Inima din inima veche

Publicat în Dilema Veche nr. 643 din 16-22 iunie 2016
Inima din inima veche jpeg

Din strada principală a Itaewon-ului, aproape de hotelul Hamilton, bornă esențială a întîlnirilor „în oraș“, urcă una din străduțele tipice ale Seulului montaniard: îngustă, ondulată și destul de abruptă. E, tipic, patinantă iarna și alunecoasă vara – urmele petrecerilor duduitoare din orașul care nu doarme niciodată lasă, week-end de week-end, amprente cu multă personalitate. Acolo, la prima mică intersecție, de-o parte și de alta a celor două timid conturate străduțe care o formează, se află locuri de socializare gay friendly sau transgender friendly, cum li se spune în limbaj internațional, din Seul.

Ca mai toate locurile de acest fel din lume, răspîndite ca mici puncte colorate ale diversității, și aceste baruri sau cafenele sau cluburi de noapte au cam aceleași nume: Soho, Queens (sau, tot în Itaewon, dar puțin mai departe de aceste străduțe, Berlin). Micul district Castro local. Nu am văzut niciodată în aceasta o lipsă de creativitate, ci o formă rară de imitație bună. Ca niște mici semnale luminoase care-și comunică, în oglindă colorată, de‑a lungul și de-a latul acestei lumi uneori atît de (la limita slabă) neatentă și (la limita tare) agresivă, diversitatea și solidaritatea de catifea.

Sînt locuri mici, înguste – chiriile în Seul, ca în orice metropolă megafunk, sînt enorme. Aglomerate pînă la limita de rupere a respirabilului vinerea și sîmbăta seara, cu ușile larg deschise din care se aude muzică de obicei foarte bună, nu sînt frecventate doar de expați, nici doar de comunitatea LGBT. E locul sud-coreenilor, în primul rînd.

Barurile sînt așezate pe aceeași stradă cu mici restaurante coreene, lîngă tarabele ambulante cu mîncare after-party ale unor ajuma calme, lîngă restaurante și magazine arăbești și turcești. Deși Itaewon-ul este locul foarte multor restaurante internaționale, pe străzile cu barurile gay sînt mai ales mici restaurante arăbești, cu mîncarea lor fabuloasă. În fiecare seară și dimineața devreme, fete și băieți în drag, transgender, unii de o frumusețe totală, trec voioși ca orice alt banal petrecăreț printre/prin fața lor. În fiecare seară de week-end, pe aceleași străzi, duduie veselia băieților ieșiți din Soho sau din Queens să se răcorească, să danseze pe stradă, să vorbească mai în liniște. Unii cumpără de la bătrînele doamne o supă sau un hamburger coreean dulce cu ou-ochi, absolut delicios, un kebab de la restaurantul sirian sau un sandviș de la taraba unor frați egipteni emigrați cu tot cu familii. Nimănui nu‑i pasă că unii se ceartă din bruște motive amoroase, că unii se sărută bucuroși și foarte îndrăgostiți, că unele fete au tocuri stiletto și rochie vaporoasă ultraroz.

Doamnelor și domnilor, nu vorbesc de San Francisco sau Londra, Barcelona sau Berlin, nici de Amsterdam sau New York. Vorbesc de Seul, Republica Coreea. Locul din centrul Seulului, micul cartier din jurul bazei militare americane din oraș, la – literalmente – o azvîrlitură de băț de Memorialul Războiului Coreean, de muzeul de artă Samsung, de sediul multor ambasade, umăr la umăr cu Gwanghwamun și Jongno, centrul istoric al Seulului. Vorbesc de locul despre care mulți coreeni îmi ziceau în primii mei ani acolo, textual, în engleză sau în română, „că nu e Coreea“. Vorbesc de un mic loc într-o țară unde valorile conservatoare sînt foarte prezente. Cînd am ajuns acolo prima oară, mi-a atras atenția sectorialitatea sa, marginalitatea sa centrală: straduțele cu restaurante internaționale, strada cu prostituate, strada cu baruri gay, strada cu și cu. Dar și, mai ales, faptul că, deși e în inima veche a orașului, pentru cei mai mulți coreeni era destul de puțin vizibil. Acolo merg expații, ziceau, fetele care caută să se mărite nelocal – o categorie mult timp văzută ca cea mai de jos posibilitate maritală, rezervată divorțatelor, orfanelor ori „femeilor ușoare“.

Miraculosul asiatic, creșterea lor, vizibilitatea lor globală de azi are legătură, am mai zis-o și o repet, cu credința de nezdruncinat în educație, în atenția la celălalt, cu nerușinea de a învăța tot timpul, cu încrederea în valori. În ultimii mei ani acolo, Itaewon-ul, cu tot ce înseamnă, a revenit în inima veche. A fost renovat de primărie, nu mai are deloc aerul sordid și părăsit din anul 2006, cînd l-am văzut prima oară. Foarte mulți coreeni merg acolo, la restaurantele din toată lumea, manageriate de emigranți. Pub-urile duduie de voie bună, comerțul înflorește, toleranța e cuvîntul de ordine. Cu lumea gay, ca și cu machismul local și efectele sale adeseori misogine, lucrurile s-au schimbat și cu niște telenovele (dar despre aceasta, cu altă ocazie). Pentru că, indiferent care le-ar fi opțiunile religioase, coreenii așază mai presus de orice respectul pentru țara lor. Și, în această ecuație, niște locuri colorate, voioase și șarmante, unde oamenii rîd cu toată inima, ca în orice pojangmacha locală, nu e deloc, dar deloc ceva rău.

Dacă veți ajunge vreodată acolo, vă rog să nu uitați să priviți caldarîmul trotuarelor străzii centrale. Veți vedea niște false capace de canalizare pe care sînt scrise numele unor țări și saluturi în limbile respective. Pentru România – le-am numărat de multe ori în nenumărate plimbări – erau trei. 

Foto: B. Tănase

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.