A (se) victimiza

Publicat în Dilema Veche nr. 796 din 23-29 mai 2019
„Cu bule“ jpeg

Verbul a (se) victimiza este foarte des folosit în româna de azi, atît în unele limbaje specializate, cît şi în discursul politic şi publicistic. A fost semnalat, alături de substantivul victimizare, de Florica Dimitrescu, în Dicţionarul de cuvinte recente (ediţia a doua, din 1997), pe baza unor atestări de la începutul anilor ’90. Cuvîntul a intrat apoi în dicţionarele noastre generale (DEX, Dicţionarul explicativ ilustrat, Noul dicţionar universal), care i-au dat o explicaţie etimologică strict internă (victimă + sufixul -iza). Este însă greu de crezut că termenul ar fi apărut în română spontan, fără legătură cu verbul englezesc victimize, cu echivalente şi în alte limbi romanice (victimer şi victimiser în franceză, vittimizzare în italiană, victimizar în spaniolă etc.). Sensurile şi utilizările specializate, din domeniul psihologic şi sociologic, indică pentru termenul românesc mai curînd statutul de împrumut adaptat.

Interesantă este semantica oscilantă a cuvîntului, marcat de o ambiguitate fundamentală. Folosirea sa tranzitivă (cineva victimizează pe altcineva) corespunde în genere sensului din dicţionare („a face să devină victimă“): „sînt victime ale sistemului care îi marginalizează, îi victimizează“ (forum.softpedia.com). În schimb, în construcţie reflexivă, a se victimiza nu mai are doar sensul consemnat de definiţiile lexicografice („a deveni victimă“); în marea majoritate a cazurilor, înseamnă, de fapt, „a pretinde (în mod nejustificat) că este victimă“.

Ambiguitatea semantică provine în mare măsură din ambiguitatea situaţiei: autotransformarea în victimă e un fapt complex din punct de vedere psihologic, acoperind situaţii de autoagresiune, de autojustificare (cînd cineva este chiar convins de statutul său demn de compasiune), dar şi simple încercări de manipulare. Din toată această varietate de posibilităţi, uzul curent pare să aleagă mai ales asocierea victimizării cu intenţia de înşelare şi minciuna, dezvoltînd conotaţiile negative de rigoare: „P. se victimizează din nou ca să distragă atenţia!“ (stiripe-surse.ro); „Canaliile se victimizează“ (stelian-tanase.ro); „PSRM minte și se victimizează“ (deschide.md); „Minte foarte mult şi se victimizează. Dacă şi în sportul ăsta am ajuns să ne victimizăm... A zis că m-am luat de familia lui...“ (digisport.ro) etc. Există şi contexte în care victimizarea poate fi interpretată ca o atitudine sinceră, dar dăunătoare, deci nerecomandabilă: „Dacă ţi-ai făcut un obicei din a te victimiza pe motiv că viaţa e nedreaptă, ia o pauză şi gîndeşte-te“ (adevarul.ro); „Cu toţii suferim pierderi, avem dezamăgiri de-a lungul vieţii, dar este alegerea fiecăruia dacă se victimizează sau nu“ (5 paşi prin care poţi scăpa de obiceiul de a te victimiza, adevarul.ro). Accepţia negativă a victimizării se actualizează clar în opoziţia dintre a simula şi a fi: „C. nu se victimizează, chiar e victimă“ (deschide.md).

Pînă la urmă, între cele două înţelesuri ale verbului nu se mai păstrează o diferenţiere clară, dependentă de construcţia gramaticală, astfel încît verbul non-reflexiv poate însemna atît „a face să devină victimă“, cît şi „a face să pară victimă“. Diferenţa este fundamentală din punctul de vedere al orientării argumentative a discursului: agentul este fie agresor, fie manipulator, iar obiectul acţiunii este demn de milă într-un caz, de dispreţ sau indignare în celălalt. În genere, doar contextul arată că este vorba de strategii de atribuire a unui rol favorabil, nu de agresare: „B1 TV minimalizează alăturarea U.-B. şi o victimizează pe U.“ (hotnews.ro); „filmul nu îi victimizează pe păgînii politeişti, căci şi ei sînt prezentați ca nişte brute avide de putere şi răzbunare“ (cinemagia.ro). Aceeaşi ambiguitate a căpătat-o şi substantivul victimizare, al cărui conţinut a constituit tema săptămînii în Dilema nr. 202, din 22.12.2007. Într-un articol din numărul respectiv al revistei (Victimizarea, la ei și la noi), Mirel Bănică observa succesul cuvîntului, intrarea sa în limbajul curent, dar şi utilizările destul de diferite, în funcţie de spaţiul cultural în care apare şi de asocierile sale emoţionale. În uzul jurnalistic curent, victimizarea denumeşte mai ales o acţiune de trezire a compasiunii şi simpatiei prin construirea unei imagini de victimă: „Acţiunea de albire sau mai bine zis de victimizare a şefului“ (bursa.ro).

Accepţia (auto)victimizării ca simulare strategică s-a impus în mare măsură în faţa celei a victimizării ca agresare. Există probabil explicaţii sociale ale acestei preferinţe semantice (de exemplu, chiar frecvenţa strategiei, mai ales în viaţa politică). În tendinţa de fixare a sensului au acţionat cu siguranţă şi factori predominant lingvistici, în primul rînd lipsa unui termen simplu pentru a desemna o situaţie care putea fi doar descrisă prin perifraze mai greoaie. Pentru strategia de (auto)atribuire a statutului de victimă lipsea cuvîntul potrivit, mai elegant decît expresiile familiare de tipul a (o) face pe victima. În orice caz, dată fiind frecvenţa sa în uz, sensul „a se pretinde victimă“ ar trebui introdus în dicţionare.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cum putem evita substanțele cancerigene din alimente. Medic: „Foarte rar să consumăm mezeluri, doar ocazional”
Deși să renunțăm la toate alimentele care ne pun în pericol este aproape imposibil, anumite decizii putem adopta.
image
Imaginile sărăciei în cele mai bogate orașe din țară. „S-ar fura tot dacă n-am face asta”
România a avut în ultimul an o creștere economică de aproape 5%, iar pe hârtie lucrurile arată cum nu se poate mai bine. De o cu totul altă părere sunt tot mai mulți români care trec pragul magazinelor și a piețelor alimentare.
image
Fructul astronauților s-a „cuplat” cu papanașii și clătitele românești. Detaliile unui produs cu succes neașteptat
Procesul tehnologic durează până la trei ore, atât cât trebuie pentru a obține același gust ca atunci când dulceața e făcută acasă.

HIstoria.ro

image
Cele mai vechi cutremure care au lovit Țările Române în Evul Mediu
Unul dintre cele mai vechi cutremure despre care avem informații este cel petrecut în anul 1411, menționat de Emil Turdeanu în lucrarea „Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân”.
image
Cine a ajuns primul în Antarctica?
Acest cel mai sudic continent (mai mare decât Oceania și Europa), care acoperă aproximativ 20% din întreaga emisferă sudică, este singurul din întreaga lume ce nu are o populație nativă și nici locuire permanentă.
image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.