Un festival de world music pentru eliti┼čti ┼či diletan┼úi - interviu cu Drago┼č RUSU

Publicat în Dilema Veche nr. 645 din 30 iunie - 6 iulie 2016
Un festival de world music pentru eliti┼čti ┼či diletan┼úi   interviu cu Drago┼č RUSU jpeg

├Äntre 1 ╚Öi 3 iulie, la Bucure╚Öti va avea loc prima edi╚Ťie a festivalului Outernational Days. Drago╚Ö Rusu este redactor-╚Öef al publica╚Ťiei locale The Attic, produc─âtoarea acestui eveniment, care mixeaz─â muzicieni ╚Öi muzici din zone geografice ╚Öi culturale ocultate de reflexul centralist al lumii ÔÇ×civilizateÔÇť, o abordare conceptual─â ÔÇ×outerna╚Ťionalist─âÔÇť. Mai multe informa┼úii la the-attic.net/outernational.

Ce ├«nseamn─â Outernational Days?

Este un festival care ofer─â o perspectiv─â concret─â unui concept teoretic. Outernational e o tem─â neexplorat─â ├«n Rom├ónia, iar produc╚Ťia unui festival care s─â aprofundeze conceptul, prin concerte, evenimente discursive, proiec╚Ťii de filme documentare, instala╚Ťii, conferin╚Ťe, devine o adev─ârat─â provocare. OD nu este doar un festival de muzic─â, ci ╚Öi unul care vorbe╚Öte despre rela╚Ťiile socio-culturale ╚Öi economice care s-au n─âscut ├«ntre comunit─â╚Ťile, muzicienii ╚Öi grupurile sociale asimilate de c─âtre aceast─â scen─â outerna╚Ťional─â.

OD pare a fi extensia unei serii de evenimente numite Outernational, pe care le-a┼úi ├«nceput acum ceva vreme la Control ClubÔÇŽ

La ideea de Outernational am ajuns acum c├«╚Ťiva ani, prin intermediul re┬şlease-urilor unor label-uri ca Finders Keepers, Strut, Sublime Frequencies, Pharaway Sounds. Interesul pentru aceast─â zon─â cultural─â a crescut serios ├«n ultimii ani, cre├«nd adev─âra╚Ťi hibrizi ╚Öi mecanisme de tip mutant ├«n industria muzical─â. Revenind la Control Club, acolo am decis s─â ├«ncepem o serie Outernational. Au fost p├«n─â acum ╚Öase live-uri: Terakaft, o trup─â de tuaregi din Mali, japonezul Hiko Natsuaki, un ansamblu din Istanbul, iNSANLAR, un duo din Indonezia, Senyawa, libanezul Praed, ╚Öi Paradise Bangkok Molam International Band, din Thailanda.

OD se define╚Öte ╚Öi ca festival de world music, o sintagm─â problematic─â ast─âzi. David Byrne, fostul lider al grupului Tal┬şking Heads, e doar unul dintre cei care o critic─â. Cum rela╚Ťiona┼úi cu asta?

Oric├«t de uza╚Ťi ╚Öi lipsi╚Ťi de substan╚Ť─â s├«nt ast─âzi termeni ca ÔÇ×world musicÔÇť, ÔÇ×musique du mondeÔÇť sau ÔÇ×muzica popoarelorÔÇť, Outernational Days r─âm├«ne, ├«n esen╚Ť─â, un festival de world music. Problema sintagmei este folosirea ei ├«n exces de c─âtre promoteri, festivaluri, case de discuri, ajung├«nd astfel extrem de popular─â ╚Öi conduc├«nd la ÔÇ×exotizareaÔÇť acestor muzici. Prejudec─â╚Ťile s-au tot perpetuat, mul╚Ťi av├«nd de c├«╚Ötigat de pe urma lor. De asta cred c─â ur─â╚Öte domnul Byrne termenul de world music. Sper c─â e vorba doar de el, nu ╚Öi de muzica ├«n sine.

├Än textul care ├«nso╚Ťe╚Öte festivalul vorbi╚Ťi despre o ÔÇ×mi╚Öcare OuternationalÔÇť. Cum ├«i descrie┼úi programul?

