⬆
La zi în cultură
Pagina 55
Muzeu caut sediu nou
Cînd a fost creat Muzeul Naţional de Artă Contemporană, primul său director probabil că n-a avut prea multe opţiuni în ceea ce priveşte sediul. Cea mai mare problemă e amplasamentul acestui muzeu care, paradoxal, e periferic, chiar dacă e în centrul oraşului.
„N-am avut veleitatea de a aparţine unui curent, unei culori, unei etichete anume“ - dialog cu Dan NUŢU
Există un soi de firesc – cred că e importat de la americani sau de la unii actori mari – sau un soi de strădanie de a fi firesc care omoară firescul. Îi vezi pe unii mimînd firescul. Și asta se observă de la o poștă. Cînd îl vezi pe unul că e curat, curat-curat, atunci e bine.
În ce crede şi ce construieşte un festival
Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu a devenit de multă vreme un loc de întîlnire privilegiat pe harta europeană a teatrului, unde trupe tinere sau artişti „marginali“ pot evolua fără complexe alături de nume consacrate ale scenei internaţionale.
Un festival de world music pentru elitişti şi diletanţi - interviu cu Dragoş RUSU
Outernational e o temă neexplorată în România, iar producția unui festival care să aprofundeze conceptul, prin concerte, evenimente discursive, proiecții de filme documentare, instalații, conferințe, devine o adevărată provocare.
True detective
Cazemata este o fabulă urbană de erotism fantasy, cu elemente de eresuri populare, altoită pe structura unei poveşti detectivistice (nuferii, albinele, bufniţele, berzele, cîinii/lupii, adică flora şi fauna Deltei, au simbolistica de rigoare, fertilitatea în primul rînd).
Naţionalismul ca divertisment
Recent premiat la FestCo, MaRó a intrat brusc în atenţia criticilor. Andi Gherghe dezvoltă regizoral situaţiile din text în aceeaşi zonă a umorului intenţionat accesibil, cu tuşă de scheci, susţinut bine de distribuţia bilingvă, maghiară şi română, cu actorul Csaba Ciugulitu pendulînd între cele două tabere.
Trei madlene
Accentuarea faptului că evenimentele sînt necreditabile apare şi în final, cînd sînt puse faţă în faţă cu concluziile tîrzii ale lui Paul, care, după povestirea istoriei sale de dragoste, face eforturi să o definească, să îi găsească un sens şi nişte vinovaţi.
Plutire temporară
Poate cu Parachute e ceva mai clar decît înainte că avem albumul unui toboșar – a doua parte a materialului e dominată de exerciții de cadență à la Steve Reich, pe care Öström alternează folosirea bețelor cu a periilor și diverse tehnici alternative de percuție.
Aurea mediocritas, la Chişinău
Cu cîteva luni înainte de vizita propriu-zisă, stăteam toți trei la mine în birou, uitîndu-ne absolut fascinați cum Google Maps deschidea geografia fotografică a locului. Mai dintr-un unghi, mai din street view, mai luînd-o la pas digital, centrul Chișinăului ni se deschidea ca o prăjiturică cu răvaș digitală.
În căutarea identităţii
La ora patru, într-o dimineață de duminică însorită, în fața ochilor mei se conturează o imagine inedită: zeci de spectatori dormind pe paturi de campanie în foaierul unei săli a MuseumsQuartier din Viena. Nu e de mirare, ținînd cont de faptul că se află la un spectacol maraton de 24 de ore!
Sexualitate şi societate, Între Grexit și Brexit, Matei Călinescu
● Oricare ar fi deznodămîntul referendumului din Marea Britanie, merită să citiți cartea lui Cristian Preda – Între Grexit și Brexit. Cronica politică a celor mai recente crize europene (Editura Adenium, 2016). Cum unele crize sînt, parcă, perpetue, cartea asta nu are cum să iasă din actualitate. (Matei Martin)
● M-a bucurat nespus apariția seriei de autor Matei Călinescu de la Editura Humanitas. Am început să citesc Un altfel de jurnal. Ieșirea din timp și pot să zic doar atît: lucrurile din ju
Ştiri şi ziare
Polonia continuă cursul (de fapt, deriva) pe calea conservatoare. După atacul la adresa Justiţiei, după „reformarea“ peste noapte a Curţii Constituţionale, Dieta a aprobat un proiect de lege care va permite controlul politic asupra radioului și televiziunii publice.
În sfîrşit, Enescu descoperit în Londra
Oedipe-ul enescian a fost primit pozitiv de critica londoneză, cunoscută pentru severitatea ei şi, în general, deloc simpatizantă a producţiilor de la Covent Garden. Presa a lăudat atît lucrarea, cît şi punerea în scenă a acesteia.
