Oraşul bine temperat

Publicat în Dilema Veche nr. 643 din 16-22 iunie 2016
Lansare de carte: Bucureştiul meu jpeg

● Bucureştiul meu, coord. Gabriela Tabacu, Editura Humanitas, 2016.

Abia cînd intri într-o librărie şi vezi raftul cu cărţile dedicate Bucureştiului, abia atunci îţi dai seama cît de mult s-a scris despre acest oraş în ultimii ani! Este una dintre temele predilecte ale cărţilor de memorii şi, deocamdată, nu pare să se fi scris sau reeditat suficient: între clasicul Bucureştii de altădată de Constantin Bacalbaşa (Humanitas) şi mai recentele Istorii din Bucureştiul neogotic de Emanuel Bădescu (Vremea) se întind cîteva duzini de alte titluri. De la amintirile străinilor care au trecut pe aici, clasicul Bucureşti al lui Paul Morand (Humanitas), dar şi (compilaţii din) autori mai puţin cunoscuţi, precum În pragul Orientului. Călători cehi despre ţările române (coord. Anca Irina Ionescu, Curtea Veche) sau Trei ani în România de James William Ozanne (Humanitas), pînă la evocările mai noi, precum Despărţirea de Bucureşti de Victor Ieronim Stoichiţă (Humanitas). Există incursiuni ilustrate în gastronomie precum Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Tîrgul Moşilor de Ana Iorga şi Filip-Lucian Iorga (Corint), dar nu lipsesc nici noile abordări de loisir culinar-bahic precum Lipscani. Ghid turistic de chefuri de Eugen Istodor (ART).

În ultimii ani, în timp ce corupţia autorităţilor bucureştene a contribuit masiv la demolarea multor case şi clădiri vechi, am observat o mai mare preocupare spre arhitectura oraşului faţă cu propria istorie: Case şi oameni din Bucureşti de Andrei Pippidi (Humanitas), o carte născută chiar în paginile Dilemei vechi; parţial Casele vieţilor noastre (Humanitas) şi recentul album Ferestre din Bucureşti şi poveştile lor (coord. Cătălin D. Constantin, Peter Pan), o carte care îmbină fotografia cu ficţiunea. Străzi din Bucureşti şi numele lor de Aurel Ionescu (Vremea) numără cîteva volume, iar Străzi vechi din Bucureştiul de azi de Alexandru Ofrim (Humanitas) s-a reeditat de cîteva ori. Să nu uit şi abordările de istorie literară, precum eseul Cele două Mîntulese de Andreea Răsuceanu (Vremea), deo­camdată neegalat. Pentru a rămîne în zona de arhitectură, urbanism şi locuire, e posibil să existe albume şi cu clădirile istorice, sigur însă nu şi cu parcurile sau statuile oraşului.

„După ce a inspirat tomuri întregi, cu ce ar mai putea veni în plus o carte care îi este dedicată?“, se întreabă Gabriela Tabacu, coordonatoarea acestui volum colectiv de amintiri din Bucureştiul mai mult sau mai puţin îndepărtat. „Pentru că despre acest oraş, aşezat în spaţiul interstiţial de la întîlnirea cîtorva imperii – cel rus la nord şi est, cel austro-ungar la vest şi cel otoman la sud –, gata oricînd să fie sfărîmat la orice mişcare a unuia dintre cei trei coloşi, s-a scris enorm, mai cu seamă din secolul al XIX-lea încoace. A trezit uimirea celor care-l traversau, dornici, toţi, să-şi împărtăşească surpriza, ba chiar consternarea legate de incredibilul amestec de neamuri, de obiceiuri, de mizerie şi strălucire, de sărăcie şi opulenţă, de voiciune şi calm pastoral. O aşezare stranie, avînd darul să-i intrige pe călătorii străini care au vizitat-o, căci nu era nici tîrg, dar nici oraş ca alte oraşe europene pe care le ştiau. Au scris apoi românii, fie mîndri de farmecul lui exotic, fie ruşinaţi de bălăceala levantină în care se complăcea.“

Ei bine, iată că mai sînt lucruri de povestit. Nouăsprezece bucureşteni, născuţi aici sau adoptaţi de oraş (de prin Oradea, Tîrgovişte, Lugoj, Braşov sau Bistriţa), tineri şi seniori, arhitecţi, ingineri, jurnalişti şi scriitori, somităţi şi necunoscuţi, cu toţii îşi amintesc şi povestesc despre străzile, casele, oamenii şi întîmplările care au creat, pentru fiecare în parte, imaginea mentală şi sentimentală a oraşului. Acest volum are cîte ceva din aproape toate cărţile colective de memorii apărute pînă acum (mai ales că au coautori comuni), de la Cartea cu bunici la Casele vieţilor noastre, dar aerul familiar contribuie la farmecul cărţii care se citeşte precum romanul unui oraş-matrioşcă. Mai ales că volumul se deschide cu o uluitoare şi cuprinzătoare incursiune în istoria politică şi arhitecturală a Bucureştiului realizată de arhitectul Şerban Cantacuzino care, în mai puţin de cincizeci de pagini, descrie baza, cadrul şi devenirea acestui tîrg devenit capitală la 1655, de la micul Paris la marea sistematizare ceauşistă, de la oraşul vechi la centrul nou, de la marile moşteniri arhitecturale din secolele XVIII şi XIX la micile dezastre urbanistice din ultima jumătate de secol.