Ap─ârut ca ecou al termenului ÔÇ×in┬şter┬şna┬ş╚ŤionalÔÇť ╚Öi aflat undeva ├«n afara istoriei, Outernational nu se raporteaz─â doar la muzic─â, av├«nd o sfer─â semantic─â mai complex─â. E, totodat─â, o mi╚Öcare pentru c─â se ramific─â ├«n multe direc╚Ťii. Poate avea leg─âtur─â ╚Öi cu ritualurile de trans─â din Indonezia, dar ╚Öi cu ceremonialurile ├«n care se consum─â ayahuasca din Brazilia, cu conflictele din Africa de Nord, cu suburbiile din Peru, cu ritualurile sufi din Cecenia, cu cenzura din Turcia, dar ╚Öi cu modalit─â╚Ťile de distribu╚Ťie a muzicii de la Est la Vest, cu procesele aferente de ├«nregistrare ╚Öi arhivare. Este o mi╚Öcare cul┬ştural─â emergent─â, cu o capacitate uria┬ş╚Ö─â de a ├«nl─âtura grani╚Ťele culturale ╚Öi sociale dintre popoare. Poate asimila cul┬şturi extrem de diferite, din zone geogra┬şfice diametral opuse, dovedind faptul c─â lumea este mai mult dec├«t credem noi. Outernational are capacitatea de a interoga limitele percep╚Ťiei noastre ├«n raport cu ceilal╚Ťi, de a pseudoglobaliza diferite concepte, cre├«ndu-╚Öi propriile canale de distribu╚Ťie.

├Än acela╚Öi timp, muzica din aceast─â sfer─â nu este definit─â stilistic ├«ntr-un mod foarte strict: la nivel macro, ea implic─â o varietate larg─â de genuri ╚Öi subgenuri, de la jazz la funk, de la turbo-folk la prog rock, de la folk contemporan la muzic─â electronic─â. La nivel micro, se pot descoperi similarit─â╚Ťi ├«ntre halay-ul din Kurdistan, manelele din Rom├ónia, orchestrele de chalga din Bulgaria, chicha-ul din Peru, dabke-ul din Palestina, narcocorrido-ul din Mexic ╚Öi shaabi-ul din Egipt.

├Än program s├«nt ╚Öi concerte de manele, gen muzical care polarizeaz─â la infinit publicurile din Rom├ónia, fie ele alternative sau mainstreamÔÇŽ Sim╚Ťi┼úi c─â v-a┼úi asumat un risc?

M-a ├«ntrebat recent un prieten de ce fac un festival la care invit ╚Öi forma╚Ťii de manele, care au un public format din, citez, ÔÇ×mafio╚Ťi, bi╚Öni╚Ťari ╚Öi, ├«n general, oameni dubio╚Öi, de condi╚Ťie social─â ├«ndoielnic─âÔÇť. Am ├«n╚Ťeles c─â exist─â ├«n continuare prejudec─â╚Ťi, c─â e mult mai simplu s─â bagi totul ├«ntr-o categorie aleatorie dec├«t s─â-╚Ťi pui ├«ntreb─âri. Manelele s├«nt, esen╚Ťial, Outernational. Manelele de la OD s├«nt relevante pentru istoria ╚Öi esteticile contextuale ale acestui gen, dar ╚Öi pentru istoria noastr─â cultural─â. ├Än festival, maneaua este ├«ntoars─â pe toate fe╚Ťele, discutat─â ╚Öi interpretat─â de c─âtre muzicieni din timpuri ╚Öi zone culturale diverse: Dan Armeanca, proclamat de arti╚Öti ca Florin Salam sau Adrian Minune drept ÔÇ×rege al manelelorÔÇť, Miti Novomatic ╚Öi Marius Vi╚Öinescu, reprezentan╚Ťi relevan╚Ťi ai valului de protomanele nou─âzecist, ╚Öi Raze de Soare, un proiect care duce aceast─â muzic─â la un alt nivel ╚Öi ├«i confer─â un tonus contemporan.

O s─â ├«ntregesc r─âspunsul la ├«ntrebarea dvs. cit├«ndu-l pe muzicianul american Alan Bishop, membru al trupei Sun City Girls ╚Öi cofondator al label-ului Sublime Freq┬şuencies: ÔÇ×Risc─â totul p├«n─â atunci c├«nd va deveni extrem de confortabil s─â faci asta. Doar astfel n-o s─â mai fii niciodat─â nevoit s─â ri╚Öti!ÔÇť

Pe ce fel de audien╚Ť─â mizeaz─â Outernational Days?

Festivalul are capacitatea de a atrage audien╚Ťe destul de diferite, pozi╚Ťionate ├«ntr-o lupt─â cultural─â contextual─â, cuantificabile doar ├«ntr-o oarecare m─âsur─â. S├«nt sigur c─â Bucure╚Ötiul e plin de oameni cu urechile ╚Öi min╚Ťile deschise, interesa╚Ťi de diversitate. Pentru c─â este un ora╚Ö al contrastelor, devine foarte posibil ca ele s─â se reflecte ╚Öi ├«n audien╚Ťa festivalului. Pe scurt, OD este un eveniment pentru toat─â lumea, pentru toate categoriile de v├«rst─â, toate clasele sociale, pentru eliti╚Öti ╚Öi diletan╚Ťi ├«n egal─â m─âsur─â, pentru curio╚Öi, oameni boga╚Ťi, suflete╚Öte, dar ╚Öi material, ╚Öi pentru studen╚Ťi f─âr─â bani.

E un festival independent. De unde aţi atras fonduri și cu cine colaboraţi?