„Scrisul înseamnă în mare măsură să asculţi, nu doar să spui o poveste“ – interviu cu Zeruya SHALEV
Niciodată nu caut vocea narativă, ea vine foarte uşor. Poate acesta este unul dintre darurile mele ca scriitoare, că, de cînd am început să scriu, de la şase ani, mi-am găsit foarte uşor vocea şi scrisul pentru mine a fost întotdeauna fluent şi natural, aşa cum e natural să respiri, nu te întrebi cum să respiri, pur şi simplu respiri.
Toate povestirile sus!
Debutul clujeanului Radu Niciporuc va fi, probabil, cel mai bun debut în proză din acest an și mă bucur să văd entuziasmul criticii în fața cărții sale, cu atît mai mult cu cît e vorba de un volum de povestiri.
Berlin. Reţele
Lars Eidinger, actorul emblematic al lui Thomas Ostermeier de la Schaubühne, vedetă în Germania şi în afara ei („Eidinger şi Ostermeier fac un teatru de export“, spune unul dintre ghizii noştri), atrage un public tînăr cu dubla sa identitate, de om de teatru/film şi DJ în cluburi.
Tragedie greacă
Încă din scena cu care se deschide, în care un Icar destul de bătrîn pentru a mai reuşi să îşi păstreze echilibrul, prins între soţie şi o relaţie extraconjugală cu o femeie seducătoare, eşuează în faţa mării negre, lăsîndu-se înghiţit de valuri, filmul lui Yves Angelo trasează deja liniile substratului mitologic.
Molecule fundamentale
Prin Food au trecut, de la înființarea la finele anilor ’90 încoace, o sumedenie dintre artiștii prezentați în această rubrică, cu precădere dintre cei norvegieni – Eivind Aarset, Morten Qvenild, Nils Petter Molvær, Arve Henriksen.
Biblioteca Publică din New York
Te poți plimba în voie prin clădirea uriașă pentru a te convinge că Paradisul chiar e o bibliotecă. Mai mult decît atît, e un loc unde poți lucra sau studia, chiar dacă nu ai abonament. Te legitimezi, intri și poți petrece cîteva ore bune în compania cărților sau, pur și simplu, scriind în liniște.
Akerman despre Akerman
Numele lui Chantal Akerman devenea cunoscut la vîrsta de 25 de ani, odată cu apariţia filmului său Jeanne Dielman, 23, quai du Commerce, 1080 Bruxelles, prin care reuşea, în cuvintele lui J. Hoberman, „să schimbe faţa cinema-ului european contemporan“.
Anca Boeriu, Fine Living, Critica de teatru: încotro?
● Cartea Mirunei Runcan Critica de teatru: încotro? e o foarte bună aşezare în context a dezbaterii de veşnică actualitate despre autoritatea criticului şi o fină analiză a polemicilor deloc cordiale dintre critici şi creatori. Citiţi-o şi veţi învăţa nu numai cum să citiţi presa culturală, ci şi cum să priviţi pe scenă. A apărut la Presa Universitară Clujeană. (Matei Martin)
● Pentru seri relaxate de vară, cînd aveți chef să lînceziți la televizor, cu sonorul în surdină, recomand Fine Living, u
Cînd armele fac legea
Evidenţele statistice arată că între 2001 şi 2013 au murit prin împuşcare peste 405.000 de persoane. Numai în anul 2013 au murit de glonţ peste 33.000 de persoane. În SUA sînt în circulaţie 310 milioane de arme de foc deţinute de civili. Asta înseamnă că numărul armelor de foc e mai mare decît numărul locuitorilor.
Într-o democraţie, trebuie să ai răbdare – dialog cu Silvia MARTON
Secolul al XIX-lea l-a avut și a fost un exercițiu continuu pînă în anii 1930. După 1989, s-ar fi putut relansa experiența parlamentară, dar n-a ieșit. Parlamentul este astăzi instituția cea mai slabă, deși ar trebui să fie cea mai puternică. Și, din păcate, parlamentarii fac totul ca să întărească această percepție.
Sînt un furnizor de servicii de terapie estetică“ – interviu cu artistul vizual George ANGHELESCU
„Te poți duce pînă la capăt în nebunia ta și nu vei întîlni nici un zid, nu ai o cotă de atins sau o structură fixă de urmat.“
Oraşul bine temperat
Abia cînd intri într-o librărie şi vezi raftul cu cărţile dedicate Bucureştiului, abia atunci îţi dai seama cît de mult s-a scris despre acest oraş în ultimii ani! Este una dintre temele predilecte ale cărţilor de memorii şi, deocamdată, nu pare să se fi scris sau reeditat suficient.
