului la adresa profesorilor, realizat de elevi ╚Öi de p─ârin╚Ťi. Abordarea este, fire╚Öte, emo╚Ťional─â. Toate ingredientele se g─âsesc: profesoara este o silfid─â sensibil─â, practic lipsit─â de ap─ârare ├«n fa╚Ťa unui cuplu mam─â-fiic─â din categoria parveni╚Ťilor moderni (╚Öi mondeni), cu apuc─âturi de mahalagioaice. ├Än fa╚Ťa umilin╚Ťei la care profesoara este supus─â, conducerea ╚Öcolii nu poate s─â fac─â mare lucru, ├«ns─â, ce s─â vezi, decizia profesoarei de a demisiona pare a fi ├«ntoars─â din drum de interven╚Ťia celorlal╚Ťi elevi care o apreciaz─â ╚Öi ├«i trimit mesaje de ├«ncurajare. Happy end sugerat hollywoodian.

S─â nu crede╚Ťi c─â eu ├«nsumi nu s├«nt con╚Ötient de modul ├«n care, ├«n paragraful anterior, am inserat elemente discursive de influen╚Ťare emo╚Ťional─â opuse celor pe care filmul dore╚Öte s─â le livreze. Nu e a╚Öa de greu s─â recunosc, dar ╚Öi s─â utilizez aceste mecanisme. Presupunem, deci, c─â ╚Öi cei care au comandat filmul erau con╚Ötien╚Ťi de ele.

E un scenariu plauzibil cel propus de film? Da, ├«n datele sale majore. Nu, ├«n cele de detaliu, cum ar fi intrarea mamei ├«n sala de clas─â peste profesoara care ├«╚Öi pred─â lec╚Ťia. De altfel, ├«ntr-o interven╚Ťie consistent─â, Oana Moraru, expert educa╚Ťional, decodific─â erorile filmului ╚Öi, implicit, deconstruie╚Öte mesajul lui. Nu voi insista prea mult pe acest aspect, pentru a nu i dubla doamnei Moraru argumentele. E limpede, desigur, c─â situa╚Ťii oarecum similare exist─â, c─â astfel de atitudini ale elevilor ╚Öi ale p─ârin╚Ťilor exist─â, c─â mijloacele de ap─ârare de care dispune profesorul s├«nt limitate sau nesemnificative, c─â nici conducerile (direc╚Ťiuni, inspectorate ╚Öcolare) nu dispun de prea multe mijloace legale de ap─ârare a angaja╚Ťilor sau c─â acestea s├«nt greu de pus ├«n mi╚Öcare. ├Än cele din urm─â, r─âm├«i, ca profesor, tot tu s─â ├«╚Ťi faci eventual dreptate prin tribunale. Totu╚Öi, a╚Ö spune c─â ├«nc─â nu facem vorbire despre un fenomen de mas─â, ci de unul cu oarecare recuren╚Ť─â doar, mai ales la nivelul ╚Öcolilor de fi╚Ťe.

Un alt aspect ar merita, cred, s─â atrag─â aten╚Ťia. Faptul c─â sindicatele au ajuns s─â propun─â acest filmule╚Ť ca mijloc de con╚Ötientizare ╚Öi ca instrument mediatico-educativ. Care ar fi trebuit s─â fie rolul sindicatelor, ├«╚Ťi vine s─â te ├«ntrebi, p├«n─â acum? Apropo, unde e interven╚Ťia sindicatului ├«n ├«ntregul scenariu al filmului? Avem o realitate prezentat─â de sindicate ca fiind intolerabil─â, prin prisma degrad─ârii umane la care un membru important al societ─â╚Ťii, educatorul, este expus. Dar cum a ajuns acesta, educatorul, profesorul, ├«n aceast─â situa╚Ťie? Pur ╚Öi simplu, acum a descoperit sindicatul aceast─â problem─â ╚Öi ar─ât├«nd-o cu degetul, pun├«nd-o sub ochii maselor, vrea s─â o rezolve prin sensibilizare ╚Öi emo╚Ťie? Nu po╚Ťi, eu cel pu╚Ťin nu pot s─â nu m─â ├«ntreb: p├«n─â c├«nd au f─âcut acest filmule╚Ť, ce au f─âcut sindicatele pentru a-╚Öi ap─âra cu adev─ârat membrii (rog corul de demagogi s─â tac─â!), pentru a-i proteja de agresiunea mass-media ├«n goan─â dup─â senza╚Ťional, de arogan╚Ťa unor p─ârin╚Ťi sau a elevilor sus╚Ťinu╚Ťi ori chiar ├«ncuraja╚Ťi de ace╚Ötia? Unde e lupta sindical─â ├«n acest sens?

