Akerman despre Akerman

Publicat în Dilema Veche nr. 643 din 16-22 iunie 2016
Akerman despre Akerman jpeg
  • I Don’t Belong Anywhere: The Cinema of Chantal Akerman (Belgia, 2015), de Marianne Lambert.

Documentarul lui Marianne Lambert despre cineasta Chantal Akerman a fost realizat în perioada de după finalizarea ultimului film al acesteia din urmă, No Home Movie, şi înainte de dispariţia sa din octombrie 2015, motiv pentru care rămîne valoros din perspectiva sa de document care conține ultimele imagini şi interviuri ale regizoarei şi o trecere în revistă a unor momente-cheie aparţinînd cîtorva dintre filmele sale, comentate de Akerman şi de o parte dintre colaboratorii săi în contextul lor estetic, istoric şi personal (printre altele, receptarea lor din momentele premierelor, referinţele la Holocaust omniprezente în filmele sale sau cele la mama sa, evocată ca personaj central al operei sale). Filmul lui Lambert rămîne în acest context şi o raritate, fiind, în ciuda influenţei colosale a lui Akerman asupra altor cineaşti, unul dintre puţinele documente filmate de acest tip, alături de interviul lui Gustavo Beck şi al lui Leonardo Luiz Ferreira, Chantal Akerman, de cá.

Numele lui Chantal Akerman devenea cunoscut la vîrsta de 25 de ani, odată cu apariţia filmului său Jeanne Dielman, 23, quai du Commerce, 1080 Bruxelles, prin care reuşea, în cuvintele lui J. Hoberman, „să schimbe faţa cinema-ului european contemporan“ şi, în acelaşi timp, să treacă aproape neobservat sau, în orice caz, destul de prost receptat în presa de specialitate americană (Hoberman nota că Pauline Kael şi Andrew Sarris nu recenzaseră filmul, iar Jonas Mekas şi Amy Taubin îl găsiseră prea convenţional). Influenţa sa ulterioară (depăşind limitele spaţiului european) asupra cinema-ului şi asupra reflecţiei despre cinema a devenit pe parcurs puternic invocată. O parte din această influenţă e amintită, fără a fi sondată în toate dimensiunile ei, şi în I Don’t Belong Anywhere, în care, într-unul dintre interviuri, regizorul Gus Van Sant recunoaşte amprenta pe care ceea ce el numeşte „arhitectura cadrelor“ din Jeanne Dielman a avut-o  asupra filmului său din 2005, Last Day. Această alcătuire neobișnuită a cadrelor statice din Jeanne Dielman e discutată alături de cadrele filmate din mînă din No Home Movie, în care camera însăși devine obiectul atenției spectatorului, în timp ce e așezată pe o masă și încearcă să își găsească, printre bufnituri, locul, pînă la încadrarea personajului-țintă. Receptarea împărțită de care au avut parte filmele lui Akerman este și ea evocată printr-o întîmplare povestită de actrița Aurore Clément despre premiera filmului Les Rendez-vous d’Anna, care descrie momentul ca o izbucnire violentă a publicului, în urma căreia e nevoită să iasă pe furiș din sală, acoperită de o haină. Cele mai interesante momente rămîn însă cele care conțin propriile confesiuni ale lui Akerman despre filmele sale, legate, de pildă, de receptarea lui Jeanne Dielman în cercul femeilor care îi inspiraseră personajul și, în special, de confruntarea cu modelul său real (mama sa), precum și diferențele existente între model și personaj, sau cele despre rezistența pe care a dus-o împotriva asimilării filmelor sale în cadrul festivalurilor specializate pe filme cu tematică feministă și queer.

