Lumea ca spital

Publicat în Dilema Veche nr. 641 din 2-8 iunie 2016
Lumea ca spital jpeg

Aniversarea lui Shakespeare a reactivat replici celebre – nu uitate, dar nemobilizate pentru a desemna condiţia timpurilor actuale, replici care cîştigă azi o pertinenţă imediată, căci cum să nu admiţi că „lumea şi a ieşit din ţîţîni“ şi resimţi totodată neliniştea lui Hamlet? Cum să nu reverbereze în fiecare din noi celebra constatare a lui Macbeth: „Viaţa… o poveste spusă de un idiot, plină de zgomot şi furie, care nu înseamnă nimic“? Iar Lear, care se afiliază acestui cor al plîngerii, deplora faptul că la început de viaţă, lacrimile curg pe obrazul copilului şi, la sfîrşit, pe acela al bătrînului... Asemenea cugetări ne parvin ca un ecou persistent de altcîndva, ce se confirmă acum. În plină confuzie, căci aceasta-i constatarea: lumea noastră e shakespeariană, derutată şi lipsită de repere, lume fără certitudini şi perspectivă, lume haotică! Spectacolele recente n-au încetat să asimileze dezordinea pe care Shakespeare o constituie în dat tragic al vieţii cu rătăcirea ei de azi! Cine poate răspunde la întrebarea: „Unde mergem?“ Direcţiile sînt obscure şi resursele limitate. „No future“ – cum se spunea odinioară pe fond de scepticism asumat. Şi totuşi soluţii, disperat, se caută, pentru a ameliora situaţia, fără a spera însă rezolvarea confuziei generale care s-a instaurat.

În artă, climatul unei epoci îi afectează pe artişti şi, deseori, determină cristalizarea unor figuri recurente care se generalizează şi se constituie în răspuns formulat de creatori atenţi la „spiritul timpului“. Nu e vorba doar de o contaminare reciprocă proprie unui curent teatral sau literar, ci de un constat comun care se concretizează şi se difuzează. „Lumea e bolnavă“ – iată diagnosticul formulat ce se infiltrează în conştiinţa noastră, pe care scena încearcă să o asume şi materializeze. „Lumea e bolnavă“ şi Shakespeare, cel mai constant, ne confruntă cu tragicul unei asemenea evaluări.

Diagnosticul formulat conduce nu – ca altădată – la elaborarea unor utopii securizante sau programe consolatoare, ci, dimpotrivă, la asumarea situaţiei în toată realitatea ei. Pentru că „lumea e bolnavă“ s-a impus, în ultimul timp, pe scenele europene, metafora „spitalului“. Spital ce răspunde la situaţia personajelor, accentuîndu-le dezarmarea, abandonul şi maladia cronică. Bolnavi pe scenă şi bolnavi în sală, cu toţii reuniţi prin aceeaşi nouă condiţie comună. Dar medicii sînt lipsiţi de remediu şi lumea e incurabilă. Ei doar îi însoţesc pe unii şi pe alţii, personaje sau spectatori, fără a găsi perspectiva remedierii. Soluţia paliativă e absentă, boala – cronică şi generalizată.

În extraordinarul spectacol shakespearian Regi în război al lui Ivo van Hove, ce reuneşte trei piese istorice – Henry V, Richard II şi Richard III –, toate disputele şi crimele politice se efectuează la avanscenă, avînd ca fundal un spital de urgenţă. Paturi de răniţi, surori, perfuzii – istoria exacerbează conflictele care conduc toate la această hecatombă de invalizi şi de cadavre nerecuperabile. Coroana de aur, ca şi expunerea pe covorul roşu monarhic nu sînt decît vechi reziduuri ce nu protejează contra crimei şi violenţei. Între spaţiile de prestigiu şi saloanele spitalului, comunicarea e permanentă şi fiecare se poate găsi cînd de o parte, cînd de alta. Spitalul e un destin, răspuns actual adus masacrelor politice. Nimeni nu-i poate scăpa.

Cum să nu evoc aici una dintre cele mai subtile scene din Povestiri africane, unde Warlikowski reunea şi el mai multe piese de Shakespeare? La capăt de drum şi pe fond de reconciliere, Lear şi Cordelia se regăsesc reuniţi într-un spital. Fata injust expulzată şi regele istovit îşi manifestă afecţiunea regăsită, aflîndu-se unul alături de celălalt, ea pe un scaun modest, el întins pe un pat medical. Atunci, amîndoi comunică mai profund decît oricînd şi spitalul capătă o valoare intens simbolică, aceea a dialogului final, a sfîrşitului dublu, a victoriei asupra erorii iniţiale. Shakespeare determină din nou recursul la metafora „lumii bolnave“, indisociabilă de un „spital“ existenţial. Refugiu general pe fond de recunoaştere a bolii fără soluţii medicamentoase.