Haide╚Ťi s─â generaliz─âm, a╚Öadar, ╚Öi ├«n privin╚Ťa aceasta. Profesorii ╚Öi-au pierdut, ├«n mare m─âsur─â ╚Öi de ani mul╚Ťi, ├«ncrederea ├«n sindicate. Au existat uneori valuri de retrageri. Nu pentru c─â nu ar fi luptat destul pentru drepturile salariale. Sau nu doar pentru acest motiv. Banii s├«nt doar un aspect al problemei. Demnitatea ╚Öi statutul s├«nt cel─âlalt aspect. Sindicatele ╚Öi-au creat, din p─âcate, mai cur├«nd o imagine de clientel─â politic─â. S─â nu uit─âm c─â cel pu╚Ťin doi lideri na╚Ťionali de sindicat au cotit-o spre politic─â. Oameni care ar fi trebuit s─â lupte ├«n tran╚Öee au ales s─â treac─â de partea legiuitorului, f─âr─â s─â clipeasc─â, f─âr─â scrupule. ├Än sistem s-a sim╚Ťit adesea pactizarea sindicatelor cu Puterea. Atitudini de genul celei a directorului din filmule╚Ť, de genul n-avem ce face, legea nu ne ajut─â destul, n-avem putere, mai bine s─â aplan─âm, s─â am├«n─âm, s─âÔÇŽ O lips─â de v├«n─â care a ascuns, din p─âcate, o lips─â de interes fa╚Ť─â de masa angaja╚Ťilor, justificat─â de interese personale ale unor lideri. Chestii clasice.

Pe final, c├«teva am─âr─âciuni. Pe fondul acestei impoten╚Ťe parc─â a sindicatelor, pe care o resim╚Ťim de ani de zile dureros (╚Öi, repet, nu m─â refer la drepturi salariale, ci la o lupt─â consistent─â pentru imagine ╚Öi pentru demnitate), filmul realizat la comanda lor ajunge s─â fac─â mai degrab─â un deserviciu profesorilor. ├Änf─â╚Ťi╚Ö├«nd emo╚Ťional ╚Öi exagerat ni╚Öte tipologii nu neap─ârat omniprezente, pune etichete, stigmatizeaz─â de fapt, poate chiar d─â idei. Arunc─â pe raftul pe care scrie Categoria a II-a o profesie de prim rang, ├«n loc s─â-i fac─â loc pe primul raft, ├«ntre vedete.

Am reac╚Ťionat, ├«n primele momente, ╚Öi eu ├«n solidar cu mul╚Ťi prieteni ╚Öi colegi care au distribuit filmule╚Ťul. Emo╚Ťional. Dar apoi m-am mai g├«ndit. Dragi colegi, e aproape un -fake news. Chem sindicatele la r─âspuns ╚Öi le cer, spre a se revan╚Öa, altceva: o lupt─â real─â pentru cre╚Öterea demnit─â╚Ťii statutului de profesor. O lupt─â organizat─â eficient managerial, pentru o rebranduire a imaginii acestui job, nu, nu spun a acestei profesii de voca╚Ťie. Sper c─â se ├«n╚Ťelege de ce! 

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.