Ca ├«n orice proiect nou, ├«nceputul e cel mai greu: momentul acela ├«n care trebuie s─â-i convingi ╚Öi pe al╚Ťii s─â ╚Ťi se al─âture. Am avut sprijin din partea Control Club ╚Öi a Red Bull Music Academy. Dar cam at├«t. Din acest motiv, eu ╚Öi echipa cu care lucrez am fost obliga╚Ťi s─â punem problema mult mai radical: fie anul─âm, fie am├«n─âm evenimentul pentru luna august, schimb├«nd cam tot programul, fie ├«l facem prin for╚Ťe proprii. Am calculat diferitele posibilit─â╚Ťi prin care poate fi produs festivalul, posibilele loca╚Ťii, logistica necesar─â, p├«n─â am ajuns la formula actual─â. C├«nd presiunea financiar─â e mare, iar timpul ÔÇô limitat, nu prea ai de ales. Ce-╚Ťi r─âm├«ne e s─â-╚Ťi aduni prietenii ╚Öi s─â porne╚Öti o guerilla, ├«ncerc├«nd s─â convingi c├«t mai mult─â lume s─â se al─âture cauzei tale, ├«n speran╚Ťa c─â vei ie╚Öi pe zero la final ╚Öi vei putea, astfel, s─â-╚Ťi pl─âte╚Öti creditele la banc─â ╚Öi datoriile.

Bucure╚Ötiul e un ora╚Ö care tr─âie╚Öte un boom turistic. E OD capabil s─â devin─â magnet pentru un public din afara Rom├óniei?

Cei cu care am vorbit despre festival, oameni din afara ╚Ť─ârii, au spus c─â nu vezi prea des ├«n Europa un asemenea conglomerat cultural precum OD. ├Än plus, desf─â╚Öur├«ndu-se pe timp de zi la Gr─âdina Uranus, l├«ng─â Pia╚Ťa de flori din Rahova, nu cred s─â existe o experien╚Ť─â mai autentic─â pentru un str─âin captiv ├«n condi╚Ťia social─â de turist. Pe l├«ng─â muzic─â, vom avea ╚Öi buc─ât─ârie cu meniuri special create pentru festival, care s─â-i reflecte diversitatea cultural─â.

Evenimentul va avea ╚Öi o dimensiune nocturn─â, prin cele dou─â nop╚Ťi de DJing de la Control Club, prezentate de c─âtre Red Bull Music Academy, cu nume importante, precum Andy Votel, Rabih Beaini, Booty Carrell, DJ soFa ╚Öi Hisham Mayet. Avem ╚Öi parteneriate media cu publica╚Ťii prestigioase din afara Rom├óniei, The Wire, The Quietus, Kaput Magazine, cu posturi de radio ca Red Light ╚Öi Intergalactic FM. Foarte mul╚Ťi prieteni str─âini, arti╚Öti, promoteri ╚Öi agen╚Ťi de booking, ne-au confirmat faptul c─â s├«ntem pe drumul cel bun ╚Öi c─â, prin natura lui, festivalul va fi o experien╚Ť─â unic─â.

├Än afar─â de concerte, festivalul va g─âzdui o serie de conferin╚Ťe ╚Öi discu╚Ťii. Despre ce e vorba?

Ini╚Ťial, redac╚Ťia The Attic a propus o list─â de aproximativ 15 trupe ╚Öi 10 curatori. Am ├«ncercat s─â alegem arti╚Öti care se apropie c├«t mai mult de sunetul specific al spa╚Ťiului geografic de care apar╚Ťin. De asemenea, a fost important─â ╚Öi introducerea unor activit─â╚Ťi de curatoriat, care s─â aduc─â un plus informa╚Ťional conceptului. Acestea au ╚Öi rolul de a contextualiza din punct de vedere cultural concertele.

A╚Öa am ajuns la documentaris┬ştul ╚Öi sound artist-ul francez Vincent Moon, om care a c─âl─âtorit de-a lungul anilor ├«n toat─â lumea. El va prezenta o serie de filme documentare ╚Öi un performance artistic inedit, ├«mpreun─â cu muzicianul libanez Rabih Beaini. Totodat─â, un alt documentarist ╚Öi artist francez, Laurent Jeanneau, va realiza, sub pseudonimul Kink Gong, o instala╚Ťie mixed media dedicat─â orchestrelor de gong-uri din Cambodgia ╚Öi Laos. Legendarul muzician turc Okay Temiz va sus╚Ťine un workshop de percu╚Ťie ├«n ultima zi de festival. Tot duminic─â va avea loc o dezbatere numit─â ÔÇ×The Outernational ConditionÔÇť, moderat─â de jurnalistul Francis Gooding, de la revista The Wire. Dar mai multe detalii g─âsi┼úi pe site-ul nostru the-attic.net/outernational.

a consemnat Paul BREAZU

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.