Documentarul lui Lambert nu își propune însă o explorare a felului în care cinema-ul lui Chantal Akerman a influențat cinema-ul în sens larg, și nici o explorare amănunțită a esteticii acesteia, cît conturarea sa ca personaj, într-un mod destul de asemănător modului în care o fac chiar filmele lui Akerman, acordînd o atenție sporită spațiului și momentului. Documentarul conține interviuri filmate ca niște conversații obișnuite într-un context neceremonios, în mediul său intim, în timp ce filmează sau călătorește din­tr‑un loc în altul, ori surprinzînd discuțiile sale cu necunoscuți, sugerînd de fiecare dată o paralelă cu filmele sale. De pildă, una dintre discuții o încadrează pe Akerman într-un pat, în spatele unei ferestre, într-un mod asemănător mizanscenei din La Chambre. Relația lui Lambert (care colaborase ca producător cu Akerman la realizarea filmului La folie Almayer) cu personajul filmului său transpare ca fiind o relație personală, iar grija cu care își urmărește Akerman mama, în ultimul său documentar, e împrumutată și de Lambert, atunci cînd, printr-un paralelism cu filmul Sud, în care Akerman filmase urmele trecute ale unei tragedii pe o șosea, Lambert își filmează subiectul îndepărtîndu-se treptat pe un alt drum și pierzîndu-se în zare în timp ce filmează cu un telefon împrejurimile. Ultima scenă aduce documentarul în zona opusă scenei din Sud: aici nu mai transpare invadazia trecutului în puritatea aparentă a momentului prezent, ci anxietatea presimțirii viitorului.

Ancuța Proca este critic de film.

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

elena lasconi ma concentrez doar pe castigarea alegerilor prezidentiale 924927 webp
Elena Lasconi, interviu în presa din Italia: „România este pregătită pentru prima femeie președinte”
„Elena Lasconi vrea să schimbe regulile vechii politici și ale vieții femeilor din România”, este descrierea făcută Elenei Lasconi, în deschiderea interviului acordat de aceasta publicației Elle Italia.
timisu de sus png
Stațiunea superbă pe care puțini români o cunosc! Se va transforma complet în această iarnă
România este, fără doar și poate, un adevărat cufăr de comori, atunci când vine vorba despre potențialul turistic.
Ilinca Vandici DSC 6510 (1) jpg
Cât costă parfumul pe care l-a lansat Ilinca Vandici. Nu orice femeie își permite să-l cumpere
Ilinca Vandici, una dintre cele mai cunoscute și iubite prezentatoare TV din România, a ales să exploreze o nouă latură a pasiunii sale și a lansat primul său brand de parfumuri, SIGMA Perfumes. Colecția include trei parfumuri inspirate de personalitățile femeilor din jurul ei, una dintre ele fiind
Trenurile  afectate de vremea rea Foto CFR Infrastructura Facebook jpg
Circulația trenurilor afectată în mai multe județe din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Anunțul făcut de CFR
Traficul feroviar a fost afectat de condiţiile meteo nefavorabile înregistrate pe raza judeţelor aflate sub codul galben şi portocaliu de vânt puternic, ploi şi ninsori viscolite.
variola maimutei 2 jpg
OMS transmite că variola maimuței continuă să reprezinte o urgenţă de sănătate publică
Epidemia de Mpox continuă să reprezinte o urgenţă de sănătate publică, a declarat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează Reuters şi AFP.
foto1 bomba nucleara jpeg
Statele Unite își modifică strategia nucleară. Ce spun despre bomba nucleară gravitațională B61-13
Departamentul de Apărare al SUA anunță modificări ale strategiei privind armele nucleare. A fost publicat un raport privind „necesitatea ajustării posturii de descurajare nucleară”.
Barrot si Lammy la Londra X lammy png
Șefii diplomației franceze și britanice s-au angajat să lupte împotrivta „putinizării lumii”
Miniștrii de externe ai Franței și Marii Britanii s-au întâlnit la Londra, unde s-au angajat să lupte împotrivta „putinizării lumii”, potrivit Agerpres.
poza mare pestera jpg
10 tone de gunoaie, adunate din Peştera Scărişoara. Cum distrug românii colțurile de rai pe care le mai avem
Natura a fost darnică atunci când a înzestrat România. Din păcate, se pare că oamenilor fac parcă totul să distrugă colţurile de rai pe care le mai avem. Ultimul exemplu: Peştera Scărişoara. Într-o amplă acţiune de ecologizare au fost scoase nu mai puţin de 10 tone de gunoaie aruncate de turişti, in
pantofi dunare budapesta captura video jpg
Povestea tristă din spatele pantofilor de pe malul Dunării. Monumentul este o amintire a unui tragic episod din timpul celui de-al Doilea Război Mondial
60 de perechi de pantofi sunt înșirate pe malul Dunării în Budapesta, Ungaria. Monumentul istoric, numit chiar așa „Pantofi pe malul Dunării”, situat nu departe de clădirea Parlamentului Ungariei, are în spate o poveste tristă. Sunt ruginți, din fier și înfipți în betonul trotuarului. Cui au aparțin