Akerman despre Akerman
Numele lui Chantal Akerman devenea cunoscut la vîrsta de 25 de ani, odată cu apariţia filmului său Jeanne Dielman, 23, quai du Commerce, 1080 Bruxelles, prin care reuşea, în cuvintele lui J. Hoberman, „să schimbe faţa cinema-ului european contemporan“.
Out of Africa
Pe spatele unui disc apărut în 2004 la un faimos label independent belgian stă fotografia unui bărbat îmbrăcat într-o cămașă roz, cu bretele. Omul zîmbește, ușor încurcat parcă, din fața unui megafon uriaș cocoțat pe un piciorong din fier.
Inima din inima veche
Ca mai toate locurile de acest fel din lume, răspîndite ca mici puncte colorate ale diversității, și aceste baruri sau cafenele sau cluburi de noapte au cam aceleași nume: Soho, Queens (sau, tot în Itaewon, dar puțin mai departe de aceste străduțe, Berlin). Micul district Castro local.
Euro 2016, Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, Lacul Văcăreşti
● Lacul Văcăreşti, amfiteatrul abandonat, Parcul Carol, Gara Filaret, strada Xenofon şi Muzeul Tehnic sînt „piesele de rezistenţă“ ale celei de-a 8-a ediţii a turului pietonal desfăşurat pe terasele şi versanţii Dîmboviţei, varianta „verde“. Duminică, 12 iunie, de la ora 10, la Piaţa Sudului, în faţa mall-ului Sun Plaza. Traseul are zece kilometri în lungime şi ia sfîrşit la Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida“, care merită vizitat, la rîndul său, pe îndelete. Turul pietonal „Pe dealurile
Cum ne citesc alţii?
Grație programului de traducere (TPS) susținut pînă nu demult de Institutul Cultural Român au apărut, în traducere germană, și alte cărți ale autorilor noștri, cu un impact mai mult sau mai puțin durabil.
TIFF e festivalul de care sînt cel mai legat afectiv“ - interviu cu regizorul Bogdan MIRICĂ
„Dintr-odată am mult mai puţin timp. A sunat telefonul încontinuu şi a trebuit să răspund la foarte multe interviuri, fie la Cannes, fie în România – dar nu mă plîng. Mi se pare că e un lucru necesar, dacă vrei ca lumea să ştie de filmul tău. Cred că ar fi fost mai tragic ca oamenii să nu fie interesaţi.“
Damnaţii, o capodoperă năucitoare
(Anti)eroii din The Accursed sînt șarmanți, nemiloși, înduioșători, tiranici, profund tarați, însă cu o credință aproape mesianică (și, de la distanța de azi, demodată) în arta lor. Un poem crud și empatic despre o lume pierdută, unde artiștii și filozofii nu erau maeștri de PR, ci figuri larger than life.
„Rolul meu e să creez simpatie la nivelul publicului“ - interviu cu regizorul japonez Sion SONO
„Iubesc toate genurile. Iubesc, de asemenea, și filme ca Babe. Preferințele mi se schimbă de la an la an. De exemplu, într-un an pot fi interesat de ero-guro, dar asta se poate schimba cu ușurință în anul următor. Sînt foarte schimbător.“
Ultima carte a Antoanetei Ralian
Antoaneta Ralian a scris însă constant, în ultima parte a vieții, proză confesivă, impecabilă stilistic, cu mare vervă de povestitoare şi, mai ales, cu foarte mult umor.
Berlin. Migranţi
Tema refugiaţilor a fost abordată de Yael Ronen (fiica directorului artistic al Teatrului Habima din Tel Aviv, Ilan Ronen), dramaturg şi regizoare israeliană, rezidentă în Germania, care şi-a montat propriul text la Teatrul „Maxim Gorki“ din Berlin.
Observaţii preliminare la Sieranevada
Sieranevada explorează, cu mijloacele comediei (o comedie deopotrivă neagră şi emoţionantă) şi ale documentarului observaţional, în continuarea poveştii din Moartea domnului Lăzărescu, evenimentele petrecute după moartea lui Emil, la parastasul de 40 de zile la care se adună familia şi cunoscuţii săi.
Colac de salvare
Ceea ce se prezintă pe acest album drept muzică e doar o formă de ergonomie sonoră proiectată să lubrifieze vocea unui Iggy Pop care recită poezii kinky ale lui Walt Whitman. Muzica aruncă astfel un colac de salvare poeziei, propunîndu-i modalități de marketare care în curînd s-ar putea să se dovedească vitale.