O variantă exacerbată a spitalului e azilul psihiatric, şi el curent prezent pe scenele lumii. În anii ’60, Peter Weiss a propus celebra metaforă a spitalului de la Charenton, unde bolnavi de diverse maladii mentale sînt puşi în scenă de Marchizul de Sade, pentru a furniza scenariul Revoluţiei Franceze. Parabola azilului se impunea atunci, şi Brook îi va da o rezonanţă europeană, graţie unui memorabil spectacol. E interesant de observat că, exceptînd cîteva rare spectacole, cenzura a interzis acest text din teama asimilării spitalului cu diversele societăţi comuniste, căci, acum un sfert de secol, azilul psihiatric a fost frecvent utilizat de Kremlin, mai ales, ca armă contra disidenţilor, cărora li se impunea o claustrare în azil mai severă decît închisoarea clasică. Nebunia derutează spiritul şi îl dezorganizează. Ea obligă la confruntarea cotidiană cu boala ce, deseori, contaminează. Azilul psihiatric e versiunea violentă a spitalului. Lev Dodin o ştie şi, pornind de la experienţa sovietică, el va situa Dama de pică, opera lui Ceaikovski, într-un azil, într un loc unde se intră, dar de unde nimeni, niciodată nu iese integru. La Dodin, mai puţin metaforică, referinţa politică e flagrantă. Trăim mai grav decît sub ameninţarea bolii – sub aceea a nebuniei. Alte exemple pot fi evocate: Ifigenia in Aulis a lui Gluck care era plasată de Warlikowski într-un azil de bătrîni şi o Walkirie situată în inima unei clinici echipată cu toate instrumentele indispensabile comei bolnavilor ce trebuiau îngrijiţi şi reanimaţi. Romeo Catelluci a utilizat frecvent aceeaşi metaforă a lumii ca spital care se insinuează simptomatic.

Mats Ek, celebru coregraf suedez căruia i s-a acordat recent, la Craiova, Premiul „Europa pentru Teatru“, a plasat Giselle – balet de un sentimentalism adesea execrat de publicul modern – într-un azil psihiatric. Şi, brusc, ea capătă o dimensiune tragică, invită la o percepţie gravă a situaţiei şi la o teribilă confruntare cu declinul raţiunii. Dispozitivul psihiatric nu poate lăsa indiferent. El se constituie în figura explicită a programului comentat şi contestat de Michel Foucault în celebra sa carte A supraveghea şi a pedepsi.

Motivul „spitalului“ pe scena modernă e confirmat şi de frecvenţa cu totul semnificativă a celebrei nuvele cehoviene Salonul nr. 6, care s-a constituit azi într-un veritabil laitmotiv al regiei occidentale. Acolo, medicul care pătrunde în „salonul“ psihiatric nu mai poate ieşi, căci a devenit prizonier al bolnavului pe care-l tratează. Cînd vrei să îngrijeşti „lumea bolnavă“, există riscul de a fi infectat, şi acela de a nu ieşi ca atare din „spital“, metaforă dublă, ce priveşte în mod egal scena şi sala.

Regret şi acum că Lucian Pintilie n-a putut duce la capăt proiectul cinematografic cu Salonul nr. 6. El a avut intuiţia acestui motiv ca diagnostic al timpurilor noastre. Cine-i medicul, care sînt remediile? Întrebări pe care teatrul şi opera le pun, confruntîndu-se cu motivul „spitalului“ şi cu tot ce implică el ca rană a corpului şi a sufletului. Cine ne poate vindeca? Cine ne poate consola?

Şi oare această extensie metaforică a „spitalului“ nu se diseminează în mentalitatea colectivă a epocii? Dacă, de mult, Miloş Forman a semnat capodopera sa cu Zbor deasupra unui cuib de cuci, al cărui scenariu a fost des reluat pe scenele lumii, acum, spitalele şi medicii se multiplică pe ecranele televiziunii – ale căror seriale integrează, fără să-l asume, adagiul „lumii bolnave“. Televiziunea recuperează discursul artiştilor ce ne confruntă cu alerta implicită pe care o constituie „spitalul“.

George Banu este critic de teatru.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.