Toate povestirile sus!

Publicat în Dilema Veche nr. 644 din 23-29 iunie 2016
Toate povestirile sus! jpeg

ÔŚĆ Radu Niciporuc, Pascal deseneaz─â cor─âbii, Editura Cartea Rom├óneasc─â, 2016.

Debutul clujeanului Radu Niciporuc va fi, probabil, cel mai bun debut ├«n proz─â din acest an ╚Öi m─â bucur s─â v─âd entuziasmul criticii ├«n fa╚Ťa c─âr╚Ťii sale, cu at├«t mai mult cu c├«t e vorba de un volum de povestiri. Succesul de prestigiu instantaneu al acestei c─âr╚Ťi de debut nu este ├«ns─â de natur─â s─â-i nedumereasc─â dec├«t pe cei care nu-l cuno╚Öteau pe Radu Niciporuc ├«n postura sa de pasionat ╚Öi foarte fin traduc─âtor din Cort├ízar, Borges, A.B. Casares, Bola├▒o, Allende sau Ram├│n G├│mez de la Serna, c├«teva din aceste traduceri fiind publicate chiar de c─âtre mica ╚Öi efemera sa editur─â Fabulator. Pentru c─â nu po╚Ťi fi un bun traduc─âtor (mai ales din opera unor astfel de scriitori) f─âr─â s─â fii tu ├«nsu╚Ťi un scriitor talentat sau f─âr─â s─â deprinzi, buchisind asemenea scrieri, arta prozei. Al─âturi de aceast─â munc─â de traduc─âtor, atuurile de prozator ale lui Radu Niciporuc vin ╚Öi din alte dou─â direc╚Ťii. ├Än primul r├«nd, din experien╚Ťa de navigator c─âp─âtat─â ├«n cele c├«teva decenii de c├«nd str─âbate m─ârile ╚Öi oceanele lumii ca inginer pentru diverse companii de naviga╚Ťie occidentale (de altfel, dup─â cum singur m─ârturise╚Öte, a ├«nv─â╚Ťat spaniola pe nave ╚Öi ├«n porturi, nu pe b─âncile amfiteatrelor universitare), ceea ce face ca proza lui s─â fie, ca imaginar, tematic─â ╚Öi stilistic─â, de dou─â ori exotic─â: rupt─â din via╚Ť─â, ╚Öi-nc─â dintr-una aventuroas─â, ╚Öi placat─â pe o cunoa╚Ötere literar─â direct─â, neformatat─â academic. ├Än al doilea r├«nd, faptul c─â debuteaz─â cu proz─â la o v├«rst─â la care al╚Ťii au deja o carier─â literar─â, ├«l scute╚Öte de neajunsurile inerente ├«nceputului: Radu Niciporuc este, ├«nc─â de la aceast─â prim─â carte, un scriitor format, cu o voce proprie ╚Öi un stil aparte. Aceast─â carte nu poart─â semnele ├«ncep─âtorului ╚Öi nu o v─âd nici tributar─â literaturii rom├óne (din a c─ârei tradi╚Ťie nu pot fi invoca╚Ťi dec├«t doi scriitori: Jean Bart ╚Öi Radu Tudoran), ar fi putut fi la fel de bine o traducere semnat─â de Radu Niciporuc.

Cele opt povestiri ale c─âr╚Ťii s├«nt, cu excep╚Ťia ultimei, proze a╚Öa-zis marin─â┬şre╚Öti narate la persoana ├«nt├«i de aceea╚Öi voce f─âr─â nume (dac─â nu punem la socoteal─â singurul loc ├«n care numele naratorului ne este sugerat), care ├«ns─â joac─â mai mult rol de martor dec├«t de protagonist, un observator al naturii umane izolate pe mare, departe de lumea dezl─ân╚Ťuit─â a uscatului. ├Äntr-o singur─â povestire ÔÇô ÔÇ×Un b─ânu╚Ť cafeniuÔÇť, una dintre cele mai bune din carte, unde drama vie╚Ťii de cuplu a unui marinar cap─ât─â tensiunea unei detective story ÔÇô ├«l urm─ârim ac╚Ťion├«nd. Naratorul lui Niciporuc este un martor al umanit─â╚Ťii r─ât─âcitoare pe ap─â: un inginer electrician retras ├«n propria melancolie, amator de romane, bun cunosc─âtor al naturii umane, care spune pove╚Ötile altora, personaje ie╚Öite ├«ndeob╚Öte din tipare (plus unul recurent: fascinantul c─âpitan Tata-Mare, care ╚Ťine ├«nnodate mai multe fire narative din carte). De╚Öi nu s├«nt lipsite de momente spectaculoase, povestirile par afluen╚Ťii unui text mai mare despre destinele, dramele ╚Öi obsesiile omului ├«n confruntarea cu propriile oceane. Vastitatea apei izoleaz─â omul, ├«l ├«ncearc─â, ├«l r─ât─âce╚Öte, ├«l afund─â sau ├«l scoate la suprafa╚Ť─â conform cu propriile varia╚Ťii ╚Öi naufragii interioare.

