Berlin. Migranţi

Publicat în Dilema Veche nr. 642 din 9-15 iunie 2016
Berlin  Migranţi jpeg

The Situation de Yael Ronen & actori, regia: Yael Ronen. Cu: Ayham Majid Agha, Karim Daoud, Maryam Abu Khaled, Orit Nahmias, Dimitrij Schaad, Yousef Sweid. Dramaturgia: Irina Szodruch. Scenografia: Tal Shacham. Costumele: Amit Epstein. Muzica: Yaniv Fridel, Ofer Shabi. Lumini: Jens Krüger. Teatrul „Maxim Gorki“, Berlin.

Teatertreffen 2016, showcase-ul spectacolelor de limbă germană organizat de Berliner Festspiele, s-a conectat în acest an direct la o problemă acută a Europei: refugiaţii. Germania a primit aproximativ un milion de refugiaţi şi situaţia este explozivă, de la discuţii legate de costuri (dar şi suspiciunea unor beneficii viitoare: transformarea migranţilor în consumatori – la mare preţ într-o societate care produce mult mai mult decît poate consuma – ar fi stat la baza susţinerii fervente a cauzei refugiaţilor de către Angela Merkel) pînă la aspectele cotidiene ale convieţurii (nu atît civilizaţiile s au ciocnit, cît mai ales indivizii). Pînă să vedem spectacolele însă, socialul ne aştepta în faţa teatrului: studenţii la Arte protestează împotriva chiriilor mari din Berlin. Sînt bine organizaţi, deşi nu mulţi (vreo 40). Au pancarte şi foi volante cu revendicările pe care le împart spectatorilor de la Berliner Festspiele. Scandează tare, ritmic, la cinci metri distanţă de intrarea în teatru, fără să o blocheze. Poliţiştii îi păzesc, dar nu intervin. Nu ştiu dacă au (sau au nevoie de) autorizaţie pentru protest, dar nu pare să fie vreo problemă.

Tema refugiaţilor a fost abordată de Yael Ronen (fiica directorului artistic al Teatrului Habima din Tel Aviv, Ilan Ronen), dramaturg şi regizoare israeliană, rezidentă în Germania, care şi-a montat propriul text la Teatrul „Maxim Gorki“ din Berlin (teatru care, după plecarea lui Armin Petras la Schauspiel Stuttgart, are o conducere bicefală, Shermin Langhoff şi Jens Hillje). The Situation este o investigaţie asupra conflictului din Orientul Mijlociu, folosit ca studiu de caz pentru o temă mai generoasă, aceea a identităţii migrantului, pusă în relaţie cu situaţia politică de acasă (motiv al migrării) şi integrarea în noua ţară. Textul este bazat pe elemente din biografia proprie – Yael Ronen a fost căsătorită pînă anul trecut cu un actor palestinian, You­sef Sweid, colaborator la „Maxim Gorki“, a cărui prezenţă în teatrul german, ca şi a altor actori, ajută la diversificarea raselor – şi pe cele ale actorilor (devised theatre) şi scanează disputele israeliano-palestiniene prin prisma imigranţilor din Berlin. De fapt, Berlinul funcţionează ca un catalizator neutru care permite dezbateri fără explozie. Un cuplu israeliano-palestinian, cu diferende politice şi casnice, şi cîţiva imigranţi (din Palestina, Siria, Kazahstan) vorbesc despre problemele sociale şi politice pe care nu le-ar fi discutat acasă. Sub forma unei lecţii de germană, spectacolul generează portrete şi subiecte: clişeele despre imigranţi („toţi sînt terorişti“) şi despre occidentali/nemţi („sînt interesaţi doar de sex“), diferenţele între civilizaţii, corectitudinea politică a bunului samaritean, politic versus comercial (în Siria, arta politică este interzisă şi are valoare de revoltă, Occidentul foloseşte sexul ca temă de scandal). Actorii, unii dintre ei amatori, sînt imigranţi sau aduşi din zonele pe care le reprezintă (unuia dintre actorii palestinieni i-a expirat viza în timpul repetiţiilor şi a fost repatriat, pierzîndu-se complet legătura cu el timp de două-trei săptămîni, fără să se ştie dacă poate fi readus la Berlin pentru premieră). De asemenea, Yousef Sweid joacă personajul inspirat de el însuşi, un palestinian căsătorit cu o evreică, cuplu aflat în disoluţie nu atît din cauza politicii, cît a umanului.

Scenografia este simplă, cu două scări (pe care mai mult se stă) şi, cu excepţia unui monolog supradimensionat care încetineşte mult ritmul, are o dinamică a lui care ţine spectatorul în priză. „E un spectacol social şi politic bun, nu ştiu dacă este bun şi ca spectacol“, a spus Yael Ronen înainte de reprezentaţie. Se pare că acesta este unul dintre spectacolele despre care membrii juriului declară că au preferat să le selecţioneze pentru temă, chiar dacă forma este discutabilă. Unele voci din teatrul german susţin că Yael Ronen are deja o reţetă de dramaturgie. Tiparul s-ar observa ţinînd cont de spectacolele anterioare: The Third Generation – tabuuri istorice despre care bunicii nu vorbeau, cu actori germani, israelieni şi palestinieni; Common ­Ground – o perspectivă contemporană asupra conflictului din fosta Iugoslavie, cu actori sîrbi, bosniaci şi croaţi; Hakoah Wien – povestea propriei familii, pornind de la cea a bunicului, evreu austriac care a emigrat din Viena în Palestina în 1936. Bine primite de public şi critică la vremea lor, aceste spectacole au generat însă o oarecare dezamăgire în legătură cu The Situation căci au lăsat să se întrevadă un stereotip în scriitură. Pe de altă parte, cei care locuiesc în zona de conflict, de o parte sau alta, susţin că spectacolul are o viziune subiectivă căci regizoarea vorbeşte despre perspectiva ei berlineză asupra Orientului Mijlociu. Părerea este îndreptăţită, dar nu în sens negativ, ci în sensul în care realitatea lui Yael Ronen şi cele ale celor care trăiesc în Orientul Mijlociu sînt diferite, fiecare dintre ele fiind puternic influenţate de contextul local, care nu este acelaşi pentru toţi. Spectacolul ei este despre poziţionarea migranţilor faţă de conflict, nu despre conflict în sine. Aceasta este „situaţia“.

La prima întîlnire cu dramaturgia lui Yael Ronen, impresia mea este categoric pozitivă. Mi se pare important modul în care documentează şi construieşte subiectele într-un tip de teatru al cărui scop principal este de a livra informaţia şi de a o pune în dezbatere. În mod cert, Yael Ronen nu face un teatru estetizant.

În ultima noapte berlineză, la întoarcerea de la party-ul susţinut de DJ Lars Eidinger, l-am găsit pe colegul din Venezuela fumînd în faţa hotelului. Ştirile de acasă nu erau bune (criza politică a generat criza alimentelor). E greu să faci abstracţie de politic. Aşa a fost mereu. (va urma)

Călătorie realizată la invitaţia Ministerului de Externe al Republicii Federale Germania şi susţinută de Institutul Goethe şi Ambasada Germaniei la Bucureşti.

Oana Stoica este critic de teatru.

Foto: Ute Langkafel

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.