Cu Desirée în India
După o primă noapte în care m-am trezit tocmai cînd ieșea cineva din cameră după ce furase niște bani, i-am dat un SMS lui Desirée la 4 dimineața, panicată, să ne dea un număr de la poliție. Răspunsul a venit liniștit după ceva timp: nu e cazul, nu vă agitați, poliția nu face nimic, pierdeți timpul, mîine vă mutați la gazda mea.
Simfonii de vară, Zeruya Shalev, Olguța și un bunic de milioane
● În Parcul Colțea, din București, începînd cu 28 mai și pînă pe 25 septembrie, are loc cea de-a VII-a ediție a Festivalului „Simfonii de vară“. Pentru toți iubitorii de muzică clasică, festivalul propune 38 de concerte și proiecte muzicale prezentate în premieră în acest spațiu, concerte la care accesul publicului este liber. (Stela Giurgeanu)
● Nu ratați joi, 2 iunie, de la ora 18, la Bookfest, întîlnirea cu Zeruya Shalev (în Agora). Cel mai recent roman al ei, Durere, a apărut la Editura Poli
Salutări de la Basel
În luna aprilie, doi elevi de la un gimnaziu din Therwill au refuzat să dea mîna profesoarei cînd aceasta le-a întins o. Cercetați inițial pentru indisciplină, cei doi elevi de origine siriană au explicat că nu au vrut să-și salute profesoara pentru că religia le interzice să atingă persoane de sex opus.
„Sîntem atît de jos, încît ar trebui să ne fie rușine...” – dialog cu Mihai MITRICĂ
„În România, urbanul mare are acces la cărți prin intermediul librăriilor. În rest, e o secetă cruntă. În orașele mijlocii și în mediul rural, oamenii au acces doar la stocul de cărți din biblioteci, neactualizat de ani întregi. Un copil care nu pune mîna acum pe o carte va ajunge un adult care nu va avea parte de un salariu bun.“
„Cum am devenit subiectul istoriei, şi nu obiectul ei“ - interviu cu Lia PERJOVSCHI
Pe artista Lia Perjovschi o vezi extrem de rar într-o expoziție la București. La Galeria Ivan s-a deschis pe 19 mai solo-show-ul „Timeline cu martori“. O expoziție pe care ai greși dacă ai considera o o retrospectivă Lia Perjovschi. În cazul acestei artiste, definițiile uzuale, etichetele trebuie lăsate deoparte.
Lumea ca spital
Aniversarea lui Shakespeare a reactivat replici celebre – nu uitate, dar nemobilizate pentru a desemna condiţia timpurilor actuale, replici care cîştigă azi o pertinenţă imediată, căci cum să nu admiţi că „lumea şi a ieşit din ţîţîni“ şi resimţi totodată neliniştea lui Hamlet?
Revista de proză scurtă
Scriam săptămîna trecută despre cum arată în acest moment peisajul prozei scurte la americani. Cu ocazia apariției primului număr din iocan, revista de proză scurtă, și dat fiind că m-am ocupat cu predilecție de acest gen în ultimul deceniu, o să scriu în cele ce urmează cîte ceva despre starea actuală a povestirii la noi.
Berlin. Dada
Theatertreffen, showcase-ul teatrului de limbă germană organizat în fiecare an, în luna mai, de Berliner Festspiele, este un eveniment amplu, cu zece producţii selecţionate (cele mai bune spectacole din anul precedent) şi seminare, ateliere şi programe de dramaturgie care includ invitaţi străini.
În căutarea unui film
Comedia pe care o construiesc Gosling şi Crowe e un slapstick în care simpla lor alăturare întru salvarea unei fete pe nume Amelia şi a unui film pentru adulţi cu substrat politic e încîntătoare.
Déjà-vu metal
Acum zece ani, o trupă din Sheffield se alinia curentului deathcore, debutînd discografic cu un album numit Count Your Blessings. Monoton și ezitant, dar avînd momente interesante, mixul lor de thrash metal și hardcore se transfera pe un al doilea LP, lansat doi ani mai tîrziu – Suicide Season.
Lucruri mici şi foarte mici?
Cred că au fost opt cutii mari de poștă. Atît am trimis înapoi în România, după cei șase ani coreeni. Le-am strîns și le-am sortat repede și obosit, cam în cinci zile, la întoarcerea dintr-o excursie – lungă, bună și terapeutică, în Asia de Sud-Est.
Bacalaureat, proba de drept şi morală
Cristian Mungiu n-a păcătuit defel pentru c-ar fi preferat – vezi Doamne! – să vorbească despre corupția „mică“, în dauna corupției „mari“. Bacalaureat nu este un film (doar) „despre trafic de influență“, iar corupția nu cred că reprezintă, așa cum susține reputatul analist, „tema centrală a filmului“.