├Än ÔÇ×DelfiniiÔÇť urm─ârim salvarea in extremis, cu ajutorul delfinilor, a unui ÔÇ×lungan negricios cu din╚Ťi str├«mbi ╚Öi privire pierdut─âÔÇť, care se arunc─â ├«n apele oceanului afectat de claustrare ╚Öi hipnotizat de privirea statuetei unei zeit─â╚Ťi africane. ├Än ÔÇ×DonÔÇÖt kill me, my friendÔÇť, proza cu cele mai profunde conota╚Ťii morale ╚Öi cu cel mai tragic protagonist, un fugar dintr-o dictatur─â militar─â african─â sf├«r╚Öe╚Öte, la propriu ╚Öi la figurat, dup─â un scurt ╚Öi iluzoriu ocol pe mare ├«n c─âutarea libert─â╚Ťii, ├«n fa╚Ťa fra╚Ťilor s─âi fanatiza╚Ťi ╚Öi ├«narma╚Ťi. Un alt ÔÇ×negri╚ÖorÔÇť dramatic este ╚Öi ho╚Ťul din ÔÇ×P├«ndaÔÇť, care ├«ncearc─â s─â-╚Öi g─âseasc─â un loc ├«n circuitul traficului cu m─ârfuri de contraband─â. ├Än povestirea titular─â, cea mai ├«ntins─â ╚Öi mai ambi╚Ťioas─â din carte, portretul unui c─âpitan de vapor charismatic, un nobil cu nume de filozof ╚Öi manifest─âri de poet, se contureaz─â, misterios, inclusiv din tu╚Öele grosolane ale unui alt c─âpitan, Emmanuel, un tip rudimentar. Aceasta este o proz─â cu o b─âtaie mai lung─â, c─âci ofer─â, ├«n planul secund, o metafor─â deopotriv─â a magiei ╚Öi a for╚Ťei povestirii: invidios pe aura mistic─â a capitanului Pascal, c─âpitanul Emmanuel, un fel de negativ al s─âu, se prevaleaz─â de regulament pentru a-l ╚Ťine pe vasul s─âu, mai mult dec├«t e necesar, pe inginerul-narator/povestitor, ├«ncerc├«nd ├«n tot acest timp s─â denatureze legenda celuilalt. La un alt nivel, povestirea aduce omagiul cuvenit unei lumi a naviga╚Ťiei ├«n schimbare, oferindu-i patina nostalgiei. Navele Soltera ╚Öi Marseille devin ele ├«nsele personajele fabuloase ale perioadei romantice a naviga╚Ťiei, a╚Öa cum, ├«n ÔÇ×Marinarul de pe ╚śumenÔÇť, elegantul ╚Öi impun─âtorul vrachier Lucky Trader ├«nfrunt─â oceanele pe stil vechi, f─âr─â tehnologia de navigare computerizat─â.

A fost deja invocat─â proza lui Joseph Conrad (nici nu se putea altfel), dar ├«n egal─â m─âsur─â se poate vorbi ╚Öi de povestirile maritime din Pacificul de Sud ale lui Jack London, povestiri mai pu╚Ťin cunoscute la noi. La nivel stilistic, dincolo de limbajul aparte marcat de termenii specifici (notele de subsol cu defini╚Ťii s├«nt frecvente), fraza lui Radu Niciporuc, sofisticat─â ╚Öi atent construit─â, are fluen╚Ť─â, dar, mai ales, frumuse╚Ťi seduc─âtoare ╚Öi subtilit─â╚Ťi care ├«mbie la recitire. Nu ├«n pu╚Ťine locuri trebuie s─â cite╚Öti cu mult─â aten╚Ťie pentru a ├«ntrevedea ceea ce autorul a avut elegan╚Ťa de a nu ar─âta cu degetul.