Multe texte merită remarcate: de la simpaticele amintiri (încheiate cu un episod tragi-comic colosal) ale aviatorului Dan Petrescu, care astfel îşi face şi debutul ca scriitor, la paginile fermecătoare literar ale Adrianei Bittel şi ale lui Mircea Cărtărescu sau crochiurile Ioanei Pârvulescu, care dă, indirect, şi definiţia acestei cărţi: „Dintre toate oraşele închise între zidurile nevăzute ale Bucureştiului de azi, cel mai frumos este oraşul bine temperat al amintirilor.“ E, în­tr‑a­devăr, multă nostalgie în evocarea unor străzi, locuri, oameni şi întîmplări de altădată (un atlet al nostalgiei se arată a fi, o dată în plus, Dan C. Mihăilescu), multe texte fiind de atmosferă citadină, dar e şi mult umor în aceste evocări personale, unele a căror perspectivă poate părea, la prima lectură, neînsemnată. Căci, aşa cum spune „asiduul pieton“ Marius Constantinescu în textul său, Bucureştiul e uneori „unul al mărunţişurilor“. Cîteva fragmente/episoade sînt absolut memorabile: descrierea unei sifonării (Gabriela Tabacu), prima călătorie la Bucureşti (Ioana Nicolaie), viaţa în mahala (Andrei Crăciun) sau întîlnirile cu Vasile Voiculescu (Monica Pillat). 

Bucureştiul meu este un Bucureşti cu de toate, un cufăr cu tot felul de imagini şi senzaţii, plin de voci şi de nuanţe, privit şi amintit din toate părţile, iubit şi detestat („un complex de dragoste-ură mă leagă de oraşul în care mi-am petrecut întreaga viaţă“, mărturiseşte Mircea Cărtărescu; „Urăsc Bucureştii!... E vorba de dragoste-ură sau, cum zic franţujii, de ciudă din dragoste“, spune şi Neagu Djuvara), un oraş deopotrivă pierdut şi regăsit, „cauţionat sau graţiat cu aceeaşi sfîntă exasperare“, după cum foarte nimerit defineşte atitudinea topită în paginile acestei cărţi acelaşi Dan C. Mihăilescu.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

******

Horia-Roman PATAPIEVICI

Bucureştii – crochiu de oraş (fragment)

Urmaşul cărui trecut este Bucureştiul de azi? Pe cine continuă, de cine se desparte?

Capitală a unei ţări care nu devenise încă o naţiune, Bucureştiul pre-modern era un tîrg molcom şi delabrat. Călătorii străini îl percepeau ca pe o enormă grădină orientală, dedată letargiilor infinit întortocheate, care erau proprii ciclului levantin de viaţă. În acelaşi timp, cei mai perspicace dintre ei percepeau în comportamentul stărilor de jos o neliniştitoare vioiciune acidă şi o suspectă energie pro-occidentală la unii înalţi boieri. Acestea, vioiciunea acidă şi energia pro-occidentală, aveau să răstoarne treptat, după 1821, rînduiala somnoroasă a statului fanariot.

De îndată ce a devenit capitala unei ţări care şi-a propus programatic să transforme poporul de ţărani într-o naţiune de cetăţeni, Bucureştiul, pierzîndu-şi pluralul tîrgoveţ, a cîştigat acel ceva care, în secolul XX, a atras simpatia unui Georges Duhamel, interesul unui Seton-Watson, contrarietatea contelui Czernin şi respingerea anxios-dispreţuitoare a unei Olivia Manning, înşelată de britanicul ei bărbat cu o prea-româncă ibovnică.

Pe scurt, înstărit de modernitate şi înstărit de modelul francez de viaţă, Bucureştiul a devenit locul în care farmceul unei anumite neglijenţe debonare putea fi trăit nu numai în deplină lipsă de griji, ci şi ca o formă de sociabilitate frenetică. Cum putea coexista acel sentiment al vieţii cu violenţa politică şi cu toate nebuniile care, în cele din urmă, au distrus lumea vechii Europe? 

(din volumul Bucureştiul meu)

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.