├Äntr-o literatur─â lipsit─â de scriitori aventurieri sau cu experien╚Ťe de via╚Ť─â neobi╚Önuite ╚Öi cu prea pu╚Ťini stili╚Öti adev─âra╚Ťi, debutul cu proz─â scurt─â al lui Radu Niciporuc este, ca s─â spun a╚Öa, mai mult dec├«t o briz─â proasp─ât─â. Am convingerea c─â literatura noastr─â a c├«╚Ötigat un autor singular.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*****

Radu NICIPORUC

Frapier─â cu capac (fragment)

Deschis─â spre estuar, terasa m─â ├«ndemnase s─â a┼čtept acolo ultimele ceasuri ale dup─â-amiezii. ├Än locul acela soarele anestezia culorile ┼či doar ├«n┬ştr un t├«rziu le restituia str─âlucirea. ├Ämi pl─âcea febra lor de la ├«nceputul ├«nser─ârii, lumina prelins─â pe frunzele alungite ┼či norii ca ni┼čte cl─âtite albe, din care cupele florilor captau ultimii fotoni. Iar dac─â ├«n astfel de momente se ├«nt├«mpla s─â am ├«n preajm─â un chelner sprinten ┼či o fat─â de companie, puteam s─â m─â am─âgesc c─â lucrurile se p─âstrau ├«n logica subterfugiilor suportabile. Nu s├«nt atras ├«n mod deosebit de genul acesta de prezen┼úe, nu mai mult, ├«n orice caz, dec├«t majoritatea masculin─â a breslei. Drept pentru care m─â ridic ├«ntotdeauna de la mas─â, trag scaunul ┼či pe fiin┼úa dispus─â s─â-mi ┼úin─â de ur├«t o poftesc s─â se a┼čeze.

A┼ča cum s-a a┼čezat ┼či fata de l├«ng─â umbrel─â, arunc├«nd scurte priviri ├«mprejur, ├«n timp ce obrajii i se ├«mpurpuraser─â u┼čor, iar m├«inile, cu un gest care m─â tulbur─â ├«ntotdeauna, ├«i petrecur─â fusta peste genunchi, r─âm├«n├«nd lini┼čtite acolo. O vreme ne-am uitat unul la altul, f─âr─â s─â scoatem un cuv├«nt, apoi a c─âutat ceva ├«n po┼četu┼úa pe care o purta la bandulier─â ┼či m-a ├«ntrebat dac─â putea s─â fumeze. ├Äntr-o situa┼úie asem─ân─âtoare, colegele ei ┼či-ar fi aprins ┼úig─ârile din prima ┼či m-ar fi ├«ntrebat ÔÇô ├«nainte s─â-┼či turuie recitativul garnisit cu nume de pilo┼úi, nave, fotbali┼čti sau vedete de cinema, f─âr─â s─â uite de raidurile poli┼úiei portuare ÔÇô c├«nd era programat─â plecarea. Nu c─â n-ar fi ┼čtiut cu cine aveau de-a face, dar voiau s─â se mai aigure o dat─â, ┼či-┼úi treceau pe la ureche glasurile lor roase de fum, ├«n care pref─âc─âtoria nu mai avea de mult ultimul cuv├«nt. Abia dup─â aceea ar fi lansat, ca pe-o simpl─â formalitate, ├«ntrebarea esen┼úial─â, de┼či intui┼úia le spusese deja dac─â ar fi trebuit, sau nu, s─â schimbe localul.

A┼ča cum st─âtea, cu spatele la palmierii ├«nviora┼úi de briz─â, o raz─â aurie i se arcui peste unul dintre pome┼úi: cobor├« spre lobul urechii drepte, apoi o lu─â ├«n sus, pe o linie paralel─â cu b─ârbia.

ÔÇô ├Äncerc s─â ghicesc cum te cheam─â, i-am spus.

(din volumul Pascal deseneaz─â cor─âbii)

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.